BusinessMagazin

Tag: rectificare

  • Suma cu care vor fi majorate veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat

    La bugetul asigurărilor sociale de stat, prin proiectul de act normativ, se propune majorarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat cu suma de 545.978 mii lei, prin diminuarea veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu suma de 1.423.563 mii lei datorată în principal încasărilor din contribuţia de asigurări sociale datorată de asiguraţi.

    Influenţa negativă se datorează, în principal, efectului generat de indicatorii realizaţi ai pieţei forţei de muncă de 14,8% (în perioada ianuarie-septembrie 2019/2018, efectivul salariaţilor din economie a crescut cu 1,1% iar câştigul salarial mediu brut a crescut cu 13,6%) faţă de estimarea iniţială de 18,6% avută în vedere la elaborarea proiecţiei veniturilor din cadrul legii bugetare anuale. În estimarea contribuţiilor de asigurări sociale, au fost anulate efectele de runda a doua generate în economie de aplicarea mecanismului de restructurare a obligaţiilor bugetare instituit de Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019.

    Subvenţia acordate de la bugetul de stat va fi majorată cu 1.975.876 mii lei, în timp ce veniturile sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale vor fi diminuate cu suma de 6.335 mii lei.

    Această diminuare se datorează scăderii contributiei asiguratorii în muncă, pe fondul diferenţei indicatorilor realizaţi ai pieţei forţei de muncă de 14,8% (în perioada ianuarie-septembrie 2019/2018, efectivul salariaţilor din economie a crescut cu 1,1% iar câştigul salarial mediu brut a crescut cu 13,6%) şi estimarea iniţială de 18,6%.

    Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii vor fi majorate cu suma de 552.313 mii lei datorată creşterii alocaţiilor bugetare la titlul ”Cheltuieli de personal” cu suma de 3.313 mii lei pentru plata integrală a drepturilor salariale până la finele anului, titlul ”Bunuri şi servicii” cu suma de 14.000 mii lei pentru asigurarea sumelor necesare pentru distribuirea drepturilor de pensie şi la titlul ”Asistenţă socială” cu suma de 536.000 mii lei pentru asigurarea plăţii integrale a drepturilor de pensie pe luna decembrie, iar alocaţiilor bugetare la titlul ”Active nefinanciare” vor fi diminuate la 1.000 mii lei.

    Cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale cresc cu suma de 187 mii lei în urma creşterii alocaţiilor bugetare la titlul ”Cheltuieli de personal”.

    Excedentul sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se diminuează cu suma de 6.522 mii lei.

    La bugetul asigurărilor pentru şomaj prin proiectul de act normativ se propune majorarea veniturilor bugetului asigurărilor pentru şomaj cu suma de 91.872 mii lei, prin: diminuarea veniturilor aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj cu suma de 128.660 mii lei datorată în principal veniturilor încasate din contribuţia asiguratorie pentru muncă pentru şomaj; majorarea veniturilor fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale cu 220.532 mii lei, datorată încasării veniturilor din contribuţia asiguratorie pentru muncă aferente acestui fond.

    Majorarea veniturilor se datorează evoluţiei încasărilor din contribuţia asiguratorie pentru muncă pentru fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Potrivit legislaţiei actuale, din contribuţia asiguratorie pentru muncă 29% se repartizează la bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv 17% ca venit al sistemului asigurărilor pentru şomaj şi 12% ca venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Suplimentar acestei repartiţii, se încasează şi contribuţia asiguratorie pentru muncă pentru fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale datorată de salariaţii din domeniul construcţiilor.

    Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj vor fi majorate cu 48.000 mii lei, datorată majorării alocaţiilor bugetare la titlul ”Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, cu suma de 24.000 mii lei pentru asigurarea sumelor necesare plăţii măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă care se asigură din fonduri europene; titlul ”Asistenţă socială”, cu suma de 24.000 mii lei pentru plata măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă şi a indemnizaţiilor pentru şomaj pe luna decembrie.

    Excedentul sistemului asigurărilor pentru şomaj se diminuează cu 176.660 mii lei iar cel al fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale se majorează cu 220.532 mii lei.

    A doua rectificare bugetară pe anul 2019, propusă prin acest proiect de act normativ, are în vedere gradul de utilizare a creditelor aprobate în bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj pe primele 10 luni ale anului 2019; evoluţia unor indicatori care au stat la baza fundamentării celor două bugete; asigurarea fondurilor necesare plăţii integrale a drepturilor de pensie în luna decembrie a.c.; asigurarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale pentru personalul caselor judeţene de pensii; asigurarea fondurilor necesare transmiterii drepturilor de pensie la domiciliul beneficiarilor; asigurarea fondurilor necesare plăţii integrale a indemnizaţiilor pentru şomaj în luna decembrie precum şi a măsurilor active de stimulare a ocupării forţei de muncă; se impune rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, aprobat prin Legea nr.47/2019, cu modificările şi completările ulterioare, pentru corelarea planificării bugetare cu evoluţia indicatorilor macroeconomici şi execuţia bugetară.

  • Orban, despre PSD: Ne-au lăsat ăştia un buget făcut praf

    Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, despre lipsurile de la buget, că „ne-au lăsat ăştia un buget făcut praf”, referindu-se la PSD. De asemenea, preşedintele PSD Viorica Dăncilă a folosit, într-o conferinţă de presă, cuvântul „ăştia” la adresa românilor din străinătate.

    „Suntem în analize, evident facem continuă evaluarea. ( bugetului – n.r) Ne-au lăsat ăştia un buget făcut praf, găurit, cu un nivel de colectare a veniturilor mult sub nivelul care fusese prognozat în Legea bugetului de stat. Este extrem de dificil de făcut această rectificare dar v-am dat câteva linii directe”, a spus premierul Ludovic Orban, luni, chestinat despre lipsurile existente la bugetul de stat.

    Premierul a spus că vor exista tăieri „din cheltuielile nenecesare, cheltuielile care nu pot fi efectuate. (…) Când o să vedeţi ordonanţă de urgenţă le veţi vedea”.

    Întrebat dacă vor fi luaţi bani de la investiţii, Ludovic Orban a afirmat că nu s-a luat încă decizia şi că nu poate spune, încă, forma finală a Ordonanţei de Urgenţă.

    Chestionat de reporteri dacă va merge în cursul zilei de astăzi ( luni – n.r), la Cotroceni, Ludovic Orban a declarată că merge la Palatul Cotroceni „de fiecare dată când este cazul, când sunt invitat, când avem diferite discuţii şi întâlniri, de fiecare dată”.

    „Între mine că prim-ministru şi preşedintele României, între guvernul pe care îl conduc şi preşedinte este în sfârşit o relaţie de dialog, de cooperare loială, de parteneriat în care ne coordonăm toate acţiunile, toate deciziile şi toate politicile publice în beneficiul cetăţeanului român”, a mai spus liderul PNL, despre o eventuală discuţie cu Preşedintele Klaus Iohannis, luni.

    Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, că Executivul va finaliza până marţi seara forma definitivă a ordonanţei de urgenţă privind rectificarea bugetară, el respingând informaţiile potrivit cărora vor fi reduse fondurile de la Educaţie, Transporturi şi din cofinanţarea pe fonduri europene.

  • Primăria Capitalei va acorda 100 de milioane de lei în plus la subvenţia STB

    Primăria Capitalei a făcut o nouă rectificare bugetară prin care creşte subvenţia pentru transportul în comun cu 100 de milioane de lei, astfel că bugetul total pentru acest segment ajunge la un miliard de lei, potrivit unui proiect votat în şedinţa CGMB de joi.

    Potrivit unui proiect de hotărâre votat în şedinţa CGMB de joi, Primăria Capitalei face o nouă rectificare bugetară, iar cea mai consistentă influenţă, pe plus, se regăseşte la capitolul Transporturi, respectiv subvenţia pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif.

    Astfel, 100 de milioane de lei vor merge la acest capitol, iar bugetul total pentru subvenţie va fi de un miliard de lei.

    Tot pe plus va creşte şi bugetul de la Adminstraţia Străzilor, cu aproape 3 milioane de lei, pentru consolidarea Podului Grant.

    Pe de altă parte, bugetul Administraţiei Spitalelor ar urma să fie tăiat cu aproape 30 de milioane de lei, iar pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic cu 20 de milioane de lei.

     

  • Rectificare bugetară la Primăria Capitalei: 34 de milioane de lei mai puţin pentru programul de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic

    Potrivit proiectului de rectificare bugetară, de la „Învăţământ” se vor tăia 4,3 milioane de lei, în timp ce la capitolul „Cultură recreere şi religie”, bugetul ar urma să crească cu 7,6 milioane de lei, de la 687 de milioane la 694 milioane.

    Una dintre cele mai mari diminuări este prevăzută pentru Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, de unde ar urma să se taie 33,9 milioane lei, dacă proiectul va fi aprobat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti de joi.

    Pe de altă parte, vor fi alocaţi bani în plus pentru subvenţiile de transport în comun (100 de milioane de lei), iar 8 milioane de lei în plus vor fi direcţionaţi către Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement.

    De asemenea, ar urma să fie scăzut şi bugetul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) cu 38 de milioane de lei.

    Potrivit referatului de specialitate, aceste modificări sunt solicitate de diferite instituţii ale Primăriei Capitalei.

  • Klaus Iohannis a convocat CSAT pe 4 septembrie, la ora 13.00, pe rectificarea bugetară

    ”Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a iniţiat procedurile pentru emiterea unei hotărâri a Consiliului referitoare la rectificarea bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2018, cu acordul individual al membrilor Consiliului, notificând în acest sens şi Ministerul Finanţelor Publice în data de 21 august a.c. Conform art. 6 alin. (3) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru emiterea unei hotărâri a Consiliului este nevoie de consensul membrilor acestuia. Întrucât nu toţi membrii Consiliului au fost de acord cu avizarea propunerilor de rectificare, preşedintele României, Klaus Iohannis, a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru data de marţi, 4 septembrie a.c., ora 13:00, având înscrisă pe Ordinea de zi analiza propunerilor de rectificare a bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2018”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vâlcov către Iohannis: NU primeşti mai mulţi bani la RECTIFICARE ca să iei BUCĂTARUL după tine

    “Nu e vorba de dat un ban în plus sau în minus, dar atunci când ai o execuţie atât de proastă a bugetului şi doar pentru că îţi doreşti tu să te plimbi cu bucătarul peste tot pe unde te duci la vilele de protocol, asta nu înseamnă că trebuie să îţi acorde cineva mai mulţi bani la rectificare. Deci, aşa cum şi-a aşternut, aşa doarme fiecare. N-au cheltuit banii, poate îi vor cheltui data viitoare”, a declarat, sâmbătă, Darius Vâlcov, la Antena 3, despre tăierea bugetului Administraţiei Prezidenţiale.

    Întrebat dacă este posibil ca Preşedinţia să rămână fără bani, aşa cum a acuzat Administraţia Prezidenţială, consilierul economic al premierului Viorica Dăncilă a spus că Guvernul va acorda toate sumele necesare.

    “Chiar şi după rectificare, creditele de angajament, adică angajarea sumelor, se vor putea face. Şi dacă vor face aceste angajamente şi vor depăşi limita sumelor bugetare pe care le au la dispoziţie, bineînţeles că printr-o rectificare imediată sau prin fondul de rezervă, se vor da banii necesari. Dar, deocamdată, când ai cheltuit sub 40% din ceea ce ai avut alocat în şapte luni de zile, la ce să te aştepţi? O să discutăm şi la următoarea rectificare cu toate ministerele. Cine şi-a cheltuit banii a primit în plus, şi i-au fost tăiaţi cui nu şi-a cheltuit banii. Şi asta va fi regula de acum încolo”, a completat Vâlcov.

    Chestionat dacă Guvernul va aproba, săptămâna viitoare, rectificarea bugetară, Darius Vâlcov a răspuns: “Este decizia doamnei prim-ministru, noi suntem pregătiţi. Nu ştim dacă au venit şi avize de la CSAT pentru bugetele SRI, SIE, Administraţia Prezidenţială, şi aşa mai departe, dar în momentul în care vor fi şi aceste avize, dacă ele sunt necesare, rectificarea va trebui să fie aprobată”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară a fost publicată în Monitorul Oficial

    Totodată, a fost publicată şi ordonanţa de urgenţă prin care este rectificat bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul în curs.

    Membrii Guvernului au aprobat rectificarea bugetară prezentată, la începutul şedinţei de miercuri, de către ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, care a anunţat că a doua rectificare bugetară pe anul în curs este tot una pozitivă.

    Potrivit ministrului Finanţelor, sunt alocate fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale din educaţie şi sănătate prin această rectificare bugetară. ”A doua rectificare bugetară din acest an, cu încadrarea în deficitul bugetar de 2,96% din PIB, a avut în vedere date ce argumentează posibilitatea unei creşteri economice de 6,1% faţă de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare şi de 5,2%, estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 280,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 503,8 milioane lei”, a spus Mişa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A doua rectificare bugetară, în şedinţa de Guvern | Mesajul premierului Tudose pentru cei care doreau “sfârşitul tragic în chinuri” al Guvernului

    „O veste foarte bună pe care o ştiţi sau proastă pentru cei care ne doreau sfârşitul tragic în chinuri, avem 8,8 creştere economică pe trimestrul doi, ceea ce ne face optimişti chiar spre 6 creştere totală pe 2017. Nu numai că n-am murit, cum ziceau unii, suntem pe locul trei în lume.

    Exerciţiul bugetar de anul acesta se va închide sub 3% aşa cum va reieşi şi din prezentarea ministrului Mişa de astăzi, şi nici pe anul viitor nu stăm foarte rău, dimpotrivă, cifrele arată foarte bine”, a declarat primul ministrul înaintea şedinţei de Guvern.

    “România este prima ţară din Europa ca şi creştere economică. Este a doua rectificare, de asemenea pozitivă. A avut la baza consultări cu toate ministerele”, a afirmat şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.


    Potrivit ministrului Finanţelor, sunt alocate fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale din educaţie şi sănătate prin această rectificare bugetară.

    ”A doua rectificare bugetară din acest an, cu încadrarea în deficitul bugetar de 2,96% din PIB, a avut în vedere date ce argumentează posibilitatea unei creşteri economice de 6,1% faţă de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare şi de 5,2%, estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 280,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 503,8 milioane lei”, a mai spus Mişa.

    Potrivit acestuia, rectificarea bugetară asigură fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti în favoarea cadrelor didactice din preuniversitar, finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi plata drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, plata pensiilor militare şi a unor drepturi salariale personalului medical, finanţarea programelor de sănătate.

    Astfel, la bugetele locale s-au alocat 611,9 milioane lei pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, + 550 milioane lei, finanţarea sistemului de protecţie a copilului, + 61 milioane lei, dar şi pentru finanţarea învăţământului particular sau confesional acreditat, + 0,9 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RECTIFICARE bugetară: Consiliul Fiscal atenţionează asupra efectelor negative ale reducerii cheltuielilor de investiţii

    “Reducerea cheltuielilor de investiţii, neînsoţită de o îmbunătăţire semnificativă de eficienţă, pentru a acoperi reducerile de taxe şi creşterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă şi va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creşterii economice potenţiale a economiei. În plus, reducerea investiţiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu şi lung”, arată Consiliul Fiscal, într-o opinie privind rectificarea bugetară.

    Consiliul estimează că deşi clasamentele internaţionale de competitivitate arată că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investiţional, cheltuielile de investiţii publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB.

    “Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare semnificativă a cheltuielilor curente (personal, bunuri şi servicii, subvenţii) concomitent cu diminuare masivă a cheltuielilor totale de natura investiţiilor programate care sunt prevăzute să scadă cu 3.155 milioane lei faţă de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară din anul 2015”, arată CF.

    Totodată, analizând realizările în ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii faţă de valorile planificate în bugetul iniţial sau cu ocazia rectificărilor bugetare în perioada 2012-2014, se observă în mod constant deviaţii considerabile, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt fără excepţie inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, iar evoluţiile din anul curent indică un rezultat similar, potrivit sursei citate.

    În opinia Consiliului fiscal, pentru anul 2015 riscurile sunt mai degrabă înclinate în direcţia înregistrării unui deficit bugetar mai mic decât ţinta pe fondul incapacităţii de a executa programul de cheltuieli.

    “Cu toate acestea, pe termen mediu, angajarea unor cheltuieli suplimentare de natură permanentă (cum ar fi cele de natură salarială) semnificative, concomitent cu o reducere amplă a taxelor şi impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal (în special a celor pe consum – TVA şi accize) sunt de natură, în lipsa unor măsuri compensatorii, să apropie deficitul în 2016 de limita de 3% din PIB concomitent cu devierea semnificativă de la obiectivul pe termen mediu de 1% deficit structural. În plus, anul 2017 ar putea consemna depăşirea limitei de 3% din PIB, în principal în condiţiile în care va intra în vigoare a doua serie a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal. Prin urmare, derapajul bugetar ar fi unul de natură structurală şi ar vulnerabiliza poziţia finanţelor publice la următoarea fază descendentă a economiei, costurile ulterioare în materie de ajustare depăşind beneficiile pe termen scurt asupra convergenţei reale generate de un deficit bugetar mai mare în faza de ascensiune economică”, mai arată Consiliul.

    Ministerele Agriculturii, Dezvoltării Regionale, Fondurilor Europene şi Finanţelor vor primi cei mai mulţi bani la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, iar sumele puse la dispoziţia Transporturilor şi Energiei vor fi diminuate, per total deficitul urmând să rămână la 1,85% din PIB.

    Astfel, ministerul Agriculturii va primi în plus 769,5 milioane lei (inclusiv pentru despăgubirea fermierilor), Dezvoltarea Regională 754,4 milioane lei, Fondurile Europene 729,6 milioane lei, Finanţele 584,3 milioane lei (inclusiv pentru plata unor titluri executorii), Apărarea 558,1 milioane lei, Educaţia 271,4 milioane lei, Afaceri Interne 269,2 milioane lei, Justiţie 245 milioane lei, Serviciul Român de Informaţii 140,4 milioane lei, Afacerile Externe 132,8 milioane lei, Ministerul Muncii 80,1 milioane lei, potrivit proiectului de rectificare.

    Vor fi reduse, în schimb, bugetul Ministerului Transporturilor, cu 1,61 miliarde lei, şi cel al Energiei, cu 108,1 milioane lei. Cu toate acestea, vor fi alocate 597,3 milioane lei pentru capitalizarea CFR SA şi 55 milioane lei pentru Metrorex.

    Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 361,5 milioane lei, printre altele pentru acordarea majorărilor salariale aprobate personalului din unităţile sanitare, în timp ce sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale creşte cu 2,46 miliarde lei.

    Per ansamblu, atât veniturile bugetului general consolidat cât şi cheltuielile vor creşte cu 2,62 miliarde lei, astfel că deficitul se menţine la 13 miliarde de lei, respectiv 1,85% din PIB.

    Premierul Victor Ponta şi liderii coaliţiei s-au întâlnit, miercuri, pentru a conveni domeniile care vor beneficia de fonduri suplimentare la rectificarea bugetară, Ponta precizând, pe Twitter, că există un acord politic pentru sănătate, agricultură şi autorităţile locale.

    Ponta a anunţat că rectificarea bugetară care va fi aprobată vineri de Guvern într-o şedinţă specială va fi pozitivă şi că România are mai mulţi bani încasaţi la buget, acesta fiind “un merit al ANAF care a combătut evaziunea fiscală”.

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

  • Eugen Teodorovici: 25 de milioane de lei, alocaţi pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Neamului

    “Bugetul alocat la rectificare cultelor este de 67 de milioane de lei. Din cele 67 de milioane de lei, 25 de milioane de lei sunt pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Neamului “, a spus ministrul Eugen Teodorovici, răspunzând unei întrebări referitoare la suma dată pentru acest obiectiv, din totalul suplimentării bugetare pentru Secretariatul de Stat pentru Culte.

    Catedrala Mântuirii Neamului era finalizată, în iunie, aproximativ 60 la sută, iar în 2017 ar putea fi gata pentru a fi ţinute slujbe, costurile pentru lucrările “la roşu” fiind sub 100 de milioane de euro.

    În decembrie 2011 se turna prima cifă de beton la Catedrala Neamului, după aproape trei ani şi şase luni, construcţia a fost ridicată mai bine de jumătate, iar în alţi doi ani ar trebui să aibă uşi şi ferestre, catapeteasma pictată şi să permită să se facă slujbe.

    La Catedrala Neamului se vor folosi 100.000 de metri cub de beton, 45.000 de tone de armătură rigidă şi aproximativ 25.000 de tone de armătură flexibilă, de zece ori mai mult decât la un bloc de zece etaje.

    Despre costurile construcţiei a vorbit, în iunie, părintele Nicolae Crîngaşu, consilier patriarhal, coordonator la sectorul monumente şi construcţii bisericeşti, care a arătat că valoarea totală ar fi sub 100 de milioane de euro, până în faza “la roşu”, şi nu 400-500 de milioane, aşa cum s-ar fi vehiculat, sume foarte deplasate faţă de realitate.

    “Cheltuielile au fost până acum de aproximativ 46 de milioane de euro, în care sunt incluse absolut toate, de la taxe, facturile emise, salarii, avize, ceea ce reprezintă peste 50 la sută din valoarea totală. Pentru biserică ar mai trebui 45 de milioane de euro, astfel că valoarea totală ar fi sub 100 de milioane de euro, «la roşu». Sperăm ca în 2017 starea ei să fie consacrată cultului, să fie închisă, acoperită cu ferestere şi uşi, să aibă catapeteasmă pictată, iar starea construcţiei să permită să se facă slujbe”, spunea atunci părintele Nicolae Crîngaşu.

    Donaţiile care susţin şantierul Catedralei vin lunar de la credincioşi, la care se adaugă colecta naţională, dar şi sumele alocate de Guvern, primării şi consilii judeţene.