BusinessMagazin

Tag: recensamant

  • Recensământul s-a încheiat, necunoscutele rămân. Cum va reuşi INS să „repare“ recensământul cu 1 milion de locuitori lipsă

    Peste 18 milioane de români dintr-un total estimat al populaţiei rezidente de 19 milioane de persoane s-au recenzat până la finalul lunii iulie 2022, iar datele lipsă vor fi completate până în luna decembrie din aşa-numitele „surse administrative“, spun oficialii Institutului Naţional de Statistică l Cu toate acestea, în unele zone dezvoltate, cum sunt Bucureşti sau Timiş, a existat un procent mai redus al recenzării, iar numărul de români care lucrează în străinătate nu va putea fi aflat nici în urma celei mai ample cercetări realizate în ultimul deceniu.

    „Marele plus al recensământului a fost acela că, dacă i se oferă cetăţeanului un instrument de calitate, el va participa la acţiunea respectivă, iar dovadă în acest sens sunt cele două procente: aproape 50% din populaţie a completat datele online, iar în total 95% din populaţie a fost recenzată. Pe de altă parte, poate ar fi trebuit să avem nişte acţiuni din timp pentru a mobiliza autorităţile locale în aşa fel încât să fie mai mulţi recenzori, iar recensământul probabil că era mult mai de succes. Una peste alta, eu zic că o acţiune pe o perioadă atât de lungă a dus la un rezultat mai mult decât bun“, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

    Şeful INS a explicat că, în cazul românilor care sunt plecaţi la muncă în străinătate, cei care au plecat de mai bine de 12 luni nu au fost incluşi în anchetă pentru că aşa a cerut regulamentul european privind recensământul, astfel că aceştia vor fi incluşi în recensămintele efectuate de celelalte ţări. În ceea ce priveşte emigranţii temporar, aşa-numiţii euronavetişti, în chestionarul privind recensământul exista o întrebare referitoare la acest aspect, iar numărul lor se va vedea odată cu centralizarea datelor, iar primele rezultate vor fi făcute publice în decembrie 2022.

    „Plusul acestui recensământ ar fi că a fost mai puţin costisitor decât dacă s-ar fi executat cu sistemul clasic, cu recenzori plătiţi. Minusul este că un procent deocamdată necunoscut nu a putut fi recenzat. Există destul de multe probleme cu acurateţea datelor autotastate. Cred însă că se pot rezolva. Modul în care s-a realizat acest recensământ este un progres, chiar dacă a produs şi probleme; este un pas spre digitalizare, unde suntem ultimii după toate clasamentele…“, a spus Alin Teodo­rescu, directorul general al firmei de cercetare de piaţă IMAS Marketing & Sondaje.

    Şeful INS spune că „nu este obligatoriu să căutăm în baze de date până ajungem la 19 milioane“, cât este populaţia estimată a României, având în vedere că numărul deceselor a fost în decembrie mai mare decât cel al naşterilor, iar migraţia externă este mult mai temperată faţă de acum 7-10 ani.

    Potrivit datelor INS, în mod surprinzător, oraşe dezvoltate precum Bucureşti, Timişoara, Iaşi sau Sibiu au înregistrat printre cele mai scăzute rate ale recenzării populaţiei.

    „De ce oraşele mari sunt codaşe la recenzare? Aici a fost mesajul dat de administraţia publică locală oamenilor din locul respectiv, din oraşul respectiv, dar din fericire ultimele două săptămâni au fost mai bune, s-a îmbunătăţit recenzarea.“

    Poate că şi online-ul trebuia promovat mai mult timp şi atunci eram într-o situaţie mai favorabilă. Este o experienţă câştigată pe un proiect de anvergură, un proiect unicat. Câte instituţii ale statului român au adus în jurul unui proiect 18 milioane de locuitori? Eu aşa privesc recensământul“, a mai spus Tudorel Andrei.

     

    Trei aspecte mai puţin cunoscute ale recensământului încheiat în iulie 2022

    1. Românii care lucrează în străinătate de mai mult de un an nu sunt „număraţi“ din cauza metodologiei europene; în continuare nu vom şti câţi români sunt în diaspora

    2. Circa 1 milion de români vor fi recenzaţi „de la zero“ din surse administrative (baze de date ale MAI, Inspecţia Muncii, Casa de Pensii, ANAF etc.) şi restul de 18 milioane care au participat la recensământ vor fi „revalidaţi“ din aceste baze de date diferite

    3. Marile oraşe  – Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Braşov – au fost codaşe la capitolul recenzare, iar datele despre populaţia din aceste oraşe vor fi greu de colectat din baze de date administrative.

     

  • Bucureştiul, la coada clasamentului la Recensământ. Puţin peste jumătate dintre bucureşteni s-au recenzat. La nivel naţional, rata de recenzare este de 83%

    Rata de recenzare a ajuns la circa 55,4%, cea mai mică din România, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În fruntea clasamentului a fost judeţul Botoşani, cu o rată de recenzare de 100%, urmat de Vrancea, cu 99,9%.

    ”Referitor la cele două grupe mari de judeţe: pe de o parte avem judeţe în care recenzarea s-a încheiat sau este la un nivel suficient de mare încât în următoarele zile să putem anunţa că avem o recenzare exhaustivă în aceste judeţe. Remarc în primul rând judeţul Botoşani, care a încheiat procesul de recenzare în ultimele două zile. În aceste condiţii Botoşani a reuşit un lucru extraordinar, să se încadreze în perioada planificată iniţial. La fel Vrancea, practic astăzi va finaliza recenzarea, este la 99,9%”, a spus preşedintele INS, Tudorel Andrei, în cadrul unei conferinţe de presă.

    La nivel naţional, rata de recenzare este la această dată la 83%, a mai spus Tudorel Andrei. În medie, 250.000 de persoane participă la recensământ într-o zi.

    ”La această dată avem o rată de recenzare de 83%, o putem aprecia ca fiind o rată bună, dar aici sunt câteva clarificări care trebuie făcute: sunt rezultate foarte bune înregistrate de anumite judeţe, iar pe de altă parte rezultate mai puţin bune în anumite judeţe. În al doilea rând este dinamica numărului de recenzări la nivelul unei zile: aici păstrăm în mare parte aceeaşi ritmicitate, de regulă începutul săptămânii este caracterizat printr-o participare mult mai largă a procesului de recenzare, sunt în zilele de sâmbătă şi duminică rate de recenzare ceva mai mici. În ultimele zile, datorită introducerii punctelor fixe, există o participare mult mai largă şi avem o medie de aproape 250.000 de persoane care s-au recenzat la nivelul unei zile”, a punctat preşedintele INS.

    După ce a analizat situaţia recenzării din ţară, conducerea INS a propus şi s-a primit o decizie din partea Comisiei Centrale de a prelungi a datei de culegere a datelor pentru recensământul populaţiei până pe 24 iulie 2022.

    „Sunt sigur că decizia va duce la o colectare cât mai bună a datelor”, afirmă Tudorel Andrei.

     

  • Colectarea datelor pentru recensământul populaţiei se prelungeşte cu o săptămână

    Colectarea datelor pentru recensământul populaţiei se prelungeşte până pe 24 iulie.

    Conform Hotărârii nr.12/2022 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021, perioada de colectare a datelor de către recenzori prin interviuri faţă în faţă (cu ajutorul tabletelor) se prelungeşte până în data de 24 iulie 2022.

    Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat că aproape 47% din populaţia ţintă s-a autorecenzat din 14 martie până în 27 mai, în prima etapă.

    Etapa de recenzare pe teren ar fi trebuit să se desfăşoare până în 17 iulie. Practic, din 31 mai până în 17 iulie ar fi trebuit să fie etapa de colectare a datelor de recensământ, prin interviu faţă-în-faţă, numai cu ajutorul tabletelor, chestionarul de recensământ fiind identic cu cel din etapa de autorecenzare.

     

  • Anunţul făcut de CNAIR pe care trebuie să-l cunoască toţi şoferii: Ce se întâmplă începând de astăzi şi până în noiembrie

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin aparatul său tehnic de specialitate, respectiv CESTRIN, va organiza şi coordona activitatea de recensământ general al circulaţiei rutiere care se desfăşoară pe şoselele din România începând cu 4 aprilie şi până pe 10 noiembrie, conform unui comunicat recent al instituţiei.

    Astăzi, 4 aprilie este prima zi a recensământului general al circulaţiei rutiere care se desfăşoară pe şoselele din România. Recensământul se va desfăşura pe parcursul a şapte zile în lunile cu trafic mediu, aprilie, mai, octombrie, noiembrie, şi trei zile în lunie iulie şi august când traficul are valori foarte mari.

    Sursă: CNAIR

    Recensământul circulaţiei rutiere se efectuează o dată la cinci ani şi constă în înregistrări manuale ale traficului, pe categorii de vehicule.

    Recensământul circulaţiei rutiere a fost amânat pentru anul 2022 din cauza pandemiei COVID – 19 care a condus la modificarea fluxurilor de circulaţie pe fondul restricţiilor interne şi externe, programarea iniţială fiind pentru anul 2020.

    Posturile recensământului circulaţiei rutiere vor fi amplasate pe autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene. Pe autostrăzi şi drumuri nationale durata înregistrarii va fi de 8 ore/zi, în timp ce pe drumurile judeţene durata va fi de 14 ore/zi.

    Informaţii astfel adunate vor fi folosite pentru „fundamentarea şi proiectarea investiţiilor rutiere şi a lucrărilor de întreţinere şi reparare a drumurilor, fundamentarea măsurilor de organizare a circulaţiei rutiere şi urmărirea dinamicii de evoluţie a traficului pe reţeaua rutieră, precum şi pentru elaborarea de studii referitoare la evaluarea calităţii aerului, prin estimarea emisiilor generate de traficul rutier şi a impactului asupra mediului”.

     

     

  • Recensământ 2022: Ce amenzi riscă cei care nu participă la recensământul din acest an

    În această săptămână a început recensământul populaţiei ce este obligatoriu pentru majoritatea românilor şi a persoanelor cu reşedinţa în România, conform ordonanţei de urgentă nr.19 din 4 februarie 2020.

    Conform OUG nr. 19/2020,  fac obiectul recenzării la recensământul din România:

    a) persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România;

    b) persoanele cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni;

    c) persoanele cu cetăţenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forţelor armate naţionale staţionate în restul lumii, personalul naţional al bazelor ştiinţifice naţionale stabilite în afara teritoriului geografic al ţării, persoanele de cetăţenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave şi platforme plutitoare operând parţial sau în întregime în afara teritoriului economic;

    d) gospodăriile şi nucleele familiale;

    e) clădirile de locuit;

    f) clădirile cu altă destinaţie decât cea de locuit, dacă există cel puţin o locuinţă în acestea;

    g) locuinţele situate în orice clădire, indiferent de forma de proprietate, de pe teritoriul României;

    h) spaţiile colective de locuit.

    Astfel , persoanele care refuză furnizarea de date pentru recensământ vor risca o amendă de la 1.000 de lei la 3.000 lei.

    Recensământul din acest an se va desfăşura în perioada februarie – iulie 2022 prin colectarea datelor de la cetăţeni astfel:

    În perioada februarie-martie 2022 se realizează colectarea indirectă a variabilelor din programul de observare al recensământului identificate în surse administrative.

    În perioada martie-mai 2022 se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale şi a celor referitoare la gospodării, locuinţe şi clădiri – autorecenzarea on-line.

    În perioada mai-iulie 2022 se realizează în teren colectarea prin interviu faţă-în-faţă asistată de calculator a înregistrărilor individuale, pentru acele persoane pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.

    În perioada mai-iulie 2022 se realizează în teren colectarea prin interviu asistată de calculator a clădirilor şi locuinţelor pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.

    În perioada august-septembrie 2022 se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date .

     

  • Din ce în ce mai puţini: Populaţia României se micşorează. În curând vom fi puţin peste 19 milioane VIDEO

    La ultimul recensământ realizat în 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de persoane. INS estimează o scădere îngrijorătoare prentru următorii 10 ani în urma căreia vom pierde nu mai puţin de un milion de oameni.

    „La ultimul recensământ am avut 20 de milioane de persoane. Potrivit estimărilor, în zece ani populaţia se va micşora cu  peste cinci procente, adică vom fi puţin peste 19 milioane de persoane” , a declarat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică la ZF Live.

  • Recen­să­mân­t 2022. Câţi oameni a pierdut România în ultimii 10 ani. Primele estimări ale preşedintelui INS

    Pe 15 martie 2022 începe culege­rea datelor de la populaţie în me­diul online pentru Recen­să­mân­tul Populaţiei şi Locuin­ţelor din Ro­mâ­nia, iar Tudorel Andrei, preşe­din­te­le Institutului Naţio­nal de Statistică (INS), afir­mă că es­ti­marea pentru popu­laţia rezidentă a României este de circa 19 milioane de lo­cuitori, în scădere cu 5% faţă de recen­să­mântul din 2011.

    „Noi estimăm că populaţia Româ­niei este puţin peste 19 milioane, deci în decurs de 10 ani popu­laţia României se reduce cu 1,1 milioane de per­soane. Este o scădere destul de mare, de peste 5 procente. La nivel na­ţio­nal este foar­te simplu de evaluat întrucât avem naşteri, de­cese şi migraţie inter­na­ţio­nală. Avem in­clu­siv estimările la nivel de UAT (unităţi ad­minis­trativ teritoriale), ceea ce este o no­utate. Eu consider că este foarte bi­ne cum am procedat să avem această popu­laţie ţintă pâ­nă la nivel de localitate“, a de­clarat Tudorel Andrei în cadrul emisiunii de busi­ness ZF Live.

    La recensământul din 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de locui­tori, iar în 2021, conform estimărilor INS, popu­laţia rezidentă a României a fost de 19,1 mi­­li­oa­ne. Cel mai ridicat ni­vel al popu­laţiei României a fost înre­gis­trat în anul 1992, când ţara avea 22,8 milioane de locuitori.

    Recensământul Populaţiei şi Locuin­ţe­lor din România se află în a doua etapă de im­plementare în pre­zent. În prima eta­pă, care se des­fă­şoa­ră în pe­rioada 1 fe­bruarie – 13 mar­tie 2022, INS pre­ia baze de date de la celelalte insti­tu­ţii ale statului pen­­tru a vedea, din bazele de date ale sta­­tului, ce popu­laţie are România. În a doua etapă ce­tăţenii vor comple­ta datele necesare în mediul online, iar în a treia recenzorii vor merge pe teren pentru a culege informaţiile de la cei care nu vor sau nu pot să completeze chestionarele online.

    Preşedintele INS se aşteaptă ca 35% dintre cetăţeni să completeze formularele pentru recensământ în mediul online. Pentru colectarea datelor, primăriile vor recruta 17.000 de persoane.

    „Noi ne-am stabilit şi un indicator de performanţă de 35% autorecenzare în online.  Numărul de recenzori, de operatori de teren este de 17.000 de persoane distribuite la nivel naţional. Angajările sunt realizate direct de primării, iar instruirea este realizată de direcţiile teritoriale de statistică.“

  • Colectarea datelor pentru Recensământului General Agricol se va desfăşura în perioada 10 mai-31 iulie: vor fi numărate exploataţiile agricole, suprafaţa terenurilor, efectivele de animale

    Etapa de colectare a datelor pentru  Recensământului General Agricol runda 2020 a început astăzi, 10 mai, şi va continua până pe 31 iulie, scopul acestei acţiuni fiind identificarea şi clasificarea tuturor exploataţiilor agricole, indiferent de dimensiuni, şi a animalelor deţinute, precum şi numărul persoanelor implicate în agricultură.

    Validarea datelor şi diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022, urmând ca rezultatele detaliate să fie disponibile în luna decembrie 2022.

    Recensământul va asigura date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală.

    „Prin Recensământul General Agricol se doreşte a se realiza o imagine exhaustivă a caracteristicilor structurale ale exploataţiilor agricole, indiferent de mărimea acestora.  Datele şi informaţiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafeţelor agricole şi/sau de la deţinătorii de animale conform regulamentelor europene referitoare la agricultură, la nivelul întregii exploataţii agricole pentru toate locaţiile în care se utilizează suprafeţe agricole sau se deţin efective de animale. În anul 2022, când toate datele vor fi prelucrate, vom avea informaţiile şi datele care vor caracteriza structura agriculturii din România”, a explicat ministrul Adrian Oros.

    Întreaga operaţiune are la bază prevederile Regulamentului 2018/1091 (UE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile agricole integrate, aplicabil în toate statele Uniunii Europene, completate cu legislaţia naţională aprobată pentru acest recensământ.

    Activităţile de pregătire şi organizare a colectării datelor au fost realizate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alături de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi au vizat: organizarea activităţii la nivel central şi teritorial, angajarea personalului suplimentar, selecţia, recrutarea şi angajarea recenzorilor, recenzorilor şefi şi coordonatorilor, elaborarea instrumentarului statistic, sectorizarea teritoriului localităţilor, efectuarea recensământului de probă, asigurarea infrastructurii IT şi a aplicaţiilor informatice pentru colectarea şi prelucrarea datelor, personalizarea materialelor auxiliare şi popularizarea recensământului.

    Tabletele necesare colectării datelor din teren sunt asigurate de către STS.

    Comisiile comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti pentru recensământ au împărţit localităţile în sectoare şi secţii de recensământ.

    „Datele statistice sunt vitale pentru cunoaşterea realităţilor din agricultura românească. Fără acestea, nu se vor putea lua cele mai eficiente decizii în viitor” a declarat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

    În urma activităţii de sectorizare a teritoriului, prin care s-au stabilit numărul de sectoare şi secţii de recensământ, au fost recrutaţi şi angajaţi cca. 17.500 de recenzori, 3.700 de recenzori şefi şi 42 de coordonatori care vor desfăşura activitatea de recenzare în toate unităţile administrativ teritoriale.

  • Tara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi

    Una dintre cauzele acestui rezultat este preluarea de către maşinării şi roboţi a numeroaselor tipuri de sarcini, care până nu demult aparţineau clasei de mijloc şi celor mai săraci. „Dezvoltările tehnologice au înlocuit din ce în ce mai mult posturile muncitorilor calificaţi”, a declarat Chad Sparber, profesor asociat şi preşedinte al departamentului economic de la Universitatea Colgate. Iar această schimbare va creşte agresiv. Aproximativ 38% din locurile de muncă din SUA ar putea fi expuse riscului de automatizare până la începutul anilor 2030, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers LLP. Industriile „cele mai expuse” includ comerţul cu amănuntul, transporturile şi depozitarea, precum şi industria prelucrătoare.

    Utilizarea de către companii a angajaţilor temporari şi a celor cu normă parţială pentru a reduce costurile poate, de asemenea, să sporească discrepanţa, iar creşterea salariilor să nu ţină pasul cu creşterea cheltuielilor rezidenţiale şi a necesităţilor de bază. Locuinţele la preţuri accesibile, de exemplu, se găsesc foarte greu, iar muncitorii sunt nevoiţi să găsească o chirie îndepărtată de locul de muncă sau să suporte navete lungi şi costisitoare. Costurile de închiriere au crescut la nivel naţional cu 3,9 % în luna martie faţă de anul precedent, potrivit Departamentului Muncii.

    Bloomberg a calculat, de asemenea, cu cât s-a modificat diferenţa dintre cei mai bogaţi 5% şi clasa de mijloc, rezultând o creştere cu 58.800 de dolari. „Companiile au dublat reducerile de costuri şi eficientizarea operaţiunilor;  muncitorii de la baza companiei simt greul, pe când cei din vârf doar beneficiile”, a mai declarat Chris Rupkey, CFO al MUFG Union Bank din New York.

     

  • Deficitul comercial al Statelor Unite cu China a crescut în semestrul I, în ciuda taxelor vamale

    Puse laolaltă însă, deficitele comerciale înregistrate în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie trec de 185 de miliarde de dolari. Această valoare este mai mare decât cea a primului semestru din 2017, care a fost de aproximativ 170 de miliarde de dolari. Este, de asemenea, mai mare şi decât deficitul de pe primul semestru al anului 2016.

    Această evoluţie a avut loc în ciuda taxelor vamale impuse Statelor Unite Chinei în lunile anterioare.

    Şi în situaţia în care tendinţa actuală se menţine şi în al doilea semestrul, deficitul comercial al Statelor Unite cu China ar putea fi chiar mai mare decât cele înregistrate în anii precedenţi. Anul trecut, de exemplu, deficitul total a fost 375,5 miliarde de dolari. Cel din 2016 a fost de 346,9 miliarde de dolari, iar cel din 2015 a totalizat 367,3 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.