BusinessMagazin

Tag: recensamant

  • România îmbătrâneşte: media de vârsta a femeilor din România este de 44,1 ani. Preşedintele INS: Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani

    ♦ Tudorel Andrei, INS: „Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală“ ♦ Marian Preda, Universitatea Bucureşti: „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.“

    Procesul de îmbătrânire demo­grafică din România s-a adâncit, având în vedere că vârsta medie a populaţiei a ajuns la 42,4 ani în 2021, conform datelor din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor.

    Un indicator îngrijorător este şi vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani. Mai mult, preşedintele INS, Tudorel Andrei, spune că sunt judeţe în România unde vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, fapt ce ar îngreuna o redresare demo­grafică pe cale naturală.

    „Un indicator relevant este vârsta medie a populaţiei României. Constatăm că în 2021 vârsta medie este de 42,4 ani după ce în 2011 a fost de 40,6 ani, deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent, ceea ce înseamnă foarte mult. Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a familiilor. Avem 44,1 ani vârsta medie a femeilor, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci practic în aceste judeţe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală, atâta timp cât ponderea cea mai mare la femeile de peste 45 de ani“, a declarat Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fe­no­men greu de oprit“, organizată de INS.

    România a înregistrat o scădere de 4 milioane de persoane a populaţiei în ultimii 30 de ani, iar în 2021 nivelul populaţiei era similar cu cel din 1966. Problema principală nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a ţării, ci lipsa de echilibru dintre categoriile de vârstă, a spus preşedintele INS.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere comparativ cu 101,8 în 2011.

    „Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrău­tăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între per­soane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoa­nele în întreţi­nere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demo­grafică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensă­mântul din 2021“, a spus Tudorel Andrei.

    Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea structura pe vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, afirmă preşedintele INS. Ritmul de scădere a populaţiei cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensă­minte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.

    „Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. La recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem o scădere cu 18% la nivelul populaţiei de sub un an. Această cohortă poate să crească în perioada următoare. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă“, a completat Tudorel Andrei.

    Preşedintele Institutului Naţional de Statistică a mai declarat că, în perioada 2002-2021, au fost peste 360.000 de copii născuţi în străinătate şi înregistraţi ulterior în România.

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei.

    „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţie între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.

    Migraţia internaţională are cel mai important rol în diminuarea populaţiei României, a spus Tudorel Andrei. Numai în perioada 2003–2011, diminuarea populaţiei rezidente pe seama migraţiei internaţionale a fost în proporţie de peste 75%.

     

    Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti: Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior.

     

    Tudorel Andrei, preşedintele INS: Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021.

     

  • Tudorel Andrei, preşedintele INS: În ultimii 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane de persoane

    În ultimii 30 de ani, populaţia României a scăzut cu aproape 4 milioane de persoane, la un nivel similar cu cel din 1966, de dinainte de implementarea politicilor pronataliste de guvernul comunist, afirmă Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). 
     
    ”Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări”, spus Tudorel Andrei în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”, organizată de INS.
     
    Piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte arată o scădere a bazei, adică o scădere a populaţiei rezidente tinere, atât la recensământul din 2011 cât şi la recensământul din 2021. 
     
    „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a mai spus Tudorel Andrei.
     
    În 2021, populaţia rezidentă a scăzut cu 5,3%, în raport cu 2011  iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Acet fenomenul este prezent la nivelul mai multor ţări din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie  de peste 11%, a populaţiei între cele două recensăminte, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, respectiv 0,9%, iar Cehia a avut o creştere.
     
    „Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte e vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări. S-a încercat reducerea ei în anul 1966 şi în 1990 automat aceasta a fost reluată. Al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale, pe cele două categorii: factori economici şi posibilitate de mobilitate a persoanelor şi probleme legate de aspecte culturale. Problema nu este în primul rând a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema e în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică iarăşi se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere. Aici poate apărea dezechilibre, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung”, a spus preşedintele INS..
     
    Populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor. 
     

  • Natalitatea s-a prăbuşit în ultimele trei decenii. Topul judeţelor în scădere. Sociolog: „Statul nu are politici de încurajare a natalităţii şi de susţinere a mamelor“

    Scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensământului Populaţiei publicate la finalul anului trecut de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică numărul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    Scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensământului Populaţiei publicate la finalul anului trecut de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică numărul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990 numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţele Bacău, Neamţ şi Prahova.

    Sociologul Alfred Bulai este de părere că sunt două mari motive în spatele acestei scăderi: prăbuşirea politicilor de promovare a natalităţii şi migraţia.

  • K. Hunor, despre scăderea comunităţii maghiare: Cifrele din recensământ trebuie citite cu reţinere

    Comunitatea maghiară din România a pierdut aparent circa 200.000 de oameni într-un deceniu, conform primelor rezultate ale recensământului.

    „Aceste cifre trebuie citite cu oarecare reţinere, fiindcă există 2,5 milioane de cetăţeni care nu au etnie, nu au religie şi care au fost trecuţi în datele statistice fără aceste elemente şi dacă mergem pe regula cifrelor mari şi în sociologie se spune că din cele aproape 2,5 milioane de persoane fără etnie, procentual, cam 6,5%-6,4% sunt maghiari. Deci din acest punct de vedere există o oarecare reţinere când vedem această cifră şi să încercăm să interpretăm rezultatele recensământului. Deci eu cred că mergând pe această logică, atunci undeva un milion şi spre două sute de mii de persoane de etnie maghiară, maghiari, locuiesc în România”, spune Kelemen Hunor.

    Liderul UDMR afirmă că „pe de altă parte, există o scădere, cum există şi la români, din păcate, fiindcă migraţia economică, mobilitatea economică în 30-32 de ani ne-a arătat că dinspre est, inclusiv din România, dar nu numai, foarte multă lume se duce spre vest, de a găsi un loc mai bun, un trai mai bun şi aşa mai departe”.

    „În ceea ce priveşte pe maghiarii din România, în primul deceniu de după Revoluţie am văzut că a fost o scădere foarte mare, mai ales în anii 90 au plecat foarte-foarte mulţi, peste procentul românilor, dacă vreţi să comparăm şi datele statistice sunt disponibile pentru toată lumea. Între 2001-2011 au plecat cam la fel şi nu există o diferenţă semnificativă între 2011-2022 în ceea ce priveşte procentul plecărilor, deci această migraţie permanentă nu s-a amplificat”, adaugă preşedintele UDMR.

    Kelemen Hunor atrage atenţia că „există o altă problemă care este valabilă pentru toată societatea românească şi pentru maghiarii din România”.

    „Structura de vârstă a populaţiei, care pe mine mă îngrijorează mai mult decât această cifră de un milion o sută, un milion o sută şi ceva de mii, luând în calcul şi acele persoane care nu au declarat sau nu a fost posibilă stabilirea etniei, fiindcă au fost preluate din date statistice, fiindcă structura de vârstă ne arată o societate care se îmbătrâneşte foarte rapid şi în 2050, dacă lucrurile nu se vor schimba, atunci vom avea o problemă de a susţine instituţiile, de a susţine sistemul social, fiindcă undeva patru milioane şi un pic de cetăţeni vor fi activi şi vor munci pentru a susţine tot ce înseamnă societate, stat, instituţii. Deci acest lucru pe mine mă îngrijorează mult mai mult, dar sigur, există o scădere, nu putem nega şi această scădere trebuie interpretată exact în momentul în care vom avea toate datele definitivate, fiindcă acum nu vedem structura pe localităţi, nu vedem structura pe judeţe, nu vedem structura pe regiuni. De aceea, e greu să dai un verdict în ianuarie 2023””, încheie Kelemen Hunor.

  • Este recensământul un fiasco? Ana Bulai, sociolog: Recensământul nu mai este de multă vreme un subiect de cunoaştere, ci un subiect de politică publică

    ♦ Primele rezultate publicate de INS arată că, faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul anterior, cel din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori ♦ Recensământul nu cuprinde însă şi fenomenul migraţiei românilor, un factor important în stabilirea unei dimensiuni reale a populaţiei ♦ „Am putea să vedem câţi oameni sunt plecaţi şi câţi sunt pe teritoriul României, dar nu suntem foarte interesaţi de lucrul acesta.”

    În cadrul Recensământului Popu­laţiei şi Locuinţelor (RPL) 2021, spune Ana Bulai, sociolog, nu a existat un interes strategic pentru a arăta dimensiunea reală a populaţiei din interiorul României. Mai mult, afirmă aceasta, recensământul nu mai este de multă vreme un subiect de cunoaştere, ci un subiect de politică publică.

    Primele rezultate publicate de INS pentru RPL 2021, reprogramat în 2022 din cauza pandemiei, arată că faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul anterior, cel din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori.

    „Recensământul nu mai este de multă vreme un subiect de cunoaştere, ci un subiect de politică publică. Nu a existat un interes strategic pentru a arăta dimensiunea reală a populaţiei din interiorul României sau cu caracter permanent în România. Dacă arătam exact câte milioane mai sunt în spaţiul românesc, pierdeam mai multe avantaje decât ceea ce am fi avut de câştigat prin acurateţea datelor. Întregul pachet de finanţări europene vine pe cap de locuitor – ca să nu mai vorbesc despre structurile administrative şi politice. Noi avem acum, la 19 milioane de locuitori, 3.180 de unităţi administrativ teritoriale, adică o primărie la 6.000 de locuitori. Lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă declaram că suntem 14-15 milioane de locuitori, atât cât estimează OIM (n. r. – Organizaţia Internaţională pentru Migraţie) că este populaţia permanentă în România”, a spus pentru ZF sociologul Ana Bulai.

    Recensământul nu cuprinde însă şi fe­no­menul migraţiei românilor, un factor important în stabilirea unei di­men­siuni reale a populaţiei.  Acest lucru este cu atât mai grav cu cât Ro­mânia este cel mai mare exportator de forţă de muncă din UE.

    În 2018, con­form unui raport al Co­­mi­siei Eu­rope­ne despre mobili­tatea forţei de muncă din UE, circa 173.000 de români s-au angajat în alte state membre, cu 7% mai mult decât în 2017.

    În ultimii zece ani, raportat la datele existente, din România au plecat aproape două milioane de oameni în străinătate, însă aceştia, explică Ana Bulai, reprezintă migra­ţia temporară de muncă, nu migraţia definitivă. OIM estimează că numărul de migranţi din România ar fi de aproximativ 4 milioane, afirmă ea.

    „Am putea să vedem câţi oameni sunt plecaţi şi câţi sunt pe teritoriul României, dar nu suntem foarte interesaţi de lucrul acesta. Totul vine dintr-un interes strategic al politi­cienilor de a face un recensământ care să dea bine şi care să fie util doar în anumite interese ale României, care sunt mai mari decât cele de a cunoaşte efectiv populaţia.”

    Pentru a ajunge la un rezultat real, mai spune aceasta, este nevoie de o coroborare a informaţiilor de la Poliţia de Frontieră, pe baza CNP-urilor, cu datele de la Evidenţa Populaţiei.

    Aceste date, precizează sociologul, ar arăta că sunt oameni care au drept de muncă în Italia sau Spania, care sunt principalele ţări importatoare de forţă de muncă din România.

    Mulţi dintre românii care pleacă din ţară, mai adaugă ea, rămân pe teritoriul ţărilor respective ani de zile, însă nu au aplicat acolo pentru cetăţenie şi au rămas cu drept de muncă şi rezidenţă în România.

    Ei locuiesc peste hotare, copiii lor merg la şcolile de acolo şi faptul că au drept de muncă în străinătate, dar nu sunt neapărat plătiţi şi cu asigurări sociale, îi face să poată beneficia parţial şi de sistemul de asigurări sociale din România, a detaliat Bulai.

    „Cifra emigranţilor nu este reală. OIM are o realitate, în timp ce zona electorală şi, respectiv, oficiile de muncă au alte realităţi şi alte cifre. Obţinem aceeaşi realitate în măsura în care bazele de date la nivel naţional se coroborează într-una singură. Pe baza CNP-urilor se poate şti totul la nivel central”, a concluzionat ea.

    Scăderea de un milion de locuitori între recensămintele din 2011 şi 2021, afirmă Constanţa Mihăescu, prof. univ. dr. de Demografie şi Statistică socială, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), reprezintă un declin previzibil.

    Totodată, subliniază aceasta, este important să se ţină cont de faptul că la soldul migratoriu se adaugă şi jocul celor două fenomene – natalitatea şi mortalitatea.

    „Din 2010 şi până în 2021, în România, cea mai mare contribuţie la scăderea populaţiei a venit dinspre soldul natural, adică s-au născut din ce în ce mai puţini copii. Pandemia a adus o creştere semnificativă a mortalităţii în 2020 şi 2021. Practic, dacă ne uităm cu cât a scăzut populaţia în 2020 şi 2021, vedem că mai mult de 75% din scădere este cauzată de deficitul natural, adică scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii”, a explicat Constanţa Mihăescu.

    Din 2010 şi până în prezent, mai adaugă ea, scăderea populaţiei din România este generată într-o mai mare măsură de fenomenele naturale – natalitate şi mortalitate – faţă de ceea ce aveam în deceniul precedent, când emigraţia era cea care aducea contribuţia mai mare la scăderea populaţiei.

    Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2021, precizează aceasta, a înregistrat numai populaţia rezidentă, adică exact persoanele care sunt pe teritoriul României şi care dau exacta măsură a resurselor (forţa de muncă, veniturile etc.) şi nevoilor.

    Cealaltă categorie, populaţia după domiciliu, reprezintă numai cetăţenii români, indiferent dacă aceştia sunt sau nu în ţară la momentul de referinţă.

    „Recensământul populaţiei este ca o fotografie a populaţiei, făcută la momentul de referinţă, care surprinde populaţia ca număr şi structuri complexe, aşa cum se prezintă, static, la acel moment. Fotografia ne arată un instantaneu, în schimb un videoclip ne arată o situaţie în mişcare. În consecinţă, recensământul nu poate suprinde mişcarea populaţiei, fie că este ea naturală (natalitate şi mortalitate), fie migratorie (imigranţi şi emigranţi)”, a concluzionat Constanţa Mihăescu.

     

  • Magia statisticilor: După ce 1,1 mil. de români au părăsit definitiv România în ultimii 10 ani, Recensământul din 2022 „a crescut” PIB/cap de locuitor – indicator pentru nivelul de trai – cu 1.000 de euro, până la 14.800 de euro/cap de locuitor

    PIB/capita, cel mai utilizat indicator statistic pentru nivelul de trai dintr-o zonă, a crescut cu aproape 1.000 de euro în România datorită Recensământului din 2022, de la circa 13.900 de euro pe cap de locuitor, la 14.800 de euro pe cap de locuitor, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), Institutului Naţional de Statistică (INS) şi calculelor ZF.

    Indicatorul se obţine prin simpla împărţire a PIB-ului dintr-o zonă la numărul de locuitori. În 2011 România avea, potrivit recensământului, o populaţie rezidentă (care nu este plecată din ţară mai mult de 12 luni) de circa 20,1 mil. oameni. În 2022, datele preliminare arată o populaţie de aproximativ 19,05 mil. locuitori.

    Astfel, acelaşi PIB de circa 282 mld. de euro (1.396 mld. lei), prognozat de guvern în 2022, exprimat ca PIB/cap de locuitor sau PIB/capita, ajunge să fie de circa 14.800 la o populaţie mai mică cu aproape 1,1 mil. de locuitori.  

     

  • Recensământ 2021: Ce studii au românii? Peste 40% au cel mult opt clase şi aproape 144.000 de persoane sunt analfabete. Rezultatele sunt totuşi mai bune faţă de ediţia din 2011 a recensământului

    Circa 40% din totalul populaţiei rezidente din România are un nivel scăzut e instruire (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), arată primele date provizorii pentru pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL), runda 2021.

    “Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut(primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143,6 mii persoane (faţă de 245,4 mii la RPL2011)”, se arată în comunicatul emis azi de INS.

    În ediţia de acum 10 ani, ponderea persoanelor cu un nivel scăzut al studiilor era de 50%, în timp ce 37,1% aveau un nivel mediu şi 12,9% superior.

    România are o populaţie rezidentă de 19,05 milioane de locuitori, cu 1,1 milioane locuitori mai puţin decât în 2011, când a avut loc ultimul recensământul, arată primele date provizorii ale Recensământului Populaţiei din 2022, publicate astăzi de reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).

    “Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori”, potrivit datelor din comunicatul de INS. Excepţiile au fosf judeţele Ilfov, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.

     


     

     

  • Cifrele reale ale exodului. Câţi români au rămas de fapt în ţară

    Datele culese de recenzori vor arăta că sun­­tem 21 de milioane „după domiciliu” (cei de aca­să plus cei care lucrează în străinătate) şi 19 mi­lioane „dupa reşedinţă” (doar cei care lo­cuiesc în România), spune Tudorel Andrei, pre­şe­dintele Institutului Naţional de Statistică.

    Recensământul populaţiei şi al locuinţelor s-a încheiat duminică, 31 iulie. Datele parţiale vor fi publicate în decembrie. Început la jumătatea lui martie cu aşa numita „autorecenzare” (înscrierea electronică), recensământul s-a încheiat duminica trecută.

    „Datele parţiale vor fi publicate în decembrie iar datele finale în 2023. Este complet diferit de recensământul din 2011 când datele au fost culese pe hârtie şi am avut nevoie de un an de zile să le încărcăm pe un suport electronic. Acum totul este într-o bază de date”, a spus Tudorel Andrei, într-o  discuţie telefonică cu reporterul ZF.

    Recensământul, care se organizează o dată la zece ani (a fost amânat acum cu un an, din cauza pandemiei COVID-19) este aştep­tat nu doar de „gură cască”, ci de tot mediu so­cial şi economic. Companiile de îmbrăcăminte se uită să vadă ce produc: haine de nuntă sau de priveghi, în funcţie de vârsta populaţiei. Companiile alimentare, la fel. Mediul politic este, la rându-i, atent pentru că unu-i mesajul pe care-l transmiţi unui adolescent şi altul este mesajul transmis unui adult. În plus, de pildă, în instituţiile UE, numărul de poziţii este stabilit în funcţie de numărul populaţiei unei ţări. Sunt ani de zile în care am vorbit de de „depopularea” României – din cauza plecărilor în străinătate sau a sporului negativ (mor mai mulţi oameni decât se nasc).

    Şeful INS spune însă că datele vor arăta, cel mai probabil, că suntem în ţară 19 milioane (rezidenţi), iar cu domiciliul aici (rezidenţi plus cei plecaţi în străinătate) 21 de milioane. Dacă doar două milioane de români au plecat în străinătate şi nu  trei sau patru, asta este o veste bună.

    Datele nu pot fi puse major sub semnul întrebării pentru că ele se coordonează: vârstă, sex, studii, etc., spune şeful INS.

     

  • Recensământul s-a încheiat, necunoscutele rămân. Cum va reuşi INS să „repare“ recensământul cu 1 milion de locuitori lipsă

    Peste 18 milioane de români dintr-un total estimat al populaţiei rezidente de 19 milioane de persoane s-au recenzat până la finalul lunii iulie 2022, iar datele lipsă vor fi completate până în luna decembrie din aşa-numitele „surse administrative“, spun oficialii Institutului Naţional de Statistică l Cu toate acestea, în unele zone dezvoltate, cum sunt Bucureşti sau Timiş, a existat un procent mai redus al recenzării, iar numărul de români care lucrează în străinătate nu va putea fi aflat nici în urma celei mai ample cercetări realizate în ultimul deceniu.

    „Marele plus al recensământului a fost acela că, dacă i se oferă cetăţeanului un instrument de calitate, el va participa la acţiunea respectivă, iar dovadă în acest sens sunt cele două procente: aproape 50% din populaţie a completat datele online, iar în total 95% din populaţie a fost recenzată. Pe de altă parte, poate ar fi trebuit să avem nişte acţiuni din timp pentru a mobiliza autorităţile locale în aşa fel încât să fie mai mulţi recenzori, iar recensământul probabil că era mult mai de succes. Una peste alta, eu zic că o acţiune pe o perioadă atât de lungă a dus la un rezultat mai mult decât bun“, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

    Şeful INS a explicat că, în cazul românilor care sunt plecaţi la muncă în străinătate, cei care au plecat de mai bine de 12 luni nu au fost incluşi în anchetă pentru că aşa a cerut regulamentul european privind recensământul, astfel că aceştia vor fi incluşi în recensămintele efectuate de celelalte ţări. În ceea ce priveşte emigranţii temporar, aşa-numiţii euronavetişti, în chestionarul privind recensământul exista o întrebare referitoare la acest aspect, iar numărul lor se va vedea odată cu centralizarea datelor, iar primele rezultate vor fi făcute publice în decembrie 2022.

    „Plusul acestui recensământ ar fi că a fost mai puţin costisitor decât dacă s-ar fi executat cu sistemul clasic, cu recenzori plătiţi. Minusul este că un procent deocamdată necunoscut nu a putut fi recenzat. Există destul de multe probleme cu acurateţea datelor autotastate. Cred însă că se pot rezolva. Modul în care s-a realizat acest recensământ este un progres, chiar dacă a produs şi probleme; este un pas spre digitalizare, unde suntem ultimii după toate clasamentele…“, a spus Alin Teodo­rescu, directorul general al firmei de cercetare de piaţă IMAS Marketing & Sondaje.

    Şeful INS spune că „nu este obligatoriu să căutăm în baze de date până ajungem la 19 milioane“, cât este populaţia estimată a României, având în vedere că numărul deceselor a fost în decembrie mai mare decât cel al naşterilor, iar migraţia externă este mult mai temperată faţă de acum 7-10 ani.

    Potrivit datelor INS, în mod surprinzător, oraşe dezvoltate precum Bucureşti, Timişoara, Iaşi sau Sibiu au înregistrat printre cele mai scăzute rate ale recenzării populaţiei.

    „De ce oraşele mari sunt codaşe la recenzare? Aici a fost mesajul dat de administraţia publică locală oamenilor din locul respectiv, din oraşul respectiv, dar din fericire ultimele două săptămâni au fost mai bune, s-a îmbunătăţit recenzarea.“

    Poate că şi online-ul trebuia promovat mai mult timp şi atunci eram într-o situaţie mai favorabilă. Este o experienţă câştigată pe un proiect de anvergură, un proiect unicat. Câte instituţii ale statului român au adus în jurul unui proiect 18 milioane de locuitori? Eu aşa privesc recensământul“, a mai spus Tudorel Andrei.

     

    Trei aspecte mai puţin cunoscute ale recensământului încheiat în iulie 2022

    1. Românii care lucrează în străinătate de mai mult de un an nu sunt „număraţi“ din cauza metodologiei europene; în continuare nu vom şti câţi români sunt în diaspora

    2. Circa 1 milion de români vor fi recenzaţi „de la zero“ din surse administrative (baze de date ale MAI, Inspecţia Muncii, Casa de Pensii, ANAF etc.) şi restul de 18 milioane care au participat la recensământ vor fi „revalidaţi“ din aceste baze de date diferite

    3. Marile oraşe  – Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Braşov – au fost codaşe la capitolul recenzare, iar datele despre populaţia din aceste oraşe vor fi greu de colectat din baze de date administrative.

     

  • Bucureştiul, la coada clasamentului la Recensământ. Puţin peste jumătate dintre bucureşteni s-au recenzat. La nivel naţional, rata de recenzare este de 83%

    Rata de recenzare a ajuns la circa 55,4%, cea mai mică din România, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În fruntea clasamentului a fost judeţul Botoşani, cu o rată de recenzare de 100%, urmat de Vrancea, cu 99,9%.

    ”Referitor la cele două grupe mari de judeţe: pe de o parte avem judeţe în care recenzarea s-a încheiat sau este la un nivel suficient de mare încât în următoarele zile să putem anunţa că avem o recenzare exhaustivă în aceste judeţe. Remarc în primul rând judeţul Botoşani, care a încheiat procesul de recenzare în ultimele două zile. În aceste condiţii Botoşani a reuşit un lucru extraordinar, să se încadreze în perioada planificată iniţial. La fel Vrancea, practic astăzi va finaliza recenzarea, este la 99,9%”, a spus preşedintele INS, Tudorel Andrei, în cadrul unei conferinţe de presă.

    La nivel naţional, rata de recenzare este la această dată la 83%, a mai spus Tudorel Andrei. În medie, 250.000 de persoane participă la recensământ într-o zi.

    ”La această dată avem o rată de recenzare de 83%, o putem aprecia ca fiind o rată bună, dar aici sunt câteva clarificări care trebuie făcute: sunt rezultate foarte bune înregistrate de anumite judeţe, iar pe de altă parte rezultate mai puţin bune în anumite judeţe. În al doilea rând este dinamica numărului de recenzări la nivelul unei zile: aici păstrăm în mare parte aceeaşi ritmicitate, de regulă începutul săptămânii este caracterizat printr-o participare mult mai largă a procesului de recenzare, sunt în zilele de sâmbătă şi duminică rate de recenzare ceva mai mici. În ultimele zile, datorită introducerii punctelor fixe, există o participare mult mai largă şi avem o medie de aproape 250.000 de persoane care s-au recenzat la nivelul unei zile”, a punctat preşedintele INS.

    După ce a analizat situaţia recenzării din ţară, conducerea INS a propus şi s-a primit o decizie din partea Comisiei Centrale de a prelungi a datei de culegere a datelor pentru recensământul populaţiei până pe 24 iulie 2022.

    „Sunt sigur că decizia va duce la o colectare cât mai bună a datelor”, afirmă Tudorel Andrei.