BusinessMagazin

Tag: recapitalizare

  • Idei noi la criză veche: bani pentru bănci şi salariu minim unic

    Recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (MES), la care contribuie ţările zonei euro în ordinea forţei lor economice, ar urma să se facă prin preluarea de către MES a unor participaţii la băncile îndatorate. Noutatea faţă de reglementările actuale ar fi retroactivitatea mecanismului, ţinând cont că MES a fost conceput ca o plasă de siguranţă pentru probleme posibile şi viitoare, nu pentru probleme vechi.

    Juncker a cerut, oarecum în compensaţie, stabilirea unui salariu minim în toată zona euro, “ca să nu pierdem sprijinul clasei muncitoare din Europa”. Juncker, care deţine mandatul de preşedinte al Eurogroup (grupul miniştrilor de finanţe din zona euro) din 2005, de la crearea acestui organism, a mai propus şi în trecut un salariu minim unitar în toate ţările zonei euro, însă fără succes, iar acum pare cu atât mai puţin plauzibil ca propunerea lui să se aplice, având în vedere că pe piaţa ideilor din UE se impune tot mai mult convingerea că statele trebuie să reducă pe cât posibil mai mult costurile cu forţa de muncă.

    Deşi criza din zona euro e văzută în principal prin prisma deficitelor şi a datoriei, miezul problemei rămâne diferenţa tot mai mare de competitivitate între ţările membre, notează analiştii Crédit Agricole. Bătălia care se va da în 2013 nu va fi în jurul rigorii bugetare, apreciază ei, ci în jurul încercării de a reduce costurile salariale pentru a câştiga competitivitate, iar ţările aflate în procese de ajustare fiscală vor fi nevoite să găsească moduri de a-şi menţine inflaţia sub media europeană, spre a reduce decalajele relative între costuri şi preţuri.

    Reducerea costurilor cu munca inhibă însă cererea internă, iar restrângerea cererii simultan în mai multe pieţe ale zonei euro, atâta vreme cât exporturile lor sunt majoritar intracomunitare, riscă să gâtuie creşterea economică, admit cei de la Crédit Agricole.

  • Băşcălia finanţiştilor: Cu ce se pot garanta banii pentru băncile spaniole? Cu copiii Spaniei? (FOTO)

    Finlanda, una dintre ţările bogate care sunt chemate să contribuie cu banii contribuabililor lor la asanarea băncilor spaniole, a generat speculaţii despre o posibilă ieşire a sa din zona euro, după ce a făcut opinie separată inclusiv faţă de Germania în privinţa modului de înţelegere a solidarităţii europene. Sâmbătă şi duminică au loc discuţii noi între Finlanda şi Spania, în care partea finlandeză, susţinută de parlamentarii de la Helsinki, a cerut ca Madridul să constituie garaţii colaterale pentru partea de bani cu care Finlanda va contribui la salvarea băncilor spaniole.

    “Premierul finlandez zice că zona euro e într-o situaţie foarte periculoasă, în timp ce Finlanda face tot posibilul să sape şi mai adânc groapa zonei euro, cu grijă să nu cadă ea însăşi acolo”, a scris pe Twitter economistul american Nouriel Roubini, comentând cererea ca Spania să ofere garanţii colaterale pentru Finlanda. Roubini se amuză deja să vorbească despre un “fioros Fixit” (Finland + exit) – ieşirea Finlandei din zona euro.

    “Ce fel de garanţii colaterale? Copiii Spaniei?” se amuză la rândul ei Sarah Quinlan, fondator al fondului de investiţii QAM şi copreşedinte al unui grup consultativ pentru fondurile speculative conduse de femei.

    “Da, e la fel ca în tabloul lui Goya, “Saturn devorându-şi fiii’”, răspunde Nouriel Roubini.

    “De fapt, comparaţia cu tabloul lui Goya e o bună interpretare nu numai pentru Spania, ci şi pentru toate ţările din sudul zonei euro”, replică Mehmet Turk, director de trezorerie la Isbank, cea mai mare bancă din Turcia după active. Turk a adăugat imediat pe Twitter şi o poză cu tabloul respectiv.

    Nu e prima oară când Finlanda procedează aşa. Recent, Finlanda s-a opus, alături de Olanda, “folosirii flexibile” (cerute de Italia şi Spania) a Fondului European pentru Solidaritate Financiară (FESF) şi a viitorului său succesor permanent, Mecanismul European al Ratelor de Schimb (MES). Folosire flexibilă înseamnă că fondurile pot cumpăra de pe piaţa primară sau secundară obligaţiuni de stat, spre a ajuta astfel ţările îndatorate să poată obţine bani mai ieftin decât de pe fieţele financiare, dar şi că pot oferi bani direct băncilor pentru recapitalizare, evitând astfel ca recapitalizarea să crească şi mai mult datoria statelor. Anul trecut, Finlanda a determinat amânarea celui de-al doilea pachet financiar european de salvare pentru Grecia, cerând garanţii colaterale pentru partea Finlandei din creditele oferite Greciei prin intermediul FESF.

    Finlanda, Germania, Olanda şi Luxemburg sunt singurele ţări din zona euro care mai au rating AAA, astfel încât punctul lor de vedere e la ora actuală decisiv pentru orice fel de schemă de solidaritate financiară europeană.

  • Bilanţul Consiliului European de la Bruxelles. Sud – Nord: 1-0

    Italia şi Spania, susţinute de Franţa, au avut în cele din urmă câştig de cauză în faţa Germaniei: recapitalizarea băncilor cu probleme din zona euro se va face direct de la fondul de salvare (Mecanismul European de Stabilitate, succesor al Fondului European pentru Stabilitate Financiară), în loc ca banii să fie daţi băncilor prin intermediul statelor şi să le umfle astfel datoria publică. MES nu va avea prioritate la rambursarea banilor de către bănci, care vor fi libere să-şi satisfacă mai întâi deţinătorii privaţi de obligaţiuni. Italia şi Spania au obţinut şi ca recapitalizarea prin MES să nu depindă de condiţii de genul celor impuse Greciei de UE-FMI-BCE.

    Reuniunea a confirmat şi planul de 120 mld. euro de stimulare economică pus la punct recent de Germania, Franţa, Italia şi Spania la întâlnirea de la Roma, plan care implică recapitalizarea BEI, proiecte de infrastructură finanţate în comun şi reorientarea unor fonduri încă nealocate din bugetul comunitar pentru “prietenii coeziunii” din Europa de Est.

    Federalizarea Europei, cu tripla uniune bancară, fiscală şi politică se amână însă cel puţin cu câteva luni. Consiliul European de la Bruxelles va discuta însă abia în octombrie planul de federalizare fiscală, bancară şi politică a zonei euro, în forma prezentată de preşedintele Herman Van Rompuy în urmă cu câteva zile. Singurul punct convenit acum a fost ca o singură instituţie (posibil BCE) să preia supravegherea tuturor băncilor din zona euro, urmând ca tot de la centru să fie coordonată şi garantarea depozitelor şi să existe drept de intervenţie asupra băncilor, astfel încât să evite riscul unor noi erori ale acestora, plătite cu bani publici.

    Mai departe, un cadru bugetar integrat va asigura menţinerea disciplinei fiscale în fiecare stat, iar un cadru de politici economice integrat va garanta aplicarea unor politici de stimulare a competitivităţii, inclusiv la nivelul forţei de muncă şi al taxelor. În fine, la nivel politic, procesul de decizie ar urma să implice o “asociere strânsă” între parlamentele naţionale şi PE.

  • Spania va cere statelor din zona euro 60-65 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor

    “Suma, deja cunoscută de ministrul Economiei, Luis de Guindos, este de 60 de miliarde de euro şi ar putea ajunge la 65 de miliarde de euro în funcţie de evoluţia fiecărei entităţi bancare într-un scenariu mai mult sau mai puţin dificil”, notează ABC. Potrivit publicaţiei spaniole, Bankia, a cărei naţionalizare a precipitat ajutorul extern, ar avea nevoie de 19 miliarde de euro, sumă care a mai fost prezentată de guvernul spaniol. Două bănci controlate de stat, Novagalicia şi CatalunyaCaixa, vor primi fiecare câte 10 miliarde de euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Spania ar putea cere sâmbătă ajutor extern pentru sectorul bancar

    Miniştrii Finanţelor din zona euro vor purta sâmbătă discuţii prin teleconferinţă privind nu posibil program de ajutor, potrivit Bloomberg. Astfel, solicitarea pentru ajutor ar putea avea loc în timpul conferinţei de sâmbătă, a afirmat sursa citată. Rajoy a declarat joi seara că a vorbit cu colegii din UE şi că guvernul va “găsi formula pentru finanţarea şi capitalizarea sectorului bancar”, odată ce auditorii străini contractaţi de Madrid vor estima necesarul de capital din sistem.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Preşedintele Băncii Mondiale: Zona euro trebuie să fie gata să recapitalizeze băncile, dacă Grecia părăseşte blocul

    Dacă Grecia se va retrage din zona euro şi liderii europeni nu vor acţiona decisiv pentru sprijinirea băncilor, criza rezultată ar putea împinge întreg continentul într-o “zonă periculoasă”, scrie Zoellick într-un editorial publicat de Financial Times.

    “Liderii zonei euro trebuie să fie pregătiţi, psihologic şi prin Mecanismul European de Stabilitate (MES), să recapitalieze băncile. În zona euro, garanţiile asigurate la nivelul statelor membre nu vor fi suficiente, vor fi de ajuns numai garanţii la nivelul întregii regiuni. Liderii europeni sunt departe de a fi pregătiţi pentru această situaţie”, avertizează Zoellick.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Banca Centrală Europeană a oprit operaţiunile monetare cu unele bănci din Grecia

    Reprezentanţii BCE au refuzat să comenteze. BCE efectuează operaţiuni de refinanţate numai cu băncile solvabile. Făcă acces la fondurile BCE, băncile trebuie să ceară asistenţă financiară de urgenţă Băncii Greciei. Nu este clar câte bănci sunt afectate de oprirea finanţării din partea BCE.

    O persoană apropiată situaţiei a declarat că patru bănci elene sunt nevoite să funcţioneze cu capital negativ. Potrivit regulilor BCE, instituţia nu poate oferi lichidităţi băncilor aflate într-o astfel de situaţie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Grecia a primit 25 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor de la fondul de urgenţă al zonei euro

    Fondurile vor fi folosite pentru a compensa pierderile înregistrate de băncile elene din participarea la programul de reducere a îndatorării Greciei prin ştergerea parţială a datoriilor către deţinătorii privaţi de obligaţiuni ale statului elen, a spus Papademos într-o conferinţă despre IMM-uri, citat de cotidianul Kathimerini. Injecţia de capital este crucială pentru a asigura o funcţionare normală a sistemului bancar, a spus premierul. Recapitalizarea băncilor este o precondiţie pentru ca instituţiile de credit să se implice în “repornirea”economiei. Susţinerea mediului de afaceri după cinci ani de recesiune este “o prioritate” pentru Grecia, a adăugat el.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernul Greciei presează acţionarii băncilor să contribuie masiv la recapitalizarea acestora

    Acţionarii urmează să afle săptămâna viitoare detaliile pachetului de sprijin financiar din partea guvernului elen, care vrea ca băncile să rămână în proprietate privată. Termenii ofertei vor determina probabil dacă acţionarii vor dori sau nu să participe, iar în cazul unui refuz băncile ar putea ajunge în proprietatea statului. În cel mai pesimist scenariu, sistemul bancar elen ar putea avea nevoie de 50 de miliarde de euro, respectiv un sfert din PIB-ul Greciei. Banii sunt necesari în urma pierderilor generate de împrumuturi şi a schimbului de obligaţiuni suverane care a salvat Grecia de la faliment.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Care sunt băncile europene cu cele mai mari nevoi de capital suplimentar

    Defalcarea sumei a fost făcută de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), într-o notă publicată joi care foloseşte estimări bazate pe rezultatele băncilor pe prima jumătate a anului. Datele definitive vor fi cunoscute în noiembrie, când băncile vor fi obligate să-şi comunice datele privind capitalurile şi portofoliile de obligaţiuni suverane.

    Necesarul de recapitalizare a băncilor europene a fost estimat, prin decizia de joi a liderilor europeni, la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al băncilor să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie 2012. Recapitalizarea se va putea realiza fie prin vânzări de active, fie prin emisiuni de obligaţiuni, fie prin împrumuturi de la statele europene. Până la finele anului, băncile vor comunica autorităţilor din statele de origine planurile detaliate privind opţiunile de recapitalizare, iar planurile urmează să fie aprobate ulterior de către EBA.

    Scopul operaţiunii este consolidarea solvabilităţii băncilor în condiţiile crizei datoriilor suverane, mai ales având în vedere că unul dintre pilonii planului aprobat la Bruxelles este asumarea de către creditorii privaţi ai Greciei a unei pierderi de 50% din valoarea nominală a deţinerilor lor de obligaţiuni elene, ceea ce ar însemna o pierdere cumulată de circa 100 de miliarde de euro.

    Potrivit unei statistici realizate de banca elveţiană UBS, dintre băncile europene, cele mai mari deţineri de obligaţiuni elene şi creanţe de alt gen faţă de statul elen le au şase instituţii de credit din Grecia, dintre care cinci prezente şi în România, urmate de banca franco-belgiană Dexia, BPI şi BCP din Portugalia (aceasta din urmă, proprietară a Millennium Bank), precum şi o serie de bănci din Germania şi Franţa.