BusinessMagazin

Tag: recapitalizare

  • Negriţoiu, ASF: Normalizarea activităţii Astra, numai prin recapitalizare cu un investitor strategic

     “Avem un plan de măsuri, ne-am înţeles în acest sens cu acţionarul majoritar pentru a identifica un investitor potenţial care să poată să aducă diferenţa de capital necesară şi care să permită societăţii să revină la standardele de funcţionare normale. Sunt investitori diverşi şi expresii de intenţie şi continuăm discutiile prin administratorul special şi prin acţionarul majoritar. Recapitalizarea Astra printr-un investitor stategic, şi avem un investitor cu reputaţie, este singura soluţie pentru normalizarea activităţii societăţii”, a afirmat Negriţoiu, într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este pregătită cu un scenariu de avarie în cazul în care atragerea unui investitor strategic eşuează.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru cine a uitat de criza datoriilor greceşti

    Noul pachet de salvare ar urma să fie anunţat în aprilie.

    Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble declarase, vara trecută, că Grecia ar putea avea nevoie de un al treilea pachet financiar spre a-şi putea plăti datoriile, deşi nu şi de o nouă restructurare a datoriilor.

    La acea vreme, declaraţia ministrului fusese privită drept o gafă electorală stranie, dată fiind opoziţia nemţilor faţă de ideea de a da bani din nou pentru Grecia, însă cancelarul Angela Merkel adăugase că nu se pune problema unei asemenea discuţii înainte de expirarea celui de-al doilea pachet de salvare, la finele lui 2014.

    Guvernatorul băncii centrale, Giorgios Provoupoulos, a declarat vineri, la un seminar financiar de la Londra, că Grecia a îndeplinit condiţiile cerute de creditorii externi pentru finanţare în cadrul actualului pachet de salvare, dar a sugerat că ţara va avea nevoie de o nouă relaxare a termenilor de plată a datoriei, care se ridică la 175% din PIB, printr-o extindere a scadenţelor şi o reducere a dobânzilor – concesii calificate de Wall Street Journal drept improbabile, cel puţin până la alegerile europarlamentare din luna mai.

    Provoupoulos a spus că Grecia mai are 8-9 mld. euro din actualul pachet de salvare pe care le poate folosi pentru recapitalizarea băncilor, în caz de necesitate, iar vânzarea unor active bancare neeseţiale ar putea genera capital suplimentar de încă 5 mld. euro.

  • Ce se mai întâmplă cu băncile greceşti

    El a estimat, potrivit presei elene, că ponderea creditelor neperformante (peste 30%, respectiv aproape 44% la creditele de consum) este una dintre cauzele restrângerii creditării, astfel încât nu este de aşteptat pe termen scurt o relansare a finanţărilor bancare.

    Propovoulos a insistat însă că, după ce băncile au pierdut economii de cca 90 mld. euro între 2009 şi 2012 şi după un proces de recapitalizare la o scară incomparabilă cu niciun alt sector economic, sistemul bancar elen beneficiază în sfârşit de “o bază solidă”.

    Băncile elene au primit până acum 50 mld. euro fonduri de recapitalizare de la stat, iar Provopoulos a admis, într-o audiere în faţa unei comisii parlamentare, că anumite bănci ar putea avea nevoie de capital suplimentar, după ce rezultatele testului de soliditate financiară comandat de stat şi derulat de compania americană BlackRock Solutions vor fi publicate.

    Guvernatorul a adăugat însă că nu sunt motive de nelinişte, din moment ce Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) are o rezervă de capital de 8,7 mld. euro capabilă să acopere orice necesităţi suplimentare de capital.

  • Fond european pentru salvarea băncilor din Europa de Est?

    Până acum, fondul respectiv a fost folosit exclusiv pentru creditele acordate în comun de UE şi FMI Letoniei (2008), Ungariei (2008) şi României (2009).

    Germania şi Marea Britanie – care se profilează tot mai clar drept noul tandem conducător al Uniunii – s-au opus însă propunerii Bruxellesului, argumentând că fondul de susţinere a balanţei de plăţi nu a fost creat pentru subvenţionarea băncilor cu probleme, ci pentru uşurarea situaţiei financiare a unor ţări comunitare, exact în perioadele delicate în care acestea sunt nevoite să-şi consolideze sistemele bancare. În plus, uzul de până acum al respectivului fond – pentru credite acordate statelor împreună cu FMI – exclude reorientarea lui în folosul salvării băncilor, din moment ce FMI nu a fost şi nu este o instituţie menită să salveze bănci.

    Intenţia Comisiei Europene, potrivit Bloomberg, este să creeze pentru ţările UE nemembre ale zonei euro un mecanism similar Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro în valoare de 500 mld. euro, spre a pregăti astfel întregul continent pentru următoarele teste de soliditate financiară ce vor fi aplicate băncilor europene. Planul ar fi ca până la finele anului să se ajungă în UE la un acord privind o astfel de plasă de siguranţă, aşa încât fondul respectiv să poată fi disponibil până la jumătatea anului viitor.

  • Ginerele lui Bill Clinton vrea să investească la banca elenă Eurobank

     Conducerea Eurobank a contactat mai multe fonduri străine de investiţii în perspectiva privatizării parţiale a Eurobank în toamnă, când statul va vinde o participaţie de 25%, scrie cotidianul elen To Vima, citând directori din sectorul bancar.

    Statul elen a preluat 93,6% din acţiunile Eurobank, parte a recapitalizării băncilor elene după pierderile mari înregistrate din participarea la procesul de ştergere a peste 100 de miliarde de euro din datoria statului elen. Eurobank este singura dintre cele mai mari patru bănci din Grecia care nu a reuşit să atragă capital privat suficient în procesul de recapitalizare pentru a evita preluarea managementului de către stat. Conducerea Eurobank şi reprezentanţii statului elen au afirmat că vizează o revenire cât mai rapidă a băncii sub control privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După ce a preluat banca Proton, Eurobank preia şi Hellenic Postbank

    Eurobank, a patra mare bancă din Grecia, a avut câştig de cauză în faţa Alpha Bank, National Bank of Greece şi Piraeus, care au depus la rândul lor oferte pentru Hellenic Postbank, conform comunicatului emis de Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF), instituţia care administrează recapitalizarea băncilor elene.

    Acordul de preluare va fi semnat luni.

    HFSF a anunţat anterior că a selectat Eurobank pentru a prelua Proton, o bancă de talie mai mică, în cadrul planului de consolidare a sistemului bancar al Greciei şi de asigurare a următoarelor tranşe de finanţare internaţională pentru statul elen.

    Grecia a convenit cu “troica” creditorilor – Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană – să vândă până la 15 iulie Proton şi Hellenic Postbank. Ambele bănci au fost divizate în câte o “bancă bună” şi o “bancă rea”, spre a separa activele sănătoase de cele cu probleme, iar partea sănătoasă a fiecăreia dintre cele două bănci (New Hellenic Postbank şi New Proton Bank) a fost scoasă la vânzare.

    New Hellenic Postbank are active de 13,7 mld. euro şi depozite de 10,7 mld. euro. HFSF a recapitalizat Hellenic cu 4 mld. euro. New Proton Bank are depozite în valoare de 1 mld. euro şi active de 1,3 mld. euro.

    HFSF, care administrează 50 mld. euro din pachetele de salvare acordate de “troică” pentru Grecia, a început în decembrie procesul de recapitalizare pentru National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, spre a le ajuta să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de rang I de 9%. Necesarul total de capital suplimentar a fost evaluat la 9,7 mld. euro pentru National Bank of Greece, 7,3 mld. euro pentru Piraeus Bank, 5,8 mld. euro pentru Eurobank şi 4,5 mld. euro pentru Alpha Bank. Autorităţile elene au finalizat luna trecută procesul de recapitalizare a celor patru bănci.

    HFSF controlează actualmente 93,6% din acţiunile Eurobank, după ce a asigurat recapitalizarea acesteia cu 5,84 mld. euro luna trecută.

    Consilierii HFSF pentru vânzarea celor două bănci sunt Goldman Sachs pentru New Hellenic Postbank şi Rotschild pentru Proton.

    Eurobank, proprietarul Bancpost, a realizat în primul trimestru un profit net de 4,3 mil. euro în România, faţă de o pierdere de 10,3 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. La finele lunii martie, activele totale ale Eurobank în România se cifrau la 4,04 mld. euro, iar depozitele la 1,82 mld. euro.

  • Eurobank, proprietarul Bancpost, va prelua banca elenă Proton

    Grecia a convenit cu “troica” creditorilor – Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană – să vândă până la 15 iulie Proton şi Hellenic Postbank. Ambele bănci au fost divizate în câte o “bancă bună” şi o “bancă rea”, spre a separa activele sănătoase de cele cu probleme, iar partea sănătoasă a fiecăreia dintre cele două bănci (New Hellenic Postbank şi New Proton Bank) a fost scoasă la vânzare. Cele patru bănci de importanţă sistemică (National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank), precum şi alţi investitori financiari au depus oferte, urmând ca HFSF să decidă cine vor fi cumpărătorii selectaţi.

    New Proton Bank are depozite în valoare de 1 mld. euro şi active de 1,3 mld. euro. Acordul de preluare a băncii de către Eurobank va fi semnat luni, conform comunicatului HFSF.

    Surse citate de Kathimerini afirmă că Eurobank, al patrulea mare grup financiar din Grecia, era favoritul şi pentru preluarea New Hellenic Postbank, care are active de 13,7 mld. euro şi depozite de 10,7 mld. euro. HFSF a recapitalizat Hellenic cu 4 mld. euro.

    HFSF, care administrează 50 mld. euro din pachetele de salvare acordate de “troică” pentru Grecia, a început în decembrie procesul de recapitalizare pentru National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, spre a le ajuta să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de rang I de 9%. Necesarul total de capital suplimentar a fost evaluat la 9,7 mld. euro pentru National Bank of Greece, 7,3 mld. euro pentru Piraeus Bank, 5,8 mld. euro pentru Eurobank şi 4,5 mld. euro pentru Alpha Bank. Autorităţile elene au finalizat luna trecută procesul de recapitalizare a celor patru bănci.

    HFSF controlează actualmente 93,6% din acţiunile Eurobank, după ce a asigurat recapitalizarea acesteia cu 5,84 mld. euro luna trecută.

    Consilierii HFSF pentru vânzarea celor două bănci sunt Goldman Sachs pentru New Hellenic Postbank şi Rotschild pentru Proton.

    Eurobank, proprietarul Bancpost, a realizat în primul trimestru un profit net de 4,3 mil. euro în România, faţă de o pierdere de 10,3 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. La finele lunii martie, activele totale ale Eurobank în România se cifrau la 4,04 mld. euro, iar depozitele la 1,82 mld. euro.

  • Bancpost va intra sub controlul statului elen

     Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară va acoperi suma de 5,8 miliarde de euro de care Eurobank are nevoie pentru a întruni criteriile de sustenabilitate, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Fondul ar putea derula procesul de recapitalizare începând chiar de săptămâna următoare, după o adunare generală a acţionarilor băncii.

    Eurobank ar putea deveni, astfel, prima insituţie de credit sistemică din Grecia care va fi complet recapitalizată, potrivit unui anunţ al băncii.

    Decizia recapitalizării imediate este cea mai bună variantă, întrucât a fost tehnic imposibil băncii să găsească investitori privaţi care să participe la majorarea de capital într-un interval scurt de timp, după suspendarea fuziunii cu National Bank of Greece.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La loc comanda pentru fuziunea marilor bănci greceşti

    Instituţia care se ocupă de recapitalizarea băncilor elene, Fondul de Stabilitate a Sistemului Bancar, ar putea decide reluarea fuziunii, în funcţie de desfăşurarea evenimentelor. Deocamdată, agenţia Fitch estimează că o repornire a fuziunii s-ar putea dovedi dificilă, având în vedere mărimea băncilor implicate, respectiv faptul că împreună ar forma o instituţie cu active de 184 mld. euro, mai mari decât PIB elen. Or, exact disproporţia între nişte active bancare supradimensionate şi un PIB în scădere a fost la originea recentei crize financiare din Cipru.

    Cele patru mari bănci elene au termen de finalizare a recapitalizării până la finele lunii aprilie, în condiţiile în care necesităţile cumulate de finanţare estimate de banca centrală a Greciei depăşesc 40 mld. euro. NBG şi Eurobank au nevoie cumulat de 15,6 mld. euro pentru consolidarea ratei de adecvare a capitalului.

  • Criza din zona euro continuă: aceeaşi reţetă, alţi actori

    În cazul Sloveniei, care reprezintă 0,4% din economia zonei euro şi care a încheiat anul trecut cu o scădere de 2% a PIB, CE a acuzat faptul că dezintermedierea bancară şi recesiunea cresc ponderea creditelor neperformante. Slovenia riscă “o criză bancară severă”, a avertizat şi OECD, care prezice că economia slovenă va scădea în 2013 cu 2,1%.

    Alenka Bratusek, noul prim-ministru sloven, a dat fuga la Bruxelles ca să-i asigure pe liderii zonei euro că ţara ei nu va avea nevoie de un pachet financiar de salvare şi că guvernul “lucrează literalmente zi şi noapte” pentru însănătoşirea sistemului bancar şi a economiei. Alenka Bratusek a spus că până în iunie va fi creată “banca rea” care să preia activele cu probleme, vor fi iniţiate privatizări importante, inclusiv ale băncilor, va fi modificată legislaţia muncii şi va continua reforma pensiilor. Sistemul bancar sloven, dominat de bănci de stat, are active neperformante în valoare de 7 mld. euro, ceea ce echivalează cu 20% din PIB.

    Conform şefului CE, Jose Barroso, Slovenia trebuie să prezinte în curând un program complet de reforme. Fostul guvern sloven a căzut în februarie, după un val de proteste contra măsurilor de austeritate deja adoptate şi în contextul acuzaţiilor de corupţie la adresa ex-premierului Janez Jansa.