BusinessMagazin

Tag: Razboiul stelelor

  • Electronic Art a obţinut licenţa pentru a lansa jocuri video inspirate din franciza STAR WARS

     Condiţiile financiare şi durata exactă de valabilitate a acordului nu au fost divulgate, reprezentanţii celor două companii precizând doar faptul că acel contract se va derula pe o perioadă de mai mulţi ani.

    Licenţa exclusivă obţinută de EA vizează lansarea unor produse care se adresează utilizatorilor avansaţi, care obişnuiesc să ruleze astfel de jocuri pe computere şi pe console de jocuri video.

    În schimb, Disney îşi va păstra drepturile asupra jocurilor care se adresează utilizatorilor ocazionali, pe telefoane inteligente, tablete şi reţele de socializare online.

    Franciza “Războiul stelelor” a intrat în proprietatea grupului Disney atunci când acesta a cumpărat, în toamna anului 2012, pentru 4,05 miliarde de dolari, LucasFilm, compania creatorului acestei francize, George Lucas.

    Studiourile Disney au anunţat de atunci că vor lansa trei filme noi din această franciză de succes, ca şi alte filme derivate, în care actorii principali vor fi anumite personaje din “Star Wars”.

    Cititi mai multe pe www.medifafax.ro

  • Povestea eşecului Star Wars – cum a ajuns să piardă bani filmul cu încasări de jumătate de miliard de dolari

    David Prowse, actorul care l-a interpretat pe Darth Vader în filmul „Întoarcerea cavalerilor Jedi”, lansat pe piaţă în 1983, nu a încasat încă toţi banii pentru această producţie. Filmul, care ocupă locul 15 în rândul filmelor cu cele mai mari încasări de pe piaţa din SUA nu are, tehnic vorbind, niciun profit. Cum e posibil ca un film cu un buget de 32 de milioane de dolari şi încasări de 465 de milioane de dolari să nu fie profitabil?

    Contabilii sunt cei care au reuşit această ispravă. Practic, pentru realizarea fiecărui film, studiourile producătoare întemeiază o corporaţie separată. Ca orice altă companie, profitul este calculat scăzând din venituri costurile. Dar pentru a se feri de „pericolul„ ca un film să fie profitabil, studiourile încarcă nota de plată a acestor companii cu taxe care reuşesc cu succes să pună în umbră toate încasările producţiei. Din motive contabiliceşti, filmul este neprofitabil, prin urmare nu există dividende pentru a fi distribuite conform clauzelor contractuale – aşa cum e cazul actorului care l-a interpretat pe Darth Vader.

    În vreme ce majoritatea corporaţiilor încearcă să limiteze costurile pentru a-şi maximiza profiturile, la Hollywood povestea este cu totul alta. Corporaţiile care produc filmele îşi cresc costurile cât pot de mult pentru a diminua profiturile. „Primesc ocazional scrisori din partea Lucasfilm prin care sunt informat că «Întoarcerea cavalerilor Jedi» nu a înregistrat niciodată profit, motiv pentru care nu au cum să-mi dea niciun ban„, povesteşte Prowse pentru publicaţia americană The Atlantic. „Nu vreau să par că nu sunt la locul meu, dar, pe de altă parte, dacă am dreptul că încasez vreun ban din filmele la care am lucrat, mi-ar plăcea să se întâmple acest lucru„, adaugă actorul.
    Un alt exemplu, dezvăluit anul trecut de site-ul Techdirt, este filmul „Harry Potter şi Ordinul Phoenix”, care, conform ingineriilor contabile de la Hollywood, a sfârşit cu o pierdere de 167 de milioane de dolari, în condiţiile în care este una dintre producţiile cu cele mai mari încasări din ultimul deceniu. Site-ul a publicat balanţa contabilă care face dovada acestui lucru. Warner Bros. a emis facturi pentru compania înfiinţată special pentru acest film de circa 350 de milioane de dolari, pentru distribuţie, publicitate şi dobânzi.

    Prin urmare, David Prowse, în vârstă acum de 78 de ani, aşteaptă încă să încaseze partea sa din dividendele filmului în care a jucat alături de Mark Hamill (Luke Skywalker), Harrison Ford (Han Solo) şi Carrie Fisher (Princess Leia). De-a lungul anilor şi pe parcursul celor şase pelicule ale seriei mai mulţi actori au dat viaţă personajului principal negativ din fiecare episod, între ei numărându-se David Prowse (Darth Vader) în Războiul stelelor (1977), Imperiul contraatacă (1980) şi Întoarcerea cavalerilor Jedi (1983). Ray Park l-a întruchipat pe Darth Maul în Ameninţarea fantomei (1999); Gene Bryant l-a interpretat pe Darth Vader în Răzbunarea lui Sith (2005).

    La începutul acestui an au apărut ştiri în privinţa continuării seriei Războiul Stelelor, care reuneşte până acum nu mai puţin de şase filme difuzate pe marile ecrane. Se pare că din 2015 până în 2021 Disney va lansa nu mai puţin de trei noi pelicule în această serie, după ce a preluat de la Lucasfilm drepturile de producţie asupra Star Wars într-o tranzacţie de 4 miliarde de dolari. Prima nouă peliculă este programată să fie lansată în 2015, aflându-se acum în preproducţie. La diferenţă de doi-trei ani ar urma să apară şi următoarele pelicule ale aceleiaşi serii. Harrison Ford, Carrie Fisher şi Mark Hamill şi-au exprimat deja dorinţa de a reveni în franciză, iar site-urile de profil au anunţat că producătorii i-au făcut deja o ofertă lui Ford. La scurtă vreme de la transferul francizei, publicaţia Rolling Stones publica un interviu cu Damon Linderlof care spunea că „vom avea parte de cel mai mare eveniment din istoria cinematografiei moderne„. El este de părere că noile pelicule vor suscita un interes chiar mai puternic decât cele lansate anterior în cadrul acestei serii.

    Cei de la Disney au de gând să profite şi de anii dintre lansările episoadelor noii trilogii printr-o serie de spin-off-uri, bazate pe scenarii ce vor descrie parcursul unor personaje importante din serie. Potrivit Entertainment Weekly, un film despre tânărul Han Solo este în pregătire, fiind plasat între evenimentele din Răzbunarea lui Sith şi primul film al seriei, Războiul Stelelor. Pelicula ar permite revenirea pe marile ecrane a lui Darth Vader şi a lui Jabba the Hutt. Un alt personaj care ar merita un film de sine stătător, potrivit opiniilor fanilor seriei, este Darth Maul, fostul elev al lui Darth Sidious.

    Disney are însă în plan să cucerească, prin această franciză, şi micile ecrane. Serialul care se bazează pe o idee mai veche, are ca subiect povestea unor familii rivale, ce se înfruntă pentru controlarea teritoriilor periculoase din universul Star Wars. Postul de televiziune ABC şi-a manifestat chiar interesul pentru a difuza noul serial, în momentul în care va fi realizat. Anunţul despre continuarea seriei Războiul Stelelor redeschide lupta pentru cea mai populară franciză din toate timpurile. Pe poziţia fruntaşă se plasează Harry Potter, cu încasări de 7,7 miliarde de dolari, pe locul doi se află James Bond, cu venituri de 4,3 miliarde de dolari, iar pe locul trei se află seria Războiul stelelor. Rămâne de văzut ce inginerii vor mai face contabilii şi în seriile următoare.

  • Cuplul american care a construit în Costa Rica aşezarea civilizaţiei Ewok din Războiul Stelelor (GALERIE FOTO)

    Finca Bellavista este un proiect  pornit de Mateo şi Erica Hogan pentru dezvoltarea unui complex de căsuţe din lemn construite în copaci într-o zonă din Costa Rica.

    În prezent, au fost construite şapte căsuţe din copac, iar ele sunt disponibile spre închiriere pentru cei dornici de o asemenea experienţă.

    În apropiere se află cascade, lacuri de mici dimensiuni şi trasee pentru turiştii aflaţi în căutare de aventură în pădurile din Costa Rica.
     

  • Aţi plăti ca să se construiască Steaua Morţii din Războiul Stelelor?

    Proiectul a fost publicat pe Kickstarte, platforma care le oferă antreprenorilor din toată lumea acces la finanţare colectivă din partea unor oameni obişnuiţi, în urmă cu 52 de zile şi a strâns până acum o investiţie de aproape 180.000 de euro din partea a 933 de oameni.

    Pe paginile Kickstarter, la descrierea proiectului, sunt prezentate inclusiv planurile iniţiale pentru Steaua Morţii. Un cerc perfect realizat în Paint descrie cum va arăta arma mortală intergalactică. Cei din spatele proiectului cer 20 de milioane de lire sterline pentru a furniza planuri mai detaliate pentru Steaua Morţii şi promit să o şi construiască dacă reuşesc să strângă fabuloasa sumă de 543.000.000.000.000 de lire sterline (adică 850.000.000.000.000 de dolari).

    “Ca să menţinem costurile întregului proiect la un nivel cât mai scăzut, vom folosi hardware şi software opern source”, mai scrie în prezentarea proiectului.

    Proiectul vine ca urmare a refuzului Guvernului american de a construi Steaua Morţii la cererea publicului larg, scrie TechCrunch.com. Fondatorii proiectului nu au dat prea multe detalii despre ei, aşa că este destul de dificil de precizat dacă au tot ce le trebuie pentru a finaliza proiectul până în decembrie 2015, aşa cum promit, mai scrie TechCrunch.

    Lăsând gluma la o parte, în prezentarea proiectului este specificat clar la final că este vorba despre o glumă, nu un proiect real. “Drept dovadă, obiectivul de finanţare este suficient de mare încât să obţinerea unei asemenea investiţii să fie aproape imposibilă”, se arată în prezentare.

  • Disney a cumpărat franciza “Războiul stelelor”. Când va fi lansat un nou film din seria de succes

    Reprezentanţii studiourilor Disney au anunţat marţi că vor cumpăra compania de producţie cinematografică înfiinţată de George Lucas, creatorul francizei “Războiul stelelor”, pentru suma de 4,05 miliarde de dolari.

    “Această tranzacţie combină un portofoliu de conţinuturi de clasă mondială, ce include «Războiul stelelor», una dintre cele mai mari francize de divertisment familial din toate timpurile, cu creativitatea unică a grupului Disney, pe mai multe platforme”, a declarat într-un comunicat de presă patronul grupului Disney, Robert Iger.

    Trecerea companiei Lucasfilm în subordinea grupului Disney marchează totodată retragerea lui George Lucas, în vârstă de 68 de ani, de la conducerea companiei pe care a creat-o în 1971. Mâna lui dreaptă, Kathleen Kennedy, o producătoare cu care colaborează de mult timp şi regizorul Steven Spielberg, va prelua preşedinţia Lucasfilm, care va deveni una dintre diviziile de la Walt Disney Company.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Razboiul stelelor

    2006 este ultimul an in care cei cinci „grei“ ai pietei hoteliere de cinci stele din Bucuresti mai pot dicta regulile jocului. 2007 va aduce noi competitori si o crestere a ofertei pe acest segment de aproximativ 50 de procente. Cu alte cuvinte, 2006 va fi ultimul an de relaxare si profit inaintea primei zile de „razboi“.

     

    Vorbind in cifre, este vorba despre darea in folosinta a aproximativ 700 de camere, care rida piata bucuresteana de cinci stele la o „cota“ de peste 2.000 de camere. E mult? E putin?  „Pe termen scurt, saltul de la 1.500 la peste 2.000 de camere ar fi destul de brusc si de mare si ar afecta gradul de ocupare al celorlalte hoteluri din aceeasi categorie.

     

    Pe termen lung insa, aceasta crestere e de dorit“, explica managerul hotelului Crowne Plaza, Franz Rattenstetter, cu atat mai mult cu cat apropierea momentului aderarii, dar si dezvoltarea rapida a afacerilor au avut un cuvant greu de spus in „boom-ul“ pietei bucurestene de cinci stele. „Anul trecut a fost cel mai bun an de la venirea Crowne Plaza in Romania (in 1998 a inceput contractul de management dintre Ana Hotels si Crowne Plaza, iar din 2001 Rattenstetter a venit la conducerea hotelului – n.r.), dat fiind ca a avut un grad mediu de ocupare de 75%, fata de 60%, media anilor anteriori, si venituri totale de 10 milioane de euro“, spune managerul Crowne Plaza.

     

    Un alt procent in volumul veniturilor a venit din sectorul food & beverage (restaurante, catering si baruri), de conferinte, evenimente, nunti si alte petreceri private, care au reprezentat anul trecut 47% din veniturile hotelului. Pentru 2006, managerul Crowne Plaza estimeaza acelasi grad de ocupare, cu o posibila variatie de 5%.

     

    Pentru oficialii celui mai mare hotel de cinci stele din Capitala, J.W.Marriott, intrarea altor lanturi hoteliere concurente pe acelasi segment este privita ca o buna ocazie de maturizare a pietei. „Daca ne uitam la alte capitale din tarile central- si est-europene si la modul in care evolueaza lucrurile in tara noastra, evident, raspunsul este ca piata nu este acoperita.

     

    Cererea depaseste oferta, fapt care a fost dovedit in numeroase randuri, cu ocazia unor evenimente internationale, de anvergura“, afirma oficialii J.W. Marriott. „Tradus“ in cifra de afaceri a anului trecut, aceasta inseamna 42 mil. euro, conform datelor furnizate de Ziarul Financiar. De altfel, si celelalte hoteluri de cinci stele au avut un 2005 bun: Athénée Palace Hilton a realizat o cifra de afaceri de 23 mil. euro, Howard Johnson Grand Hotel – 12,5 mil. euro, iar Intercontinental – 9,5 milioane de euro.

     

    Dar cat ar insemna o piata plina la nivelul camerelor de cinci stele? „Peacock Hotels evalueaza ca necesara suplimentarea, in urmatorii trei ani, a capacitatii hoteliere disponibile la cinci stele in Bucuresti cu circa 1.000 de camere, optim distribuite in maxim trei proprietati, ideal fiind ca minim una dintre ele sa aiba anvergura mare, de peste 500 camere, cu o structura elaborata si extinsa de spatii pentru gazduirea de conferinte“, spune Paul Marasoiu, presedintele companiei de consultanta si management hotelier Peacock Hotels.

     

    Si daca piata a simtit nevoia inca unui hotel de talia unui J.W. Marriott sau Intercontinental, acesta nu se va lasa prea mult asteptat. Pentru iunie 2006 a fost programata deschiderea hotelului Radisson SAS, un lant hotelier care va prelua in contract de management fostul hotel Bucuresti.

     

    Initial, se anuntase ca viitorul hotel Radisson va fi clasificat la patru stele plus, dar in urma cu doua saptamani oficialii hotelului Bucuresti (Rachel Lavine – presedinte Elscint LTD) si ai Piraeus Bank (Sofronis Strinopoulos – general manager al Piraeus Bank Romania) au semnat contractul pentru un credit sindicalizat in valoare de 40 milioane de euro pentru renovarea complexului hotelier Bucuresti si Apart Hotel, care vor fi clasificate la cinci stele. Noul hotel va avea 446 de camere si 293 de apartamente de inchiriat pe termen lung (141 dintre acestea fiind deja renovate) si va deveni, astfel, cel mai mare de pe piata. 

     

    Din 2007, Calea Victoriei va deveni, asadar, artera cu cele mai multe camere de cinci stele pe metru patrat din Romania. Ba mai mult, va fi artera pe care vor fi aliniate singurele trei cladiri monument istoric transformate in hoteluri de cinci stele: Athénée Palace Hilton, Casa Capsa, iar din ianuarie 2007 si Continental (cotat pana acum la patru stele si apartinand grupului Continental Hotels, controlat de omul de afaceri Radu Enache).

     

    „Hotelul a intrat in renovare capitala, va fi cu totul schimbat si modernizat, iar investitia totala va fi de 5,5 milioane de euro“, afirma omul de afaceri. Mai precis, Radu Enache va investi in renovarea hotelului intre 120.000 si 150.000 de euro/camera, echivalentul sumei necesare pentru constructia de la zero a unei camere de hotel. „Suntem incorsetati de mai multe restrictii, dat fiind ca e vorba de o cladire cu regim de monument  istoric“, spune Radu Enache, care va anunta in cateva saptamani si numele  lantului hotelier care va prelua viitoarea locatie de cinci stele. „Nu putem sta intre Ramada, Radisson, Hilton si Novotel fara a ne «acoperi» cu un brand international.“

     

    Un alt hotel de cinci stele a carui constructie a inceput deja apartine companiei Pro Confort, detinatoarea hotelurilor Confort din Otopeni, Confort Traian si a cartierului Domus din Pipera (220 de case, in valoare de peste 35 mil. euro). Un grad de ocupare de 80% si o cifra de afaceri de trei milioane de euro au fost suficiente pentru a-i determina pe fratii Ionut si Robert Negoita sa „lipeasca“ de Confort inca o unitate, clasificata de data asta la cinci stele. Hotelul va avea 254 de camere si trei sali de conferinta cu o capacitate totala de 1.000 de persoane.

     

    La randul sau, compania Ana Hotels (care mai controleaza in Bucuresti hotelurile Crowne Plaza si Hilton) va construi in gradina hotelului Crowne Plaza un imobil cu 100 de apartamente de inchiriat, cotate tot la cinci stele si care vor beneficia de celelalte servicii ale hotelului „mama“. Simona Constantinescu, directorul Ana Hotels, spune ca proiectul este abia in faza de studiu de fezabilitate, dar ca probabil se va materializa pe termen mediu.

     

    „Cred ca vom putea vorbi peste trei ani de aparitia efectiva a acestei aripi a hotelului pe piata.“ Alte proiecte apartin companiei de management hotelier Hyatt, care „asteapta concretizarea unui proiect de aproximativ 300 camere“, conform lui Paul Marasoiu. Hyatt ar dori sa deschida un hotel de cinci stele in Casa Radio, cand proiectul va fi pus pe picioare.

     

    De asemenea, pe langa Radisson („care a optat deja pentru Romania“), Paul Marasoiu mai identifica si alti doritori pentru piata de cinci stele din Romania: „Sheraton a evaluat piata si o mentine in portofoliul de interes, Domina cunoaste piata locala inca de acum doi ani si este dornica sa gaseasca proprietati eligibile, iar West Paces sondeaza la randul lor perspective de extindere aici“.

     

    Daca ne intrebam insa de ce nu apar hoteluri de cinci stele in provincie, raspunsul il da acelasi Paul Marasoiu: „In tara, apreciem ca abia in urmatorii trei ani s-ar pune serios problema necesitatii unor proprietati de cinci stele, vorbind in mod cert doar de orasele mari, cu puternici indici de crestere economica, asa cum sunt, intr-o anumita ordine a prioritatilor: Iasi,  Timisoara, Constanta, Cluj, Arad, Sibiu si in perspectiva unui termen de cinci ani s-ar putea adauga Oradea si Pitesti“.

     

    Cert este ca, daca in anii urmatori vor mai aparea si alte proiecte, „zestrea“ hoteliera a Bucurestiului va numara mai multe camere de cinci decat de trei stele. E adevarat ca nu exista nici o norma care sa stabileasca segmentul care ar trebui sa aiba mai multe camere. Exista in schimb o alta regula: sa fie exact atatea camere cat cere piata.