BusinessMagazin

Tag: Razboiul din Ucraina

  • Pericolul din Est: Pe ce a pus ochii Rusia după ce a cucerit Mariupol

    Căderea simbolică a Mariupolului, ultimul oraş important rămas necucerit de ruşi la Marea Azov, ridică întrebarea dacă Rusia urmăreşte să taie accesul Ucrainei şi la Marea Neagră ca să sugrume economic Ucraina.

    ► Comisia Europeană a propus miercuri un plan de investiţii în energie ecologică de până la 300 de miliarde de euro până în anul 2030, în cadrul acţiunilor de reducere a dependenţei energetice de Rusia, informează publicaţia Der Spiegel, citat de Mediafax.

    ► Un tribunal districtual din Kiev s-a reunit miercuri pentru a începe primul proces pentru crime de război împotriva unui soldat rus care a participat la invazia din 24 februarie şi care a omorât un civil. El a pledat vinovat, potrivit Mediafax.

    ► Executivul Uniunii Europene a propus pentru prima dată să ofere până la 9 miliarde de euro, echivalentul a 9,5 miliarde de dolari, pentru a ajuta Ucraina să-şi plătească facturile până la finalul anului 2022, informează The Wall Street Journal.

  • Războiul din Ucraina. „Dacă există un iad pe pământ, el este în Azovstal.“

    Atacurile intense asupra combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol au continuat joi. „De acum, dacă există iad pe pământ, acesta este în Azovstal“, a declarat, joi dimineaţă Petro Andriuschenko, consilier al primarului de la Mariupol, citat de CNN.

    ► Cel puţin 15 persoane au fost rănite în regiunea Nikolaev din sudul Ucrainei în ultimele 24 de ore, ca urmare a bombardamentelor ruseşti, a declarat joi Hanna Zamazeeva, şefa Consiliului Regional Nikolaev, într-o postare pe Telegram.

    ► Kremlinul spune că este foarte conştient de faptul că SUA, Marea Britanie şi alte ţări NATO furnizează în mod constant informaţii armatei ucrainene. „Acest lucru nu va împiedica Rusia să-şi atingă obiectivele“, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, citat de BBC.

    ► O conferinţă internaţională a donatorilor pentru a strânge bani pentru Ucraina a avut loc în capitala Poloniei, Varşovia.

  • Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război: România va cheltui 2,5% din PIB pentru armată. La fel şi Germania. Războiul din Ucraina a schimbat toată arhitectura securităţii în Europa

    România va cheltui 2,5% din PIB, în 2023, pentru Armată, scrie pre­şedintele Ro­mâ­niei, Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis luni cu prilejul Zilei Forţelor Terestre. Ar fi vorba de 28,5 mld. lei (5,7 mld. euro), la PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2023. Nu este neapărat o noutate, preşedintele a mai spus asta, dar pare un angajament, de această dată serios, având în vedere ceea ce se întâmplă lângă noi.

    „Ne aflăm într-un context de securitate complicat, rezultat al agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, şi se impun, aşadar, măsuri speciale suplimentare, cu caracter strict defensiv“, susţine preşedintele Iohannis.

    Ceea ce părea de neconceput în urmă cu un an s-a produs. Dictonul latin „Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace pregăteşte-te de război) este mai actual decât oricând.

    „La summitul extraordinar al NATO din 24 martie, prin implicarea activă şi susţinerea ţării noastre, s-au luat decizii ferme pentru consolidarea pe termen lung a posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic al NATO”, spune preşedintele României în mesajul citat – un limbaj de lemn, plin de superlative, dar care trebuie luat în seamă.

    „Consolidarea capacităţii de apărare reprezintă o prioritate strategică pentru ţara noastră, aşa cum rezultă şi din decizia de a creşte cheltuielile pentru Apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând de anul viitor”, scrie preşedintele.

    Povestea acestui 2% din PIB alocat Apărării a fost mărul discordiei între administraţia americană a lui Donald Trump şi guvernul german condus de Angela Merkel. Atât cât a fost pace.

    Poate are America un PIB de 20.000 de miliarde de dolari, dar nici PIB-ul Germaniei, de 4.000 de miliarde de dolari – de trei ori mai mare ca al Rusiei –  nu este de lepădat. Americanii spun aşa: noi cheltuim 4-5% din PIB pentru apărare. Voi, europenii, doar undeva la 1-1,5% din PIB, de căciulă. Păi nu avem o apărare comună? De ce să plătim noi pentru voi? Europenii susţineau că armata americană este mai aproape de Asia, de frontierele Chinei – acolo ar fi fost pericolul, în vreme ce noi suntem bine – pace de 70 de ani, bunăstare pentru toată lumea. Iată că istoria este ciudată, iar războiul a ajuns la graniţele UE şi ale României. Declaraţiile publice ale unui general rus sunt relevante: Rusia vrea întreg litoralul Ucrainei ca să facă o joncţiune cu Transnistria, provincie a Republicii Moldova. Dacă Rusia reuşeşte asta, Republica Moldova nu ar mai exista – pentru că nu are armată sau are una pe care un singur batalion rus ar face-o praf.

    După ce a susţinut conducta şi a finanţat (nu din buget, dar va trebui să plătească compensaţii, pentru că a garantat investiţia de 10 miliarde de euro) Nord Stream 2, noul guvern al Germaniei are probleme. Cândva idolul Germaniei şi al întregii Europe, Angela Merkel este pusă la zid pentru rolul ei în ascensiunea Rusiei. Angela Merkel nu a vrut să crească cheltuielile de apărare pentru că se înţelegea bine cu Vladimir Putin, dar a crescut dependenţa ţării de gazul Federaţiei Ruse – gaz ieftin, bun, aproape. Economia ţării a profitat, dar strategii germani nu au anticipat şi nota de plată ascunsă.

    Istoria este altminteri de cum cred şi cei mai străluciţi strategi. Germania nu voia să-şi crească cheltuielile de apărare pentru că judeca aşa: la un PIB de 4.000 de miliarde de dolari (3.700 mld. euro), chiar şi 1,5% din PIB alocat apărării este peste tot ce alocă Rusia apărării.

    Noul guvern german va duce cheltuielile de apărare anuale la peste la 2% din PIB (în jur de 100 de miliarde de dolari (92 mld. euro) – cu cel puţin o treime peste bugetul de apărare al Rusiei, ceea ce lui Donald Trump nici nu i-ar fi trecut prin minte să ceară, în urmă cu 3-4 ani. În plus, armata germană va primi fonduri de 100 de miliarde de euro (109 mld. dolari) pentru înzestrare, după cum a anunţat cancelarul  Olaf Scholz.

  • Gropile comune şi cadavrele împrăştiate pe străzile din Bucha au stârnit indignare la nivel mondial

    ► Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a cerut Curţii Penale Internaţionale să investigheze uciderea civililor în Bucha, la nord-vest de Kiev. Kuleba a acuzat trupele ruse că au ucis civili „din furie“ în timp ce ocupau şi mai târziu se retrăgeau din Bucha.

    ► Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că doreşte să vadă un blocaj total al exporturilor ruseşti de cărbune şi petrol către Uniunea Europeană „în această săptămână“, în urma descoperirii a ceea ce el a descris drept „semne foarte clare“ de crime de război din Bucha, conform CNN.

    ► SUA vor cere Naţiunilor Unite să suspende Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului, a declarat luni am­ba­sadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield. „În strânsă coordonare cu Ucraina, ţările europene şi alţi parteneri de la ONU, vom solicita suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU“.

  • Războiul din Ucraina. Ruşii lasă în urmă străzi pline de civili morţi

    ♦ Coloanele blindate ucrainene au ajuns în Bucea, un oraş la nord-vest de capitală, unde au găsit străzi blocate de tancuri şi vehicule militare ruseşti arse şi pline cu cadavrele civililor despre care localnicii spuneau că au fost ucişi de forţele invadatoare fără a le provoca, scrie The Guardian.

    ♦ Peste 4,1 milioane de refugiaţi au fugit din Ucraina de la începutul invaziei Rusiei pe 24 februarie, potrivit ultimelor cifre de la ONU, citate de CNN. Aceleaşi da­te arată că, în timp ce marea majoritate a acestor refu­giaţi au fugit în Polonia, alţii au trecut şi în ţări vecine din Europa, inclusiv România, Moldova şi Ungaria.

    ♦ O rachetă a ruşilor a lovit o rafinărie de petrol şi facilităţi de depozitare a combustibilului în oraşul-port ucrainean Odesa, care a fost în mare parte ferit de toată greutatea atacurilor ruseşti de când a început invazia rusească.

  • Războiul din Ucraina. Ucraina reia controlul teritoriilor ocupate de ruşi

    ► Administratorul regional al Harkovului a declarat că o serie de sate din jurul Malaia Rogan au fost reluate de forţele ucrainene. Succesul forţelor ucrainene din jurul Harkovului a fost oglindit şi lângă oraşul Sumî, unde trupele ucrainene au eliberat o serie de aşezări, potrivit videoclipurilor geolocalizate şi verificate de CNN. Un contraatac separat în sud a dus şi la eliberarea a două sate de sub forţele ruse la nord-vest de Mariupol, potrivit administraţiei militare regionale Zaporijjea.

    ► Autoproclamata Republică Populară Lugansk din estul Ucrainei, susţinută de ruşi, ar putea organiza în cu­rând un referendum pentru aderarea la Rusia, a de­clarat duminică liderul local Leonid Pasecinik, citat de instituţia de ştiri din regiunea rebelă, conform Reuters.

    ► Circa 1.700 de civili sunt evacuaţi zilnic în Rusia, spune Denis Puşilin, liderul Republicii Populare Doneţk, prorusă, citat de CNN.

  • Războiul din Ucraina. Cum se va resimţi în economia românească plecarea a 200 de mari companii occidentale din Rusia?

    ♦ Această situaţie poate fi analizată din două perspective – cea a oportunităţilor de noi investiţii şi cea a preţurilor în continuă urcare.

    Unele dintre cele mai mari companii din lume, în total circa 200 de jucători, şi-au anunţat retragerea parţială sau totală din Rusia în contextul războiului ruso-ucrainean.

    Pornind de la această situaţie, ZF a încercat să afle dacă aceste exit-uri pot să aibă vreun impact asupra pieţei locale şi asupra economiei româneşti. Pe de-o parte, poate fi vorba de atragerea de noi investiţii care să acopere capacităţile de producţie şi export „pierdute“ ca urmare a ieşirii din Rusia? Pe de altă parte, Rusia era pentru multe dintre aceste companii o importantă piaţă de consum, o ţară cu o populaţie de aproape 150 de milioane de oameni. Gaura lăsată în business – atât ca cifră de afaceri, cât şi ca profit – ar putea fi compensată? Şi dacă da, cum? Există posibilitatea ca preţurile la raft să crească şi mai mult ca urmare a acestui fapt?

    „Penalizarea clienţilor cu un preţ majorat, doar pentru acoperirea pierderilor financiare din Rusia, nu este o bună practică şi consider că nu va fi folosită de companiile responsabile“, spune Ciprian Lăduncă, managing partner la LCL Advisory. El adaugă însă că firmele afectate au alte soluţii pentru reducerea im­pactului financiar, precum optimizarea costurilor, amâ­narea unor investiţii planificate sau intensificarea acti­vi­tăţilor care generează rezultate pozitive pe termen scurt.