BusinessMagazin

Tag: Razboiul din Ucraina

  • Cum s-au modificat preţurile alimentelor după războiul din Ucraina: cel mai mare şoc s-a văzut în preţul uleiului

    Războiul din Ucraina a avut un impact imediat în preţul uleiului, Banca Naţională a României (BNR) arătând în ultimul raport asupra inflaţiei că instabilitatea de la graniţa de nord a României a condus la o majorare a preţului în martie 2022 faţă de luna precedentă pentru floarea-soarelui cu 30% faţă de luna anterioară. Astfel, se observă în raportul BNR că frecvenţa scumpirilor produselor din categoria uleiurilor este mai mare în primele trei luni după izbucnirea războiului decât cel al ieftinirilor.

    Pe de altă parte, în luna martie a acestui an se observă faptul că ritmul reducerii preţului la ulei este mai ridicat faţă de lunile anterioare. Iar acest lucru poate fi pus pe seama faptului că pe rafturile magazinelor din România au început să fie tot mai prezente produse din Ucraina, mai ieftine decât cele „made in Romania“. De altfel, uleiul este unul dintre produsele cu cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an. Iar având în vedere că rata inflaţiei a avansat cu 13,4% şi preţul uleiului a crescut cu 30% într-un an, un litru de ulei depăşind 10 lei, consumatorii au fost mai atenţi la preţ.

    De altfel, uleiul a avut în 2022 o scădere a vânzărilor în volum cu 6%, dar o creş­tere a vânzărilor în valoare cu 35%, avans care a fost determinat de majorarea preţurilor cu 44,5%, conform datelor transmise de NielsenIQ.

    Scăderea consumului de ulei s-a menţinut şi anul acesta, însă se observă stabilizare a creşterii preţurilor mai ales că piaţa a fost invadată cu ulei mai ieftin din Ucraina. Pe de altă parte, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că preţul uleiului a scăzut în aprilie cu 2,5% faţă de martie.

    Pe de altă parte, războiul din Ucraina s-a văzut şi în evoluţia preţului la carnea de porc care a consermnat un avans de 20% în martie-aprilie 2022 versus februarie 2022, mai arată analiza BNR. Iar preţul cărnii de pasăre pe pieţele agricole în perioada august-octombrie 2022 a avut majorări lunare de peste 6% pe fondul instabilităţii de la graniţa de nord a ţării. Însă, frecvenţa scumpirilor şi ieftinirilor preţului cărnii a fost mai redusă decât în cazul uleiului. BNR menţionează că şocurile de ofertă din anul anterior au condus la creşterea frecvenţei ajustării preţurilor unor alimente procesate, însă doar temporar, inclusiv în condiţiile receptării cu un anumit decalaj a acţiunii politicii monetare.

    BNR a analizat şi frecvenţa cu care a crescut preţul laptelui şi a produselor lactate. Astfel, în raportul citat se arată că preţul laptelui în perioada august-noiembrie 2022 a consemnat majorări de 4-6% lunar şi că în acest domeniu au fost presiuni asociate costurilor cu energia şi furaje, presiuni amplificate de contextul secetos. De altfel, graficele BNR arată că în ultimul an frecvenţa creşterii preţurilor a fost mai mare decât cea a scăderii preţurilor, frecvenţa creşterii preţurilor fiind pe o pantă ascendentă în ultimele 3 luni.

    În raportul anual asupra inflaţiei al BNR se mai arată că în martie bunurile alimentare au avut cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei, urmată de bunurile nealimentare şi servicii. Analiza BNR care se referă la frecvenţa scăderii şi creşterii preţurilor este realizată cu ajutorul web scraping (utilizarea unui software pentru colectare de date din interiorul unui website. În cazul acesta este vorba de un magazin online).

    Cum s-au văzut scumpirile şi ieftinirile produselor după războiul din Ucraina

  • Citatul săptămânii. Alexandru Reff, la Deloitte CFO Summit 2023: efectele cele mai puternice ale războiului din Ucraina par a fi fost absorbite şi încep să se profileze şi nişte oportunităţi legate de viitoarea reconstrucţie a ţării, unde România ar putea juca un rol important

    „Sunt semne că ce a fost mai rău pare a fi trecut. De exemplu, efectele cele mai puternice ale războiului din Ucraina par a fi fost absorbite şi încep să se profileze şi nişte oportunităţi legate de viitoarea reconstrucţie a ţării, unde România ar putea juca un rol important. Inflaţia dă semne de încetinire şi pare a fi chiar un consens că va fi adusă sub control. Iarna a fost uşoară şi situaţia energetică este mai bună decât se aştepta”

     


     

     

  • Cinic vobind, războiul din Ucraina este cea mai mare oportunitate economică, politică şi militară pe care o are România pentru următoarele decenii

    În istoria noastră, multe evenimente pozitive sunt legate de războaie şi prăbuşirea unor imperii: rezultatul Primului Război Mondial şi căderea imperiului austor-ungar ne-au adus Marea Unire din 1918, prăbuşirea URSS a dus la căderea comunismului şi eliberarea noastră din punct de vedere politic, războiul din Iugoslavia a reprezentat un moment de cotitură pentru intrarea noastră în NATO în 2004 şi în Uniunea Europeană în 2006, după ce pierdusem primul val.

    Acum, războiul din Ucraina ne-a deschis din nou, după 15 ani de la intrarea noastră în UE, cea mai mare oportunitate militară, politică şi în primul rând economică pe care o avem şi din care putem trăi cel puţin următoarele două-patru decenii.

    Atacarea militară a Ucrainei de către Rusia lui Putin, care caută să recupereze gloria politică şi mediatică a unei superputeri – URSS – pentru că economic a pierdut orice luptă (Rusia, cu toate resursele naturale şi suprafaţa imensă, are un PIB de numai 1.500 de miliarde de dolari, în timp ce Statele Unite au 23.000 de miliarde, China – 17.000 de miliarde, iar Uniunea Europeană are 17.000 de miliarde), ne-a deschis nişte uşi unice:

    Militar – Americanii şi NATO trebuie să întărească din punct de vedere militar România, frontiera de Est a acestei Alianţe, ceea ce implică baze militare în ţară, cu toate investiţiile de rigoare. În joc sunt miliarde de dolari, care vin şi vor veni pentru construcţia şi consolidarea acestor baze militare. România devine punct cheie în strategia NATO referitoare la războiul din Ucraina şi împiedicarea Rusiei de a avansa dincolo de Ucraina.

    Politic – La finalul lui 2021, în plină criză politică internă, nimeni nu a înţeles decizia preşedintelui Iohannis, care a venit cu soluţia “utopică” a unui guvern PNL-PSD, ceea ce era de neconceput. Această soluţie, coroborată cu apariţia războiului, a făcut linişte pe scena politică. Dacă nu sunt sinucigaşe, cele două partide vor conduce ţara şi după alegerile de anul viitor. Mai mult decât atât, cele două partide vor fi ajutate de americani şi europeni să nu se împuşte reciproc, pentru că nimeni nu are interes ca scena noastră politică să sară în aer. Mai mult decât atât, economia, companiile şi liderii de business susţin această soluţie politică care aduce şi linişte în economie.

    Economic – Prin apariţia acestui război, România devine dintr-o dată un punct important pentru investiţii. Nu poţi să ai linişte militară fără linişte politică şi fără linişte economică. Washingtonul şi Bruxellesul au tot interesul ca economia României să fie stabilă şi să crească. Nimeni nu are chef ca România să deraieze din punct de vedere macroeconomic, valutar sau al finanţărilor externe şi interne.

    Pe masă sunt finanţări de 100 de miliarde de euro – fonduri europene şi PNRR, plus fondurile care vor veni din investiţii străine directe, de cel puţin 10 miliarde de euro pe an, investiţiile companiilor româneşti (la fiecare euro investiţie străină apare şi un euro investiţie românească) şi nu în ultimul rând investiţiile publice.

    Cred că aţi remarcat că în ultimul an au luat avânt ca niciodată lucrările de infrastructură. Practic se lucrează la foc automat, iar nordul ţării, cea mai văduvită zonă din punct de vedere al investiţiilor statului şi private, a devenit o prioritate. Cred că dacă Umbrărescu ar avea un număr triplu de oameni ar face în câţiva ani ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Pentru prima dată, principala problemă nu este legată de bani, pentru că bani sunt, ci de oameni care să lucreze.

    Prin reconfigurarea fluxurilor comerciale şi financiare globale din cauza pandemiei şi războiului din Ucraina, România va atrage mai multe investiţii străine. Deja se vede acest lucru, pentru că anul trecut ISD-urile au depăşit, pentru prima dată după 2008 (când am avut ISD-uri de 9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie) 11 miliarde de euro. Iar aceste investiţii străine vor continua să vină.

    Planul de reconstrucţie al Ucrainei va ajunge în prima fază la 1.000 de miliarde de euro/dolari. Chiar dacă războiul este în plină desfăşurare şi o pace nu se vede la orizont, americanii deja fac planurile pentru anii sau deceniile de reconstrucţie.

    În primii ani Ucraina nu va putea acoperi intern necesarul de reconstrucţie pentru că nu are suficiente capacităţi de producţie, multe fiind distruse de război. Aşa că o parte din produse, servicii vor veni din alte ţări. România este cea mai aproape de zona distrusă de război, iar în aceste condiţii s-ar putea să vedem multe investiţii făcute în România care vor avea ca destinaţie de livrare Ucraina. Iaşiul, Suceava, Botoşani, Vaslui devin dintr-o dată puncte importante din punct de vedere logistic şi al locului de amplasare al investiţiilor.

    Din cauza distrugerii capacităţii de export a Ucrainei, pe mare şi pe uscat, porturile de la Galaţi, Brăila, Constanţa, lăsate în urmă din punct de vedere al investiţiilor, vor ajunge să fie o prioritate.

    Orice miliard care va cădea de la masa celor care decid modalitatea de reconstrucţie a Ucrainei va susţine România din punct de vedere economic.

    Având în vedere noul context, legat de accesul la resursele Rusiei, România este presată să caute prin sertare, ca să vadă dacă are resurse care au sens din punct de vedere comercial şi care pot acoperi lipsa unor resurse la nivelul ţărilor occidentale. Măcar aşa vom şti şi noi dacă “munţii noştri aur poartă”.

    Deşi este criză pe pieţele occidentale, multinaţionalele şi companiile româneşti nu au tăiat investiţiile, nu au dat oameni afară, nu au redus salariile. Inflaţia ajută companiile, chiar dacă taie din puterea de cumpărare a consumatorilor. Multă lume este conştientă că trebuie să rămână în piaţă cu orice preţ, pentru că sunt şanse mari ca economia să-şi revină mai rapid.

    Spre deosebire de criza anterioară, acum nu există o presiune pe guvern de a reduce drastic deficitul bugetar, adică de a strânge cureaua. Nu se pune problema de disponibilizări şi nici de tăieri salariale, ca în 2009-2010. Marii finanţatori externi au căzut de acord că deficitul bugetar al României va fi redus prin creşterea PIB-ului.

    Schimbarea condiţiilor economice din lumea occidentală – scăderea inflaţiei, mai rapidă decât aşteptările, evitarea recesiunii – a ajutat Ministerul Finanţelor să se împrumute în ianuarie pentru o bună parte din an, asigurându-şi necesarul pentru finanţarea deficitului bugetar din acest an şi a datoriilor care ajung la scadenţă, un necesar de finanţare de 160 de miliarde de lei. Fără presiunea Ministerului de Finanţe de a face rost de bani, piaţa bancară începe să aibă lichiditate, ajutând astfel dobânzile să scadă. Programul de garanţii pentru acordarea de credite de către bănci va continua, ceea ce va susţine acordarea de credite, şi în final economia. Bruxellesul va aproba aproape tot ce vine de la Bucureşti în materie de garanţii şi ajutoare de stat. Numai să avem ce să trimitem spre aprobare.

    Toată lumea este conştientă că România trebuie susţinută din punct de vedere economic pentru a fi o barieră împotriva expansiunii ruşilor şi o trambulină pentru reconstrucţia Ucrainei. Pandemia şi primul an de război ne-au adus 100 de miliarde de euro în plus la PIB, de la 220 de miliarde de euro la 320 de miliarde de euro, în acest an. Sigur americanii şi europenii ne vor ajuta să nu deraiem din punct de vedere politic şi militar, dar acum să vedem ce pun cei de la putere pe masă, astfel încât să profităm de războiul din Ucraina. Dacă nu ar fi venit războiul din Ucraina, nu am fi avut aceste oportunităţi.

  • Efect neaşteptat pe termen scurt. Războiul din Ucraina generează business pentru România: 1 miliard de euro intră în economie prin consumul suplimentar generat de refugiaţi

    ♦ „Războiul l-am resimţit în business (…) grupuri sau familii de ucraineni au venit la noi în restaurante“ ♦ „Şi în anumite zone din România s-a simţit un pic de efervescenţă (în consum datorită refugiaţilor – n.red.)“ ♦ „Un alt factor de creştere a consumului (…) avem de la începutul anului o populaţie rezidentă în creştere“.

    Războiul ruso-ucrainean de la graniţa de nord a ţării generează business pentru România în sensul în care refugiaţii, prin consum, aduc 1 mld. euro în economie, arată o estimare făcută de ZF pe baza datelor din piaţă.

    Peste 1,3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în România de la începutul războiului, iar dintre aceştia circa 100.000 au şi rămas în ţară. La o cheltuială lunară medie similară cu a unui român a fiecăruia dintre cei rămaşi în ţară şi cu un consum temporar generat de cei în tranzit, aceşti oameni au dat un imbold consumului privat şi businessurilor locale, de la producători de bu­nuri de larg consum la benzi­nari şi de la resta­urante la afaceri din real-estate.

    „Războiul ruso-ucrai­nean l-am resimţit în business în sensul în care nişte grupuri sau familii de ucraineni au venit la noi în restaurante. Au fost familii care îşi permiteau să mănânce în orice resta­urant din Bucureşti şi s-a simţit în vânzări. Nu au fost creşteri de 30-50%, dar un impact a existat“, spune Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama.

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cel mai important indicator pentru consumul privat) a crescut cu 8,1% în mai 2022 versus aceeaşi lună a anului trecut. Este cea mai bună evoluţie de după septembrie 2021. Analiza ia în calcul volumele de vânzări, astfel că inflaţia, care deja era „în floare“ în mai, nu este cea care trage în sus rezultatele.

    Este posibil ca o parte din acest avânt să se datoreze şi prezenţei unui număr mare de consumatori ucraineni în piaţă. Atât cei care sunt doar în tranzit prin România, cât mai ales cei care au ales să rămână contribuie la vânzările magazinelor locale, chit că şi doar pentru achiziţiile de strictă necesitate.

    Cei rămaşi în ţară însă sunt cei care „cotizează“ şi la bilanţul benzinarilor, al hotelierilor sau al proprietarilor de apartamente, impactul lor în economie fiind, în mod evident, mai mare.

    „Un alt factor de creştere al consumului ar trebui să fie faptul că avem de la începutul anului o populaţie rezidentă în creştere prin numărul mare de cetăţeni străini mutaţi temporar în ţară (refugiaţii ucraineni, migranţi economici, trupe NATO)ì, a spus recent şi Dragoş Militaru, managing director al Kandia Dulce, producătorul unor branduri de dulciuri precum ROM, Măgura şi Făgăraş.

  • Războiul din Ucraina. Oficial ucrainean: Exporturile de cereale din Ucraina prin Polonia şi România se confruntă cu blocaje

    Ucraina a stabilit două rute pentru a exporta cereale prin Polonia şi România pentru a evita o criză alimentară globală, deşi există blocaje care au încetinit lanţul de aprovizionare, a declarat duminică ministrul adjunct de externe al Kievului, Dmytro Senik, citat de Reuters.

    ► Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat speranţa că ţării sale i se va acorda statutul de candidat la UE. „Sunt convins că această decizie poate întări nu numai statul nostru, ci şi întreaga Uniune Europeană”, a spus Zelenski, citat de BBC.

    ► Un sondaj realizat de Allianz SE şi citat de Bloomberg arată că, din cauza deteriorării încrederii consu­matorilor, pierderile de cheltuieli private în zona euro se vor ridica în 2022 la 70 de miliarde de euro – echivalentul a aproximativ 500 de euro pe gospodărie. Estimarea se bazează pe un sondaj realizat în luna mai în rândul a peste 2.500 de persoane din Germania, Franţa şi Italia.

  • Războiul din Ucraina. ONU: Războiul din Ucraina ar putea împinge milioane de oameni în foamete şi sărăcie

    Conflictul din Ucraina ar putea creşte numărul persoanelor aflate în insecuritate alimentară acută cu 47 de milioane de oameni în acest an, la un total de 323 de milioane, potrivit noilor prognoze ale Naţiunilor Unite, citate de CNN.  Războiul a perturbat producţia şi exporturile agricole vitale şi a crescut preţurile la energie, toate acestea având un impact asupra disponibilităţii şi preţului alimentelor.

    ► Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca Rusia să fie exclusă din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură din cauza impactului pe care l-a avut războiul din Ucraina asupra inse­curităţii alimentare mondiale.

    ► Un oficial ucrainean a acuzat Rusia că a furat aproximativ 600.000 de tone de cereale din Ucraina, despre care a susţinut că au fost transportate ulterior în Orientul Mijlociu.

    ► Denys Marchuk, vicepreşedintele Uniunii Publice a Consiliului Agrar din Ucraina, a susţinut că cerealele au fost furate din regiunile ocupate din sudul ţării.

    Vezi pagina 2

     

  • Războiul din Ucraina. Şefa Comisiei Europene acuză: Hrana a devenit parte din „arsenalul terorii“ al Rusiei

    Hrana a devenit parte din „arsenalul terorii” al Rusiei, a declarat miercuri şefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Într-o scrisoare adresată Parlamentului European de la Strasbourg, von der Leyen a subliniat necesitatea urgentă de a restabili porturile Ucrainei la Marea Neagră, ca remediu la criza alimentară mondială care se profilează.

    ► Silozurile de cereale de pe teritoriul ucrainean controlat de guvern sunt pline la jumătate înainte de recolta din acest an, a declarat şeful Asociaţiei pentru cereale din Ucraina, citat de Reuters. Ucraina are o capacitate de stocare de 55 de milioane de tone, dintre care 30 de milioane sunt ocupate.

    ► Autorităţile ucrainene refuză să demineze Portul Odesa de teamă că armata rusă ar putea profita de situaţie pentru a lansa un atac, scrie cotidianul Le Figaro. „Dacă deminăm principalul port al ţării, Rusia va vrea să atace, visează să paraşuteze trupe. Flota rusă a Mării Negre pare să se retragă spre regiunea anexată Crimeea.“

  • Ţările din întreaga lume se confruntă cu un risc de recesiune din cauza războiului din Ucraina

    ♦ Banca Mondială: Războiul din Ucraina duce la preţuri ridicate la mărfuri, la întreruperi în lanţurile de aprovizionare, sporeşte insecuritatea alimentară, sărăcia, creşterea inflaţiei, contribuie la înăsprirea condiţiilor financiare şi accentuează vulnerabilitatea financiară.

     Ţările din întreaga lume se confruntă cu un risc de recesiune adus de războiul din Ucraina, spune Banca Mondială. Războiul purtat de Rusia în Ucraina nu numai că a cauzat o catastrofă umanitară, cu mii de civili ucişi şi alte milioane de persoane strămutate, ci a dus şi la o încetinire profundă a economiei din regiune şi la o serie de efecte negative care s-au răspândit la nivel mondial, conform raportului „Perspective econo­mice globale“, publicat de Banca Mondială.

    Aceste efecte negative care se răspândesc în economiile de la nivel mondial amplifică problemele care au apărut din cauza pandemiei, cum ar fi blocajele în lanţurile internaţionale de aprovizionare şi creşterile semnificative ale preţului multor mărfuri.

    „La puţin peste doi ani după ce COVID-19 a provocat cea mai profundă recesiune globală de după al Doilea Război Mondial, economia mondială este din nou în pericol. De data aceasta se confruntă cu o inflaţie ridicată şi o creştere lentă în acelaşi timp. Chiar dacă o recesiune globală este evitată, inflaţia mare ar putea persista timp de câţiva ani. Pe fondul războiului din Ucraina, al inflaţiei în creştere şi al ratelor dobânzilor în creştere, creşterea economică mondială este de aşteptat să scadă în 2022. Acum este posibil să avem câţiva ani de inflaţie peste medie şi de creştere econo­mică sub medie, cu consecinţe potenţial destabilizatoare pentru econo­mi­ile cu venituri mici şi medii“, afirmă David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale.

    După mai bine de doi ani de pandemie, efectele invadării Ucrainei de către Rusia vor duce la încetinirea creşterii economice de la nivel mondial. Astfel, economia mondială ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, faţă de un avans de 4,1% previzionat în ianuarie 2022, conform Băncii Mondiale. „Creşterea preţurilor la energie şi alimente, împreună cu perturbările lanţurilor de aprovizionare şi comerciale declanşate de războiul din Ucraina şi adaptarea necesară ratelor dobânzilor care este în curs de desfăşurare reprezintă cele mai importante motive ale scăderii prognozei de creştere economică“, explică preşedintele Băncii Mondiale.

    Războiul din Ucraina duce la preţuri ridicate la mărfuri, contribuie la întreruperi în lanţurile de aprovizionare, sporeşte inse­curitatea alimentară, sărăcia, exacerbarea inflaţiei, contribuie la înăsprirea condiţiilor financiare, accentuează vulnerabilitatea financiară şi sporeşte incertitudinea politicilor publice, conform raportului citat.

    „Prosperitatea pe termen lung va depinde de revenirea la o creştere mai rapidă şi de un mediu politic mai stabil. Există motive întemeiate să ne aşteptăm că, odată cu încetarea războiului din Ucraina, vor fi eforturi care vor veni inclusiv din partea Grupului Băncii Mondiale pentru a reconstrui economia ucraineană şi a relansa creşterea economică mondială. Între timp, factorii de decizie de pretutindeni trebuie să lupte împotriva celorlalte crize care sunt în dezvoltare în lume: catastrofa preţurilor mai mari la alimente şi energie, ameninţarea inflaţiei mari prelungite, creşterea inegalităţii şi a instabilităţii, schimbările climatice şi surplusul de datorii în creştere“, a spus David Malpass.

    David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale: Factorii de decizie de pretutindeni trebuie să lupte împotriva celorlalte crize care sunt în dezvoltare în lume: catastrofa preţurilor mai mari la alimente şi energie, ameninţarea inflaţiei mari prelungite, creşterea inegalităţii şi a instabilităţii.

    În acest timp, Ucraina se confruntă cu o provocare cu consecinţe grave în toată lumea: 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile sale.

    Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu, porumb, orz şi ulei de floarea-soarelui din lume, produse alimentare care sunt esenţiale pentru multe ţări în curs de dezvoltare.

    Înainte ca războiul să izbucnească, Ucraina putea exporta până la 6 milioane de tone de cereale pe lună, dintre care majoritatea erau expediate din portul din Odesa.

    Dar accesul la Marea Neagră este acum complet restricţionat de prezenţa marinei ruse, blocând efectiv principala rută comercială a Ucrainei.

    Exporturile din ţară au scăzut dramatic, în timp ce capacităţile sale de stocare sunt la limită. Pierderea bruscă a produselor din Ucraina a dus preţurile alimentelor la niveluri record, punând o presiune financiară enormă pe ţările cu venituri mici.

    „Războiul ameninţă să arunce zeci de mili­oane de oameni în insecuritate alimen­tară, urmată de malnutriţie şi foamete în masă , într-o criză care ar putea dura ani de zile“, a spus secretarul general al Naţiunilor Unite António Guterres, citat de Euronews.

    Armata Rusiei a pus mâna pe o mare parte a coastei de sud a Ucrainei, iar navele sa­le de război controlează accesul în por­turile ţării la Marea Neagră. Moscova a dat vina pe Ucraina şi pe Occident pentru per­tur­­barea exporturilor de cereale ucrainene.

    „Dacă cineva vrea să rezolve problema exportului de cereale ucrainene, cea mai uşoară cale este prin Belarus. Nimeni nu vă opreşte. Dar pentru acest lucru trebuie să ridicaţi sancţiunile din Belarus“, a spus preşedintele rus Vladimir Putin, citat de Reuters.

    Indicele preţurilor la alimente al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), un instrument de măsurare a preţurilor celor mai comercializate produse alimentare de bază, a scăzut în mai pentru a doua lună consecutivă după ce a atins un record în martie, a anunţat vineri agenţia ONU.

    Luca Russo, analistul principal al FAO pentru crizele alimentare, a declarat pentru Al Jazeera că riscul unei crize alimentare severe este resimţit în special în ţările în curs de dezvoltare.

     

  • Pericolul din Est: Pe ce a pus ochii Rusia după ce a cucerit Mariupol

    Căderea simbolică a Mariupolului, ultimul oraş important rămas necucerit de ruşi la Marea Azov, ridică întrebarea dacă Rusia urmăreşte să taie accesul Ucrainei şi la Marea Neagră ca să sugrume economic Ucraina.

    ► Comisia Europeană a propus miercuri un plan de investiţii în energie ecologică de până la 300 de miliarde de euro până în anul 2030, în cadrul acţiunilor de reducere a dependenţei energetice de Rusia, informează publicaţia Der Spiegel, citat de Mediafax.

    ► Un tribunal districtual din Kiev s-a reunit miercuri pentru a începe primul proces pentru crime de război împotriva unui soldat rus care a participat la invazia din 24 februarie şi care a omorât un civil. El a pledat vinovat, potrivit Mediafax.

    ► Executivul Uniunii Europene a propus pentru prima dată să ofere până la 9 miliarde de euro, echivalentul a 9,5 miliarde de dolari, pentru a ajuta Ucraina să-şi plătească facturile până la finalul anului 2022, informează The Wall Street Journal.

  • Războiul din Ucraina. „Dacă există un iad pe pământ, el este în Azovstal.“

    Atacurile intense asupra combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol au continuat joi. „De acum, dacă există iad pe pământ, acesta este în Azovstal“, a declarat, joi dimineaţă Petro Andriuschenko, consilier al primarului de la Mariupol, citat de CNN.

    ► Cel puţin 15 persoane au fost rănite în regiunea Nikolaev din sudul Ucrainei în ultimele 24 de ore, ca urmare a bombardamentelor ruseşti, a declarat joi Hanna Zamazeeva, şefa Consiliului Regional Nikolaev, într-o postare pe Telegram.

    ► Kremlinul spune că este foarte conştient de faptul că SUA, Marea Britanie şi alte ţări NATO furnizează în mod constant informaţii armatei ucrainene. „Acest lucru nu va împiedica Rusia să-şi atingă obiectivele“, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, citat de BBC.

    ► O conferinţă internaţională a donatorilor pentru a strânge bani pentru Ucraina a avut loc în capitala Poloniei, Varşovia.