Tag: Rasnov

  • Povestea antreprenoarei care a renunţat la viaţa in America pentru a deschide o afacere în România. Acum face sute de mii de euro cu un business in stil american

    „Maggie’s Ranch a fost visul meu din copilărie. Este totodată o modalitate prin care mă simt aproape de casă. Atunci când oamenii vizitează Maggie’s Ranch – şi am auzit asta deseori – simt că şi-au luat o vacanţă în Statele Unite, fără să aibă nevoie de paşaport”, descrie Maggie Marina businessul pe care îl administrează la Râşnov.

    Maggie’s Ranch, ferma ce aminteşte de Vestul Sălbatic american, se întinde pe o suprafaţă de 2 hectare şi este formată dintr-un hotel de 30 de camere, un restaurant tip Steak House, un teren de tenis cu zgură, o piscină/jacuzzi şi biciclete de munte; din peisaj nu lipsesc, evident, caii.
    Valoarea veniturilor generate de Maggie’s Ranch a ajuns anul trecut la 600.000 de euro, iar profitul net se plasează la circa 100.000 de euro anual.

    Planurile antreprenoarei pentru vara aceasta includ însă şi inaugurarea unui parc de aventură, a unei săli de evenimente cu 250 de locuri, dar şi extinderea cu un restaurant în Bucureşti. Investiţiile în noile proiecte au ajuns până acum la circa 100.000 de euro.
    Pentru anul viitor, lucrează la un plan de extindere a capacităţii de cazare cu încă 40 de camere, împreună cu un centru Spa ce include piscina indoor, diferite tipuri de saună şi de masaj şi alte zone de relaxare.

    Cum a ajuns Maggie Marina să dezvolte un business în România şi nu în Statele Unite? „M-am îndrăgostit de un român”, mărturiseşte ea. L-a cunoscut în Chicago şi a locuit timp de câţiva ani cu el acolo, însă apoi s-a întors în România, cu prilejul unor oportunităţi de afaceri.
    Era perioada anilor 2003-2004, a boomului în imobiliare, iar soţul său venise atunci să investească în acest sector (a cumpărat un teren, a construit şi un hotel în Braşov, afacere din care a ieşit ulterior). „Era o perioadă bună pentru afaceri; m-a invitat să vin cu el, dar eram convinsă că se va întoarce în Statele Unite”, îşi aminteşte ea.

    După aproximativ doi ani şi jumătate în care a aşteptat întoarcerea lui, a decis să îl urmeze. „Primele mele luni petrecute în România nu au fost uşoare. Nu vorbeam limba, cultura era mult diferită de cea americană şi mi-a lipsit enorm familia. Aveam nevoie să îmi găsesc nişte preocupări şi să-mi ţin mintea şi inima ocupate”, spune ea.

    Noua ocupaţie s-a regăsit în îngrijirea a doi cai care „au fost «coechipieri» de căruţă pentru cea mai mare parte a vieţii lor. Unul dintre ei era orb de un ochi, iar celălalt ura oamenii cu toată fiinţa lui”.

    În Statele Unite, Maggie Marina lucra ca antrenor de cai şi instructor de călărie, dar nu s-a ocupat niciodată de caii care aveau probleme mai grave. „Am suficiente poveşti despre primii mei doi cai români pentru a umple paginile unei cărţi pe care, într-o zi, sper să o scriu”, spune ea. Astăzi, la 29 şi 28 de ani, cei doi cai îşi trăiesc „anii de pensie“ la Ranch.

    Cei doi cai au motivat-o să construiască un hambar în stil american în Râşnov, pe care l-a umplut treptat cu alţi cai. După câţiva ani, într-o conjunctură creată de criza economică, proiectul cu cai s-a transformat într-un business.
    Antreprenoarea povesteşte că soţul ei i-a spus: „Maggie, trebuie să găsim o modalitate prin care să strângem bani să plătim cheltuielile cu caii, altfel va trebui să îi vindem”.

    Costurile de îngrijire a unui cal se ridică la câte sute de euro în fiecare lună: „Dacă vorbim despre modul în care eu am grijă de caii mei, este foarte costisitor: încerc să fac ce este cel mai bine pentru ei, acest lucru înseamnă fân de cea mai bună calitate, cea mai bună îngrijire medicală şi găsirea celor mai buni îngrijitori”. 

    De altfel: „Cel mai ieftin lucru legat de a fi proprietarul unui cal este de fapt achiziţia propriu-zisă a acestuia”,  spune ea.
    Vânzarea cailor nu era o opţiune pentru Maggie Marina: „Nu poţi să îţi vinzi copiii”, astfel a decis să pregătească caii cu scopul de a organiza ore de echitaţie pentru călăreţi neexperimentaţi.

    Ulterior, a început să organizeze şi tabere pentru copii, iar de acolo, businessul a explodat. A devenit necesară construirea unui manej acoperit, iar după aproximativ un an, au construit şi o cabană.
    „Iniţial era un loc în care să stăm noi, familiile noastre şi prietenii noştri şi poate, când aveam taberele, îi puteam găzdui şi pe copii. Am realizat apoi că oamenii vor să rămână acolo”, descrie Maggie Marina modul în care s-au orientat spre un business în domeniul turismului. În mod natural, a venit apoi, spune ea, nevoia de a transforma cabana într-un loc mai mare, într-un hotel, cât şi cea de a construi un restaurant. 

    „Nu ne imaginam că în 12 ani lucrurile vor evolua în ceea ce sunt în prezent. Am construit totul cărămidă cu cărămidă, puţin câte puţin, am început cu hambarul şi cu doi cai, am ajuns apoi la cinci cai, apoi am construit manejul”, descrie Maggie Marina modul în care a construit businessul, precizând că nu a calculat niciodată valoarea totală a investiţiei.

    De-a lungul acestor ani, spune că a învăţat multe şi importante lecţii de viaţă. „Prima lecţie, pe care o cam ştiam deja, dar care s-a confirmat oficial, a fost aceea că viaţa unui cal şcolar nu este atât de uşoară precum pare, mai ales când stă şase ore în coardă şi merge în cerc încercând să suporte un călăreţ neexperimentat.”

    O altă lecţie pe care a învăţat-o este că pentru o afacere de succes trebuie să „vinzi ceea ce îşi doreşte clientul – lucru care este posibil să nu fie ceea ce vrei tu să vinzi“. „Mi-am dorit să îi învăţ pe oameni cum să călărească corect în stilul clasic de călărie englezesc (deoarece acesta este preferatul meu şi îl cunosc cel mai bine), însă majoritatea clienţilor mei au vrut să se urce pe cal şi să plece cu el, atât. Nu îşi doreau să înveţe nimic, doar să se plimbe! Să fim cinstiţi, ei erau în vacanţă şi ceea ce îşi doreau era să se simtă bine, să se relaxeze, nu să se antreneze pentru echipa olimpică de călărie”, glumeşte ea.

    Totuşi, în acel moment, trebuia să decidă dacă va face ceea ce îşi doreşte clientul şi să facă faţă efectelor secundare, respectiv caii chinuiţi şi nefericiţi, sau să pună caii pe primul loc. „După mutatul în România, această decizie a fost, probabil, a doua cea mai grea şi mai curajoasă dintre toate. Am decis să-mi închid şcoala de călărie şi să reduc numărul cailor de la 27 la 11, dintre care patru sunt ponei.”
    Decizia a fost una grea în contextul în care elementul de echitaţie a fost centrul întregii afaceri şi atracţia principală pentru clienţii lor. Spune că nu i-a fost uşor să renunţe; îi vor lipsi, însă toţi sunt pe mâini bune.

    Recent, şi-a schimbat din nou maşina, iar soţul ei a ales „04 MGR“ pentru plăcuţa de înmatriculare.
    „Se pare că în România lumea ţine mult la ce transmit iniţialele de pe aceste plăcuţe. MGR trebuia să fie prescurtarea pentru Maggie’s Ranch. La câteva zile după ce a luat noua maşină, proprietarul unui magazin cu care s-a împrietenit, i-a spus: «Dar, nu înţeleg ceva… După treizeci de cai, cum ati rămas numai cu patru magari?». Amândoi am râs cu lacrimi”, îşi aminteşte ea.

    În ceea ce priveşte dificultăţile în domeniul în care activează, acestea se leagă de găsirea de angajaţi buni: „Vrem să găsim oameni serioşi, conştiincioşi, care să fie mândri de munca lor, acesta este cel mai greu lucru, dar când îi găsim, este minunat şi avem grijă de ei”.
    Numărul angajaţilor Maggie’s Ranch a ajuns la aproximativ 30, însă spune că aceştia nu sunt suficienţi pentru a satisface nevoile afacerii, în plină dezvoltare.

    „Creştem. Vom continua să creştem”, descrie antreprenoarea perioada următoare. Maggie Marina spune că în prezent lucrează la dezvoltarea a trei proiecte, pentru care şi-au bugetat investiţii de aproximativ 100.000 de euro.

    Şi-au propus să transformare manejul acoperit într-un parc de aventură, cu activităţi pentru familiile cu copii, să construiască o sală de evenimente pentru 250 de persoane şi, pe 4 iulie, tot în stil american, au inaugurat şi un restaurant în Bucureşti, în cadrul centrului comercial AFI Palace Cotroceni.

    „Am considerat că este o oportunitate, ni s-a propus, ne-am gândit şi am ajuns la concluzia că este o oportunitate grozavă, de ce nu? Suntem mândri de restaurantul nostru şi de mâncarea noastră, aşadar, de ce să nu o răspândim?”

    Deschiderea restaurantului ar putea fi primul pas spre transformareaîntr-un lanţ de restaurante, în marile oraşe ale ţării.
    Pe termen lung, însă, şi-a propus: „Să mă bucur de viaţă, să râd cât mai mult posibil, să mă menţin ocupată, concentrată. Dacă asta înseamnă extinderea, asta vom face”, descrie antreprenoarea, subtil, planurile sale. 

    Dacă ar fi să dea un sfat pentru tinerii antreprenori, spune: „Pasiunea este cel mai important lucru; îţi vei pune sângele, transpiraţia şi lacrimile în ceea ce construieşti. Trebuie să crezi în produsul tău, în ceea ce vinzi, în ceea ce faci, dacă nu ai pasiunepentru ceea ce faci, nu merită.
    Găsiţi-vă pasiunea”. 


    Smart Business
    este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale revistei Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.

  • Smart Business: de ce a deschis o antreprenoare de origine americană un business la Râşnov?

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.
  • Kaufland aduce prima maşină electrică într-un campionat naţional de raliu

    Maşina electrică susţinută de Kaufland România va concura la Campionatul Naţional de Viteză în Coasta Dunlop 2018, organizat sub egida Federaţiei Române de Automobilism Sportiv (FRAS).

    Calendarul competiţional demarează cu prima etapă ce se va desfăşura pe 21 şi 22 aprilie la Râşnov şi se încheie pe 14 octombrie 2018.

    Modelul VW Golf GTI va fi condus de către pilotul Sorin Ghişoi – campion naţional multiplu de raliu. Pentru a se încadra în normele tehnice impuse de competiţia patronată de către FRAS, autovehiculul va trece printr-un proces de transformare. Omologarea acestuia va fi obţinută până la finalul lunii mai, pentru a putea concura în etapa ce se va disputa în zilele de 9-10 iunie 2018, la Poiana Braşov.

    Înainte de această etapă, maşina electrică va fi ,,deschizător de drum” la etapa de raliu ce va avea loc pe 21-22 aprilie la Râşnov.

    Maşina VW GOLF GTI CUP va trece printr-o serie de modificări şi va fi omologată de Federaţia internaţională de automobilism (FIA). Printre modificările ce vor fi efectuate se numără:

    •    schimbarea motorului termic cu unul electric performant;
    •    înlocuirea sistemului de alimentare cu combustibil cu un sistem de alimentare electrică a motorului;
    •    upgrade al suspensiei şi al sistemului de frânare;
    •    dotarea maşinii cu jante şi anvelope specifice regimului de curse;
    •    upgrade al sistemului de siguranţă;
    •    dotarea cu sistem de comunicaţii performant şi cu sistem de camere video în interior şi exterior.

    Maşina nu poluează deloc chimic şi aproape deloc fonic, este eficientă din punct de vedere tehnic, uşor de manevrat, având o reacţie de răspuns extrem de rapidă la comenzi, un demaraj demn de filmele de acţiune. Componenta ecologică nu este nici ea de neglijat, ca sursă de alimentare putându-se folosi curent electric obţinut din resurse alternative de energie, precum cea eoliană, solară sau hidroenergie.

  • Tărâmul Cetăţilor din România! O altă cetatea a fost restaurată şi arată superb

    Pe Facebook, Consiliul Judetean Brasov a scris: „Comuna Feldioara are toate şansele să suscite interesul turiştilor de pretutindeni, prin cetatea care o străjuieşte. Lucrările realizate în cadrul proiectului „Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara” au fost recepţionate astăzi, în prezenţa beneficiarului (Primăria Feldioara), a reprezentanţilor constructorului (SC Euras SRL Satu Mare), precum şi a Consiliului Judeţean Braşov (iniţiatorul şi finanţatorul proiectului).

    Au fost prezenţi Adrian-Ioan Veştea, preşedintele CJ Braşov, Adrian Gabor, vicepreşedintele CJ Braşov, Sorin Taus, primarul din Feldioara, echipa de la Direcţia Tehnică a CJ coordonată de Mircia Gherghe, alături de şeful de şantier şi alţi reprezentanţi ai constructorului.

    Începute în anul 2013, când forul judeţean a preluat în totalitate administrarea realizării acestui proiect, amplele lucrări au transformat din temelii vechiul edificiu teuton care datează din secolul al XIII-lea, redându-i măreţia de odinioară.

    „Mă bucură foarte mult că alături de celelalte cetăţi din judeţul Braşov, care deja au un număr însemnat de turişti, şi Cetatea Feldioara intră ca un reper însemnat pe această hartă turistică şi culturală. Practic, Braşovul devine judeţul cetăţilor. După reabilitarea cu fonduri europene a Cetăţii Rupea, în acest an avem o premieră:

    două monumente istorice de clasa A, Cetatea Făgăraş şi Cetatea Râşnov, vor intra într-un amplu proces de restaurare, graţie fondurilor europene accesate de cele două administraţii locale”, a spus preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

    Istoric, potrivit enciclopediaromaniei.ro . Pe 22 iunie 1529 a avut loc bătălia de la Feldioara. Confruntare iniţiată de domnul Moldovei, Petru Rareş (1527 – 38, 1541 – 46), în sprijinul regelui Ungariei, Ioan Zápolya (1526 – 40).
    În contextul luptelor pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand I de Austria (1526 – 1564) şi Ioan Zápolya, acesta fiind sprijinit de Imperiul Otoman şi Polonia, Petru Rareş a intervenit de mai multe ori în Transilvania.

  • Tărâmul Cetăţilor din România! O altă cetatea a fost restaurată şi arată superb

    Pe Facebook, Consiliul Judetean Brasov a scris: „Comuna Feldioara are toate şansele să suscite interesul turiştilor de pretutindeni, prin cetatea care o străjuieşte. Lucrările realizate în cadrul proiectului „Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara” au fost recepţionate astăzi, în prezenţa beneficiarului (Primăria Feldioara), a reprezentanţilor constructorului (SC Euras SRL Satu Mare), precum şi a Consiliului Judeţean Braşov (iniţiatorul şi finanţatorul proiectului).

    Au fost prezenţi Adrian-Ioan Veştea, preşedintele CJ Braşov, Adrian Gabor, vicepreşedintele CJ Braşov, Sorin Taus, primarul din Feldioara, echipa de la Direcţia Tehnică a CJ coordonată de Mircia Gherghe, alături de şeful de şantier şi alţi reprezentanţi ai constructorului.

    Începute în anul 2013, când forul judeţean a preluat în totalitate administrarea realizării acestui proiect, amplele lucrări au transformat din temelii vechiul edificiu teuton care datează din secolul al XIII-lea, redându-i măreţia de odinioară.

    „Mă bucură foarte mult că alături de celelalte cetăţi din judeţul Braşov, care deja au un număr însemnat de turişti, şi Cetatea Feldioara intră ca un reper însemnat pe această hartă turistică şi culturală. Practic, Braşovul devine judeţul cetăţilor. După reabilitarea cu fonduri europene a Cetăţii Rupea, în acest an avem o premieră:

    două monumente istorice de clasa A, Cetatea Făgăraş şi Cetatea Râşnov, vor intra într-un amplu proces de restaurare, graţie fondurilor europene accesate de cele două administraţii locale”, a spus preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

    Istoric, potrivit enciclopediaromaniei.ro . Pe 22 iunie 1529 a avut loc bătălia de la Feldioara. Confruntare iniţiată de domnul Moldovei, Petru Rareş (1527 – 38, 1541 – 46), în sprijinul regelui Ungariei, Ioan Zápolya (1526 – 40).
    În contextul luptelor pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand I de Austria (1526 – 1564) şi Ioan Zápolya, acesta fiind sprijinit de Imperiul Otoman şi Polonia, Petru Rareş a intervenit de mai multe ori în Transilvania.

  • Cum poate o companie să asigure un munte

    Potrivit studiului Relaţia românilor cu muntele, realizat de Omniasig pe un eşantion la nivel national, reiese că, deşi 90% dintre români recomandă drumeţiile spre vârful Omu, doar 30% dintre ei au vizitat acest obiectiv. Dintre ei, peste 46% consideră ascensiunea grea şi periculoasă. În acelaşi timp, 78% recunosc faptul că muntele ar devein un loc mai sigur prin remarcarea periodică a traseelor şi montarea unor panouri informative.

    În acest context, proiectul, denumit generic Omniasig pentru Omu, se va derula până la finalul lunii septembrie a acestui an, în trei etape: refacerea marcajelor pe segmental Buşteni – Pichetul Roşu în luna iulie, asigurarea traseului Pichetul Roşu – Cabana Mălăieşti în august, amenajarea platoului turistic Vârful Omu (cu o altitudine de 2.505 m) în septembrie.

    În funcţie de traseul ales, drumeţia până la vârful Omu poate dura între şase şi 12 ore. Traseul Buşteni – Pichetul Roşu – Tache Ionescu – Cabana Mălăieşti – Vârful Omu  are aproximativ 15 kilometri, iar parcuregerea lui durează aproximativ 10 ore.  Segmentele de traseu ce vor fi asigurate de Omniasig sunt vizitate anual de peste 4.000 de persoane, iar la cabana Mălăieşti ajung, pe diferite porţiuni ale traseului, peste 5.000 de oameni, potrivit informaţiilor Omniasig.

     

  • Un business profitabil în România: La încasări de 2,2 mil. euro, afacerea a avut profit de 720.000 euro în 2016

    Dino Parc Râşnov a avut anul trecut venituri de 9,88 milioane de lei (aproximativ 2,2 milioane de euro), în creştere cu cu aproape 40% faţă de valoare de 7,08 milioane de lei atinsă în 2015, în conformitate cu datele de pe site-ul Ministerului de Finanţe, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De asemenea, şi profitul a urcat la 3,27 milioane de lei (peste 726.000 de euro), de la 3,16 milioane de lei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • De ce nu face România bani din turism?

     Este doar una dintre concluziile la care au ajuns inspectorii Curţii de Conturi, în urma auditului desfăşurat la Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), care explică de ce este atât de scăzut nivelul veniturilor pe care România le realizează din sectorul turismului. Motivele? “Incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile”, lipsa unei strategii de dezvoltare a sectorului, dar şi achiziţionarea de servicii la preţuri supraevaluate sunt doar câteva dintre piesele care întreţin deficienţele unui sistem nereformat de atâţia ani. Toate acestea în contextul în care “oferta turistică românească a încetat să evolueze” începând cu 1989, “devenind astfel neatractivă şi necompetitivă pe piaţa internaţională”.

    În intervalul 2013-2015, inspectorii Curţii de Conturi au realizat un audit care a vizat modul în care Autoritatea Naţională pentru Turism, instituţia care implementează, printre altele, strategia naţională de dezvoltare turistică, a gestionat fondurile alocate.

    “Auditul performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României în perioada 2013-2015, îl constituie examinarea independentă din punct de vedere al eficienţei, eficacităţii şi economicităţii utilizării fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României, din perspectiva analizării impactului obţinut faţă de impactul scontat şi a identificării cauzelor care au condus la eventuale nerealizări”, se arată în raportul de audit al Curţii de Conturi.

    Principala constatare? Faptul că “ANT are deficienţe la nivel de structură”. Mai exact, la nivelul compartimentelor juridic, economic, achiziţii publice, resurse umane, administrativ, comunicare inspectorii Curţii de Conturi au constatat, în urma verificărilor, că nu era asigurată respectarea principiului separării atribuţiilor, generând, astfel, blocaje instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope. Ce a făcut ANT, în acest sens? A preferat să aplice soluţii “provizorii” care, mai mult, au trenat pe întreaga perioadă supusă auditului, în locul unei reorganizări instituţionale sistemice, după cum au remarcat inspectorii Curţii de Conturi.

    Ce ne arată cifrele

    Realitatea din spatele cifrelor relevă următoarea situaţie în care se găseşte turismul românesc. Deşi “pentru România, turismul reprezintă unul dintre sectoarele prioritare ale economiei”, în 2014, de exemplu, dacă luăm în calcul proporţia veniturilor generate de călătoriile internaţionale în raport cu PIB-ul, România a înregistrat o pondere în PIB a veniturilor din turism de doar 0,9% faţă de Croaţia, care a înregistrat 17,2 %, Malta care a înregistrat 14,4 % sau Cipru care a înregistrat 12,3 %.

    Dacă ne uităm la evoluţia 2008-2013, creşterea a fost de doar 0,028%. Mai exact, “ponderea veniturilor din turism în Produsul Intern al României(PIB) a manifestat o tendinţă de scădere în perioada 2008-2010, pentru ca din anul 2011 să se înregistreze o tendinţă
    de creştere, ajungând să se situeze în anul 2013 la nivelul de 1,929%, puţin peste nivelul de 1,901% înregistrat în anul 2008″.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce nu face România bani din turism?

     Este doar una dintre concluziile la care au ajuns inspectorii Curţii de Conturi, în urma auditului desfăşurat la Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), care explică de ce este atât de scăzut nivelul veniturilor pe care România le realizează din sectorul turismului. Motivele? “Incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile”, lipsa unei strategii de dezvoltare a sectorului, dar şi achiziţionarea de servicii la preţuri supraevaluate sunt doar câteva dintre piesele care întreţin deficienţele unui sistem nereformat de atâţia ani. Toate acestea în contextul în care “oferta turistică românească a încetat să evolueze” începând cu 1989, “devenind astfel neatractivă şi necompetitivă pe piaţa internaţională”.

    În intervalul 2013-2015, inspectorii Curţii de Conturi au realizat un audit care a vizat modul în care Autoritatea Naţională pentru Turism, instituţia care implementează, printre altele, strategia naţională de dezvoltare turistică, a gestionat fondurile alocate.

    “Auditul performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României în perioada 2013-2015, îl constituie examinarea independentă din punct de vedere al eficienţei, eficacităţii şi economicităţii utilizării fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României, din perspectiva analizării impactului obţinut faţă de impactul scontat şi a identificării cauzelor care au condus la eventuale nerealizări”, se arată în raportul de audit al Curţii de Conturi.

    Principala constatare? Faptul că “ANT are deficienţe la nivel de structură”. Mai exact, la nivelul compartimentelor juridic, economic, achiziţii publice, resurse umane, administrativ, comunicare inspectorii Curţii de Conturi au constatat, în urma verificărilor, că nu era asigurată respectarea principiului separării atribuţiilor, generând, astfel, blocaje instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope. Ce a făcut ANT, în acest sens? A preferat să aplice soluţii “provizorii” care, mai mult, au trenat pe întreaga perioadă supusă auditului, în locul unei reorganizări instituţionale sistemice, după cum au remarcat inspectorii Curţii de Conturi.

    Ce ne arată cifrele

    Realitatea din spatele cifrelor relevă următoarea situaţie în care se găseşte turismul românesc. Deşi “pentru România, turismul reprezintă unul dintre sectoarele prioritare ale economiei”, în 2014, de exemplu, dacă luăm în calcul proporţia veniturilor generate de călătoriile internaţionale în raport cu PIB-ul, România a înregistrat o pondere în PIB a veniturilor din turism de doar 0,9% faţă de Croaţia, care a înregistrat 17,2 %, Malta care a înregistrat 14,4 % sau Cipru care a înregistrat 12,3 %.

    Dacă ne uităm la evoluţia 2008-2013, creşterea a fost de doar 0,028%. Mai exact, “ponderea veniturilor din turism în Produsul Intern al României(PIB) a manifestat o tendinţă de scădere în perioada 2008-2010, pentru ca din anul 2011 să se înregistreze o tendinţă
    de creştere, ajungând să se situeze în anul 2013 la nivelul de 1,929%, puţin peste nivelul de 1,901% înregistrat în anul 2008″.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info