BusinessMagazin

Tag: randamente

  • Wiki ZF. Cine sunt şi ce performanţă au cei care vă administrează economiile de bătrâneţe. Astăzi, BCR Pensii

    ♦ BCR Pensii este primul fond Pilon II din România cu plasamente în private equity, respectiv 21,3 mil. lei la CCL CEECAT Fund II şi 2,3 mil. lei la BlackPeak Southeast Europe Growth Equity Fund ♦ Fondul are 40 de investiţii în acţiuni, fiind cel mai diversificat fond pe acest segment.

    Ziarul Financiar continuă seria de articole prin care prezintă cititorilor săi performanţa şi portofoliul fiecăruia din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, alături de cine sunt şi ce CV-uri au directorul general (CEO) şi directorul de investiţii (CIO), adică cei care decid unde şi cum sunt investiţi 20 de miliarde de euro în numele a 8 milioane de români.

    Pentru astăzi ZF prezintă BCR Pensii, fond de pensii cu active de 6,7 mld. lei care de la lansarea din 2008 şi până la finalul lui 2022 are un randament anualizat de 7,17% într-o economie cu un ritm mediu al inflaţiei de 4,19%. Spre comparaţie, din 2008 încoace indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti a avut o creştere anualizată de 4,1% şi de 9,7% cu dividende reinvestite.

    Demersul ZF de prezentare a fiecărui fond vine în contextul în care în decembrie 2022 activele Pilonului II au atins maximul istoric de 96 de miliarde de lei, adică aproape 8% din Produsul Intern Brut (PIB) al României, la capătul unui an în care salariaţii români au virat aproximativ 11 miliarde de lei pentru obţinerea de randamente la bătrâneţe.

    Fondul de pensii administrat privat BCR este administrat de BCR Pensii, societate care în anul 2021 a raportat la Finanţe afaceri de 53,4 milioane de lei, plus 30%, şi un profit net de 29 milioane de lei, faţă de o pierdere de 323.000 de lei în anul precedent.

    La final de 2021 BCR Pensii avea 48 de angajaţi.

    Acţionarul majoritar al societăţii este BCR, a doua cea mai mare instituţie de credit din România după Banca Transilvania. Radu Crăciun este director general al BCR Pensii, iar Mugur Popescu este director de investiţii.

    Radu Crăciun activează de peste 25 de ani în sectorul pieţelor financiare în calitate de analist al pieţei de capital, economist-şef sau director de investiţii. În prezent este preşedinte şi director general al BCR Pensii şi preşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

    A activat în sectorul pensiilor private încă de la înfiinţarea lui, cu excepţia a doi ani când a ocupat funcţia de economist-şef şi director de analiză al Băncii Comerciale Române. Radu Crăciun este membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei Administratorilor Independenţi (AAI).

    În perioada 2014-2016 a fost preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Bancari din România, asociaţie al cărei membru fondator este. Începând din 2017 este profesor asociat al ASEBUSS. Scrie comentarii săptămânale pe teme economice şi geopolitice pe blogul său www.raducraciun.ro.

    Mugur Popescu, CFA este un executiv cu peste 24 de ani de experienţă în ani în administrare investiţii, bănci şi analiză financiară în instituţii multinaţionale –Citibank, Unicredit, Raiffeisen. Mugur Popescu are de asemenea o experienţă de peste 5 ani ca şi membru independent al Consiliului de Administraţie în organizaţii şi companii mari inclusiv ca membru al  Consiliului Director al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) – preşedinte al Comisiei de Investiţii în perioada 2014 – 2017 – şi membru al Consiliului Director al CFA România, implicat ca şi voluntar în proiecte ale CFA Institute (Asociaţia globală a profesioniştilor în investiţii) începând din anul 2001. Este deţinător al certificării Chartered Financial Analyst (CFA), Doctor în Economie şi absolvent curs Institute of Directors (UK).

    Despre fond

    ► Cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cele de la decembrie 2022, arată active de 6,7 miliarde de lei pentru BCR Pensii şi un număr de 755.000 de participanţi.

    ► În 2022 BCR Pensii a avut minus 3,88% într-un context de piaţă marcat de scumpiri accelerate şi volatilitate pe burse, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar. Spre comparaţie scăderea medie ponderată pentru Pilonul II a fost de 3,75% în 2022.

    ► Circa 345.000 de salariaţi români figurau cu viramente la fondul BCR Pensii la decembrie 2022, luna în care s-au virat contribuţiile fiind octombrie, adică la jumătate faţă de numărul total de participanţi ai fondului, la fel ca şi restul sistemului. Diferenţa poate fi explicată prin fluctuaţia locurilor de muncă.

    ► Valoarea unitară a activului net (VUAN) pentru BCR Pensii era la final de 2022 de 27,55 lei, faţă de 28,64 lei în ultima lună din 2021 şi faţă de 10 lei la lansarea în 2008. Anul trecut participanţii au virat 872 mil. lei la acest fond.

     

    Despre portofoliu

    ► La final de 2022 titlurile de stat aveau o pondere de 66% în activul net al BCR Pensii, respectiv 4,46 mld. lei. În acţiuni fondul avea 18,9% investite, cele mai mari deţineri fiind la Fondul Proprietatea (232 mil. lei), Banca Transilvania (219 mil. lei), Petrom (195 mil. lei). Circa 1,3 mld. lei erau investiţiile în acţiuni, aici intrând şi plasamente la companii listate pe alte burse, precum Iberdrola, Rio Tinto, Delhaize, Banco Santande. BCR Pensii este primul fond Pilon 2 din România cu plasamente în private equity, respectiv 21,3 mil. lei la CCL CEECAT Fund II şi 2,3 mil. lei la BlackPeak Southeast Europe Growth Equity Fund.​

    Mugur Popescu, CFA, este un executiv cu peste 24 de ani de experienţă în administrare investiţii, bănci şi analiză financiară în instituţii multinaţionale – Citibank, Unicredit, Raiffeisen. Este deţinător al certificării Chartered Financial Analyst (CFA), doctor în economie şi absolvent curs Institute of Directors (UK).Mugur Popescu, CFA, este un executiv cu peste 24 de ani de experienţă în administrare investiţii, bănci şi analiză financiară în instituţii multinaţionale – Citibank, Unicredit, Raiffeisen. Este deţinător al certificării Chartered Financial Analyst (CFA), doctor în economie şi absolvent curs Institute of Directors (UK).

  • Cine sunt şi ce performanţă au cei care vă administrează economiile pentru bătrâneţe. Pentru astăzi, BRD Pensii

    Ziarul Financiar începe de astăzi o serie de articole prin care va pre­zenta citito­rilor săi performanţa şi portofoliul fiecăruia din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, alături de cine sunt şi ce CV-uri au directorul general (CEO) şi directorul de investiţii (CIO), adică cei care decid unde şi cum sunt investiţi 20 mld. euro în numele a 8 milioane de români.

    ♦ ZF a scris recent că francezii de la BRD ar avea planuri pentru administratorul Pilon II, care ar putea include inclusiv o vânzare a operaţiunilor.

    Ziarul Financiar începe de astăzi o serie de articole prin care va pre­zenta citito­rilor săi performanţa şi portofoliul fiecăruia din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, alături de cine sunt şi ce CV-uri au directorul general (CEO) şi directorul de investiţii (CIO), adică cei care decid unde şi cum sunt investiţi 20 mld. euro în numele a 8 milioane de români.

    Demersul ZF vine în contextul în care în decembrie 2022 activele fondurilor P2 au atins maximul istoric de 96 de miliarde de lei, adică aproxi­mativ 8% din Produsul Intern Brut (PIB) al României, la capătul unui an în care salariaţii români au virat aproximativ 11 miliarde de lei către aceste fonduri pentru obţinerea de randamente la bătrâneţe.

    Fiecare salariat român con­tri­buie cu 3,75% din venitul brut lunar pentru admi­nistra­rarea privată a economiilor, iar cei care sunt salariaţi trimit lunar circa 1 mld. lei către fondurile de pensii private. Astăzi, ZF prezintă BRD Pensii, fond cu active de 4 mld. lei care de la lansarea din 2008 încoace are un randament anualizat de 6% într-o economie cu un ritm mediu al inflaţiei de 4,19%.

    Spre comparaţie, din 2008 încoace indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti a avut o creş­tere anualizată de 4,1% şi de 9,7% cu dividende reinves­tite.

    Despre companie şi conducere Fondul de pensii Pilon II BRD Pensii este administrat de BRD Pensii, societatea care în anul 2020 – cele mai recente date disponibile la Ministerul Fi­nan­ţelor – a raportat afaceri de 17,7 mil. lei şi pierderi de 29 mil. lei. La final de 2020 compania avea 35 de angajaţi.

    Acţionarul majoritar al BRD Pensii este grupul francez Sogecap cu un pachet de 51%. Banca BRD are 49%, arată datele platformei Confidas. ZF a scris la începutul anului că francezii de la BRD ar lua în calcul vânzarea operaţiunilor BRD Pensii. BRD a spus atunci că nu comentează zvouri. Raluca Morar este director general al BRD Pensii, iar Radu Chirac este director de investiţii.

    Începând din luna octom­brie a anului 2022, Anca-Raluca Morar a devenit director gene­ral al BRD Pensii. Raluca Morar s-a alăturat Grupului Société Générale în anul 2001, pe poziţia de responsabil bancassurance, preluând succe­siv alte poziţii de management în cadrul băncii, inclusiv director produse retail market.

    Din anul 2015, a ocupat poziţii de top management în cadrul BRD Asigurări de Viaţă, respectiv director organizare şi proiecte, director operaţiuni clienţi şi BPM. Anca-Raluca Morar a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) în 1997, fiind specializată în Relaţii Economice Internaţionale, ulterior îmbunătăţindu-şi permanent cunoştinţele şi formarea profesională prin variate cursuri şi specializări în arii precum risk management, tehnici de management, comunicare, marketing, asigurări, lean six sigma (optimizări procese). De asemenea, a absolvit în 2008 cursurile de MBA în Business Development (Diploma CNAM Paris/ASE Bucureşti) şi este certificată LOMA FLMI, un program dedicat industriei din domeniul asigurărilor şi anuităţilor.

    Începând cu luna august 2019, Radu Chirac este director de investiţii al Pensii. El s-a alăturat societăţii BRD Pensii în anul 2014 în funcţia de analist investiţii şi are o experienţă de peste 12 ani in domeniul pieţelor financiare. Radu Chirac a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în 2003 şi a finalizat programul CFA (Chartered Financial Analyst) în 2017.

    Radu Chirac. Începând cu luna august 2019, Radu Chirac este director de investiţii al BRD Pensii. El s-a alăturat societăţii BRD Pensii în anul 2014 în funcţia de analist investiţii şi are o experienţă de peste 12 ani în domeniul pieţelor financiare.

    Despre fond

    Cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cele de la decembrie 2022, arată active de 4 miliarde de lei pentru BRD Pensii şi un număr de 531.000 de participanţi. În 2022 BRD Pensii a avut minus 2,8% într-un context de piaţă marcat de scumpiri accelerate şi volatilitate pe burse, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar. Spre comparaţie scăderea medie ponderată pentru Pilonul II a fost de 3,75% în 2022.

    Circa 242.000 de salariaţi români figurau cu viramente la fondul BRD Pensii la decembrie 2022, luna în care s-au virat contribuţiile fiind octombrie, adică la jumătate faţă de numărul total de participanţi ai fondului, la fel ca şi restul sistemului. Diferenţa poate fi explicată prin fluctuaţia locurilor de muncă.

    Valoarea unitară a activului net (VUAN) pentru BRD Pensii era la final de 2022 de 23,43 lei, faţă de 24,11 lei în ultima lună din 2021 şi faţă de 10 lei la lansarea în 2008. Anul trecut participanţii au virat 606 mil. lei la acest fond.

     

    Despre portofoliu

    La final de 2022 titlurile de stat aveau o pondere de 69% în activul net al BRD Pensii, respectiv 2,8 mld. lei. În acţiuni fondul avea 19,1% investite, cele mai mari deţineri fiind la Fondul Proprietatea cu 166 mil. lei, adică 4,11% din activul net, Banca Transilvania cu 132 mil. lei adică 3,3% din activul net,  OMV Petrom cu 123 mil. lei (3,06%). Circa 770 mil. lei erau investiţiile în acţiuni, aici intrând şi plasamente la companii listate pe alte burse, precum Credit Agricole, BNP Paribas, Legrand, Orange la Paris, Unilever la Londra, SAP la Frankfurt.

  • Cele mai performante 10 fonduri locale de obligaţiuni au randamente de la plus 3,7% la minus 6,1% în ultimul an. Doar cinci fonduri din 23 sunt pe plus

    În contextul în care scumpirile din ultima perioadă au erodat puternic randamentele investiţiilor în obligaţiuni, doar cinci fonduri de obligaţiuni din cele 23 deschise locale înregistrează randamente pozitive în ultimele 12 luni încheiate la 30 septembrie 2022, de la 1,32% la 3,7%, conform datelor agregate de ZF de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Spre comparaţie, indicele BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri, are o scădere de aproape 20% în aceeaşi perioadă, în timp ce indicele principal BET are un minus de 15,9%, arată calculele realizate de ZF pe baza datelor de la Bursa de Valori Bucureşti.

    Astfel, Certinvest Obligaţiuni, fond administrat de Certinvest cu active nete sub gestiune de 7,44 de milioane de lei, ocupă primul loc, cu un randament de 3,7% în ultimul an. Strategia fondului este de a investi în instrumente cu venit fix (depozite bancare, obligaţiuni municipal şi corporative, titluri de stat etc.) într-o pondere de minimum 90%, restul portofoliului putând fi investit în acţiuni.

    BRD Simplu, fond administrat de BRD Asset Management cu 150 de milioane de lei active nete, se poziţionează pe locul doi, cu un randament de 3,27% în ultimul an. Fondul urmăreşte realizarea de investiţii în procent de până la 100% în depozite bancare, instrumente ale pieţei monetare şi instrumente cu venit fix, cea mai mare pondere având-o la acest moment obligaţiunile guvernamentale (32,7%).

    Podiumul este completat de Patria Obligaţiuni, fond administrat de Patria Asset Management cu active sub administrare de 18,7 milioane de lei, care afişează un randament de 1,85% în ultimele 12 luni. Fondul investeşte minimum 90% din active în instrumente cu venit fix şi nu urmăreşte investiţia în acţiuni. Un procent de 98,2% din active este reprezentat de obligaţiuni, iar 59,82% din total reprezintă titluri de stat ale Ministerului Finanţelor.

    Tot randamente pozitive în ultimele 12 luni au şi Patria Euro Obligaţiuni (1,68%), administrat de Patria Asset Management şi cu active nete de 9,4 milioane de lei, respectiv Erste Liquidity RON (1,32%), administrat de Erste Asset Management şi cu active nete de 328,5 milioane de lei.

    Următoarele cele mai bune randamente le au BRD Obligaţiuni (minus 4,07%), OTP Obligaţiuni – Clasa I (minus 5,12%), Erste Bond Flexible RON (minus 5,53%), OTP Obligaţiuni – Clasa R (minus 5,83%) şi BRD Simfonia 1 (minus 6,05%).

    Segmentul de fonduri de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix de pe piaţa locală număra la finele lunii septembrie 230.058 de investitori şi avea active nete de aproape 10 miliarde de lei, în scădere cu 34,3% de la începutul acestui an.

     

  • Statul continuă să se bată cu băncile pe dobânzi: Din 1 noiembrie, românii pot investi în titluri de stat Tezaur la randamente care ajung până la 9,15% pe an

    Ministerul Finanţelor lansează o nouă sesiune de cumpărare a titlurilor de stat Tezaur, începând de marţi, 1 noiembrie.

    Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu, sunt în formă dematerializată, au maturităţi de 1 şi 2 ani şi dobânzi anuale de 8,7% şi 9,15%.

    În perioada 1-24 noiembrie, titlurile de stat pot fi cumpărate online numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Totodată, între 1-25 noiembrie, titlurile de stat pot fi achiziţionate de la unităţile Trezoreriei Statului.

    În paralel, titlurile de stat pot fi cumpărate prin Compania Naţională Poşta Română între 1-24 noiembrie, în mediul urban, şi 1-23 noiembrie în mediul rural.

    Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

    De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

    Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile.

    Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

     

  • Florin Cîţu, liderul PNL: Dobânzile mari la care se împrumută acum România arată câtă încredere există în Ministerul Finanţelor; Pentru a ajuta BNR să se lupte cu inflaţia, deficitul bugetar trebuie ţinut sub control, la 5,8%

    Florin Cîţu, preşedintele PNL, a declarat luni dimineaţa că nivelul ridicat la care se împrumută Ministerul Finanţelor arată nivelul de încredere de care bucură acesta în faţa investitorilor.

    Pe piaţa secundară, randamentele la titlurile de stat pe 10 ani au ajuns la 6,64%, iar la 6 luni, randamentul este de 4,45%.

    Ministerul Finanţelor a fost nevoit să plătească randamente de 6,49% la vânzările de obligaţiuni de stat cu dobândă, la o rată a cuponului de 4,85%.

    Cîţu consideră că Banca Naţională trebuie ajutată pentru a se lupta cu inflaţia, prin menţinerea deficitului bugetar la 5,8% din PIB, cât este trecut în buget.

    România se confruntă în acest moment cu o inflaţie ridicată, în februarie rata fiind de 8,53% faţă de februarie anul trecut, iar previziunile nu sunt deloc bune, avînd în vedere explozia preţurilor la energie, materii prime şi grâu.

    Din cauza războiului din Ucraina, pieţele de energie şi de cereale sunt la cele mai ridicate tensiuni având în vedere că Rusia şi Ucraina sunt jucători importanţi pe piaţa mondială.

    În 2020, când a izbugnit pandemia, Florin Cîţu a fost ministrul Finanţelor. Acum, minsterul este condus de Adrian Câciu, din partea PSD.

    La începutul pandemiei, randamentele la titlurile de stat au urcat la peste 6%, dar imediat a intervenit BNR prin scăderea dobânzilor şi intervenţiile pe piaţa secundară a titlurilor de stat, prin achiziţii.

    Acum, BNR a reînceput să intervină prin achiziţia de titluri de stat, pentru  a mai detensiona piaţa, dar inflaţia şi dobânzile nu mai sunt în scădere, ci în creştere.

     

  • Întrebarea tinereţii: Câţi bani vei avea la bătrâneţe?

    Legea stabileşte că un român va primi la deschiderea dreptului la pensie privată CEL PUŢIN economiile pe care le-a trimis de-a lungul vieţii. Banii acestuia sunt ţinuţi pentru păstrare la băncile depozitare, şi nu la administrator. Ceea ce ar trebui să intereseze pe fiecare român care virează la un fond de pensii Pilon II este randamentul acestui fond, mai ales ÎN CONDIŢIILE în care anul trecut randamentele fondurilor de pensii private au fost SUB rata inflaţiei.

    Falimentul este parte din capitalism, este parte dintr-o economie de piaţă. Trebuie să ne obişnuim ca în economiile de piaţă să dea şi companiile faliment”, spunea în toamna lui 2021 Florin Cîţu, pe atunci premier, ca reacţie la falimentul celui mai mare asigurător de RCA din România. Şi bineînţeles că prin trei mari exemple capitalismul din România nu are cum să fie diferit faţă de capitalismul lui Cîţu: City Insurance s-a prăbuşit în 2021, Carpatica în 2016, iar Astra în 2015.

    Acestea sunt cele mai recente trei falimente din sectorul de asigurări supravegheat şi reglementat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi al căror colaps a determinat scumpirea poliţelor RCA. Mai concret. Elena P., o tânără programatoare din Bucureşti, a cumpărat de curând o nouă poliţă de asigurare RCA pentru care a plătit cu circa 30% mai mult faţă de cea precedentă, la aceeaşi societate de asigurare şi pentru acelaşi autoturism: un Peugeot alb, mic cât o cutie de chibrituri.

    Chiar dacă este asigurată la o altă societate decât City, Elena tot a simţit falimentul celui mai mare asigurător întrucât clienţii City Insurance au migrat către alte societăţi de asigurare. Cele din urmă s-au confruntat cu un risc mai mare în asigurare şi prin urmare au majorat preţurile. Pe de altă parte, ca şi alte câteva milioane de români, Elena este participant al unui fond de pensii private din România. Adică 3,75% din salariul brut lunar se duce către administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe, o medie pe sistem de circa 800 mil. lei lunar.

    Cu alte cuvinte Elena plăteşte acum un serviciu de care ar trebuie să beneficieze peste câteva zeci de ani când se va retrage din activitate. Însă, se întreabă Elena, dacă falimentul este parte din capitalism, ce garanţie am că şi economiile de pensie la care cotizez lunar şi la care am strâns circa 30.000 de lei, fiind administrate de o firmă olandeză, vor fi aici peste 30-40 de ani? Răspunsul este simplu: economiile vor fi.

    Dar depinde însă cu ce randament. Autoritatea de Supraveghere Financiară, aşa cum îi spune şi numele, supraveghează trei dintre cele mai mari sectoare din economia românească: asigurări (11,5 mld. lei), piaţa de capital (235 mld. lei) şi pensiile private (89 miliarde de lei de la Pilonul II plus alte 3,3 mld. lei de la Pilonul III), aşadar aproximativ 340 miliarde de lei. Prin supraveghere, ASF decide acolo unde este cazul impunerea unor măsuri precum amendarea conducerii, deschiderea insolvenţei şi a falimentului, suspendarea de la tranzacţionare, în vederea redresării societăţii. Prin faptul că este asigurată, din comisioanele plătite de Elena pentru acest serviciu o parte ajung şi la Autoritate. La fel şi în cazul fondurilor de pensii private Pilon II. Iar dacă se gândeşte să tranzacţioneze direct şi la Bursa de Valori Bucureşti, o parte din comisioane va merge tot către ASF. Aşadar Elena are un numitor comun prin faptul că este asigurată şi în acelaşi timp şi participantă la un fond de pensie Pilon II.

    O lege din 2004 prevede că suma totală cuvenită unui participant nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite. Aşadar, prin lege, un administrator trebuie să plătească cel puţin banii pe care i-a virat un contribuabil altfel se apelează la provizioanele constituite şi, dacă este cazul, se apelează la Fondul de Garantare a Drepturilor din sistemul de pensii private.

    Dacă pe piaţa de capital o companie cu probleme este penalizată de investitori şi suspendată de la tranzacţionare, ce se întâmplă pe piaţa pensiilor private, acolo unde câteva milioane de români au economiile pentru bătrâneţe? Cu contribuţiile virate în ultimii ani şi cu randamentele investiţionale, Elena cât şi alte 7,7 milioane de participanţi au acum 89 de miliarde de lei, adică valoarea totală a activelor fondurilor de pensii Pilon II.

    Aceşti bani sunt încredinţaţi pentru păstrare către o bancă depozitară. Un administrator de pensii, precum NN Pensii, BCR Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, este cel care decide investiţiile, pentru ca economiile pentru bătrâneţe să fie ţinute în custodie la depozitar.

    Aşadar administratorul decide investiţiile iar activele sunt ţinute la un depozitar, cel din urmă verificând conformitatea fiecărei tranzacţii a fondului cu prospectul fondului. Un astfel de depozitar este de exemplu BRD.  Chiar dacă nivelul contribuţiei dar şi perioada de contribuţie se pot cunoaşte pe parcursul vieţii active a unui participant, pensia care va fi plătită nu poate fi calculată exact, ci doar estimată, întrucât depinde de randamentul pe care administratorul îl va obţine. Cu alte cuvinte în funcţie de performanţa celui care administrează banii şi de fluctuaţiile din portofoliu. Şi da, Elena se poate transfera de la un fond la altul. O lege din 2004 prevede că suma totală cuvenită unui participant nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite. Aşadar, prin lege, un administrator trebuie să plătească cel puţin banii pe care i-a virat un contribuabil altfel se apelează la provizioanele constituite şi, dacă este cazul, se apelează la Fondul de Garantare a Drepturilor din sistemul de pensii private.

    Iar acum intervine discuţia despre randamente. ASF spune că economiile pentru bătrâneţe vor fi plătite indiferent de situaţia financiară a administratorului de fond, însă întrebarea este cu ce randamente vor fi plătite aceste contribuţii. Adică ce bani va lua Elena la retragerea la pensie: mai mult decât o dobândă bancară, mai mult decât o investiţie la Bursă?

    Autoritatea de Supraveghere Financiară, aşa cum îi spune şi numele, supraveghează trei dintre cele mai mari sectoare din economia românească: asigurări (11,5 mld. lei), piaţa de capital (235 mld. lei) şi pensiile private (89 miliarde de lei de la Pilonul II plus alte 3,3 mld. lei de la Pilonul III), aşadar aproximativ 340 miliarde de lei.

    Pentru că până la urmă a plătit comisioane pentru acest serviciu. Orice mişcare de pe pieţele de capital, fie că este pe acţiuni sau pe obligaţiuni, se resimte şi pe portofoliile fondurilor de pensii Pilon II. De exemplu doar în decembrie 2021, când Bursa de la Bucureşti a urcat cu 7%, investiţiile fondurilor au urcat cu câteva miliarde de lei. Potrivit datelor agregate de ZF, toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari investitori ai Bursei de Valori Bucureşti au avut în 2021 randamente sub rata inflaţiei de 8,2%. 2021 a fost al doilea an de la înfiinţarea sistemului de pensii private când randamentul mediu, de 5,9%, a fost sub cel al inflaţiei. Primul an a fost 2018 când OUG 114 a dat peste cap sistemul financiar şi a determinat prăbuşirea Bursei şi implicit a randamentelor P2 pe final de an.

    Din 13 ani, doi ani au fost aşadar sub rata inflaţiei. Dar dacă Bursa de la Bucureşti, acolo unde fondurile de pensii au circa 20-25% din active, a urcat cu aproximativ 40% în 2021, cum se face că randamentul mediu al acestor investitori a fost de doar 5,9%? Explicaţia constă în scumpirile accelerate şi şocul acestora pe portofoliul titlurilor de stat, acolo unde P2 are circa 60-65% din active.

    Cu alte cuvinte un nivel ridicat al inflaţiei aduce un şoc pe porfotoliul fondurilor P2 şi implicit pe valoarea activului Elenei la pensionare. Însă raportat la un orizont de timp mai îndelungat, adică de la înfiinţarea sistemului P2 în România, randamentele individuale anualizate sunt peste rata inflaţiei, de la 6,7% pentru BRD Pensii la 8,4% pentru NN Pensii. Elena, atunci când va primi decizia de pensionare, poate opta pentru încasarea activului net sub formă de plată unică sau eşalonată, cea din urmă putând fi efectuată pe o perioadă de maxim 60 de luni. Elena este cea care va decide rata lunară dorită urmând ca administratorul să decidă numărul de luni în funcţie de valoarea activului. Aşadar, aplicat pe lege, economiile pentru bătrâneţe ale Elenei sunt sigure. Însă randamentul fondului este cel care contează până la urmă pentru că orice criză, deşi aduce acele oportunităţi de care toată lumea vorbeşte, poate să radă din randamentul unui fond şi aşadar din activ.

    Potrivit datelor agregate de ZF, toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari investitori ai Bursei de Valori Bucureşti au avut în 2021 randamente sub rata inflaţiei de 8,2%.

     

  • Un oficial de top al Fed, banca centrală americană, avertizează: Varianta Delta a coronavirusului reprezintă o ameninţare pentru recuperarea economiei globale

    Un oficial de top al Federal Reserve (Fed – banca centrală a SUA) spune că răspândirea variantei Delta şi ratele mici de vaccinare din unele părţi ale planetei ameninţă ritmul de recuperare al economiei mondiale, evidenţiind ridicarea treptată a suportului monetar pentru economia americană, potrivit Financial Times.

    „Cred că unul dintre cele mai mari riscuri constă în declararea unei victorii premature împotriva coronavirusului. Nu am scăpat de pandemie”, a declarat Mary Daly, preşedintele diviziei din San Francisco a Fed.

    Daly, membru al Comitetului Federal pentru Piaţă Liberă, notează eforturile de controlare a virusului din Japonia şi alte ţări. Numărul tot mai mare de infecţii şi ritmul încet al campaniilor de inoculare din alte state continuă să constrângă revenirea economică şi ar putea genera efecte negative asupra Statelor Unite, spune ea.

    Aşteptarea ca Fed să crească dobânzile de referinţă a dus la un val de scăderi pe bursele din toată lumea. Investitorii deja să vorbească despre o nouă etapă. Ce spun analiştii

    Declaraţiile lui Daly vin pe măsură ce randamentele bondurilor guvernamentale din SUA continuă să crească. Drept rezultat, randamentele titlurilor de trezorerie au scăzut considerabil, yieldul titlurilor pe 10 ani, un reper pentru costurile de finanţare la nivel pieţelor financiare mondiale, ajungând astfel la cel mai scăzut nivel din luna februarie. De asemenea, bursele globale au scăzut la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de joi.

    Mai mulţi analişti au atribuit declinul de randamentelor titlurilor de trezorerie unor serii de factori tehnici. Însă există experţi care se tem că economia se va chinui să menţină ratele puternice de creştere din timpul redeschiderii, estimând între timp că ultimele creşteri ale inflaţiei vor dispărea destul de repede.

    „Ştirile au fost destul de bune în Statele Unite, însă nu putem spune acelaşi lucru despre ştirile la nivel global. Pieţele răspund la toţi aceşti factori, iar bineînţeles că acest lucru ar putea scădea randamentele”, explică reprezentatul Fed.

    Daly spune că nu există niciun dubiu că banca centrală va menţine planurile de politică monetară pe care le-a adoptat în august 2020, subliniind „păstrarea inflaţiei la 2%, aspect absolut obligatoriu” în contextul actual.

     

  • Schimbări la butoanele bursiere: urşii iau locul taurilor pe fondul creşterii randamentelor bondurilor americane

    Vineri însă Wall Street s-a mai însufleţit după raportul NFP, care a arătat o îmbunătăţire şi o depăşire a aşteptărilor de locuri de muncă nou create.

    Prima săptămână din martie a adus scăderi ample pe bursa americană, determinate în principal de creşterea randamentelor la certificatele ame­ricane de trezorerie pe 10 ani, la circa 1,55% pe an, nivel nemaiîntâlnit din februarie 2020.

    Ca atare, investitorii s-au îngrijorat în contextul în care randamentele ridicate erodează fluxurile de cash ale companiilor, ceea ce pune presiune pe profitabilitatea acestora.

    Iar astfel, primele şedinţe din primăvară au adus o schimbare la „butoanele“ bursiere, aşa că pieţele de capital au intrat din coarnele taurilor (bull markets) în colţii urşilor (bear markets).

    Evident, întrebarea este cât va dura această creştere a randamentelor? Padhraic Garvey, şeful diviziei de cercetare pentru America din cadrul ING, spune că ar putea ajunge la 2% anul acesta, în timp ce alţi analişti spun că bursele, chiar dacă sunt în scădere în ultimele zile, au trecut printr-o corecţie sănătoasă, potrivit MarketWatch.

    Vineri însă bursa americană a fost pe plus în contextul în care raportul non farm payrolls (NFP), cea mai importantă raportare a săptămânii, a depăşit aşteptările analiştilor pe fondul a 379.000 de locuri de muncă create în februarie. Consensul era de circa 182.000 de locuri de muncă. Chiar dacă este un câştig, economia americană încă este la 10 milioane de locuri de muncă diferenţă faţă de nivelul din februarie 2020, potrivit XTB.

    În Europa, declinul indicelui pan-european Stoxx 600 a fost condus de agenţiile de turism, care se tem că sezonul estival ar putea primi o lovitură şi anul acesta, iar petrolului a făcut un salt după ce alianţa OPECĂ i-a surprins pe traderi cu decizia de a menţine nivelul de producţie neschimbat. În plus, cotaţia barilului West Texas Intermediate a trecut peste pragul de 65 de dolari pentru prima dată din ianuarie 2020.

    De regulă, când acţiunile sunt în creştere, investitorii decid să părăsească bondurile şi îşi îndreaptă atenţia asupra pieţei de capital. În consecinţă, când bursele revin în mod inevitabil la normal, sau când apare o problemă economică severă, investitorii se reîntorc la siguranţa pe care o implică bondurile.

    Zilele trecute, creşterea randamentelor obligaţiunilor americane a continuat să tulbure investitorii din toată lumea, care îşi spun speranţele în datele Rezervei Federale (Fed). Peste două săptămâni, instituţia va organiza o şedinţă de politică monetară într-un moment în care optimismul pentru 2022 începe să crească, iar impactul provocat de pandemie continuă gradual să dispară, fapt ce va rezulta într-o performanţă solidă a economiei.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, a afirmat recent că monitorizează expansiunea randamentelor obligaţiunilor din SUA şi va menţine creditarea relaxată până în momentul când economia va atinge un anumit grad de normalitate, însă investitorii rămân sceptici şi spun că nu îşi va putea ţine promisiunea odată ce va lua sfârşit pandemia.

    „Avem în faţă o gamă largă de condiţii financiare. Trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. Cred că recomandările privind reducerea achiziţiilor de active prezintă un anumit grad de raţiune“, spune Powell, adăugând că Rezerva Federală nu va reduce achiziţiile de bonduri în viitorul apropiat.

    Banca americană Goldman Sachs estimează că randamentul titlurilor de trezorerie pe 10 ani ar putea ajunge la 1,9% până la finalul anului , citând „un stimul fiscal considerabil şi un program accelerat de vaccinare în masă“, care vor alimenta creşterile şi inflaţia în următoarele luni.

  • Fondul Suveran al Norvegiei a câştigat 123 de miliarde de dolari în 2020, după ce companiile de tehnologie au livrat randamente de peste 40%

    Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, a înregistrat câştiguri de 123 de miliarde de dolari, întrucât companiile de tehnologie au livrat randamente „stratosferice”, notează Bloomberg.

    Rezultatul este al doilea cel mai bun înregistrat de gigant în ultimele două decenii. Evoluţia a fost condusă de o creştere de peste 12% a segmentului de acţiuni din portofoliul de 1.300 de miliarde de dolari al Fondului Suveran al Norvegiei.

    Obligaţiunile au livrat un randament de 7,5%, în timp ce poziţiile din imobiliare au înregistrat o scădere de 0,1%.

    În acelaşi timp, acţiunile companiilor de tehnologie au livrat un randament de 42%, rezultat alimentat prin deţinerile Fondului în companii precum Apple şi Amazon.

    Nicolai Tangen, CEO-ul Fondului Suverna, a explicat că acele creşteri imense din sectorul de tehnologie au fost conduse „în principal de creşterea cererii pentru produse destinate online-ului, de la muncă şi educaţie, la comerţ şi divertisment”.

    2020 a fost un an plin pentru Fondul Suveran al Norvegiei. Nicolai Tangen a preluat conducerea în septembrie, după un proces de recrutare tumultuos. Executivul în vârstă de 54 de ani a declarat deja că plănuieşte câteva schimbări în cadrul gigantului norvegian. El vrea să se bazeze mai mult pe manageri de active externi şi pe tehnologie, în goana după cele mai bune rezultate. De asemenea, a menţionat că sustenabilitatea va deveni un factor din ce în ce mai important.

    Joi, Tangen a declarat că fondul a investit deja aproape 12 miliarde de dolari în diferite proiecte de mediu.

    Câştigurile totale obţinute din companii precum Apple, Amazon, Microsoft, Tesla, Alphabet şi producătorul de cipuri TSMC s-au apropiat de 30 de miliarde de dolari, potrivit raportului.

    Înfiinţat în anii 90 pentru a investi veniturile din petrol şi gaze ale Norvegiei peste hotare, gigantul are deţineri în circa 9.000 de companii şi deţine 1,5% din acţiunile listate la nivel global.

    Guvernul norvegian a retras o sumă record de 34 de miliarde de dolari anul trecut pentru a lupta cu efectele pandemiei. Această sumă a depăşit nivelul pe care îl putea acoperi fondu din lichidităţi, ceea ce a forţat gigantul să iasă din câteva poziţii în portofoliul de obligaţiuni.

  • Victor Căpitanu, One United: Randamentele investiţionale vor continua să se comprime

    „Noi vrem să obţinem sub 6,5% pentru One Tower.“

    Victor Căpitanu, cofondator şi acţionar al One United Properties, cel mai activ dezvoltator român de pe piaţa locală, estimează că randamentele investiţionale vor continua să se com­prime în următorii doi ani, în contextul în care scăderea dobânzilor bancare va determina marii investitori să aleagă investiţiile în proiecte de birouri.

    „Noi estimăm că yieldurile se vor comprima în continuare deoarece pe piaţa mondială vom avea infuzii de trilioane de euro şi dobânzi negative“, explică Victor Căpitanu.

    În prezent One United lucrează pe şase şantiere – One Herăstrău Towers (la intersecţia dintre Av. Şerbănescu şi Nicolae Caramfil în Aviaţiei), care va fi gata anul acesta, Neo Timpuri Noi – programat pentru T1/2021, Neo Mamaia, care va fi gata în T3/2020, One Verdi Park, proiectul mixt de pe Barbu Văcărescu, unde a început lucrarea la fundaţie. Al şaselea proiect la care se lucrează este One Cotroceni Park, unde a început lucrul la fundaţie.

    „La One Tower avem semnate contracte pentru 40% din spaţii. Clădirea va ieşi la vânzare în următorul an şi ne-am propus să o vindem la un randament investiţional de 6-6,5%“, a subliniat Victor Căpitanu.

    La începutul lunii martie a acestui an Fondurile Revetas Capital şi Cerberus au scos la vânzare birourile The Landmark de lângă Piaţa Romană cu un yield-record pentru piaţa locală, de 6,75%, conform datelor din piaţa imobiliară.

    Aceasta ar fi a treia cea mai mare tranzacţie de pe piaţa locală de birouri, după cea în care Portland Trust a vândut Oregon Park către Lion’s Head Investments contra sumei estimate la 170 mil. euro şi după vânzarea birourilor The Bridge de către Forte Partners către Dedeman.

    Victor Căpitanu a subliniat că One United are în prezent un grad redus de îndatorare şi dispune deja de fonduri pentru a continua construcţiile.

    „Ce avem în plan să livrăm anul acesta este vândut în proporţie de 80%, iar în aceste condiţii este uşor să construieşti. De asemenea, vânzările merg înainte. Da, pe fondul epidemiei există o încetinire, dar am semnat noi contracte pe rezidenţial şi săptămâna trecută şi în urmă cu două săptămâni, dar la un ritm mai redus. Ce se întâmplă în această perioadă seamănă mult cu ce s-a întâmplat anul trecut cu ordonanţa 114, sau în urmă cu doi ani, când iarna aveam foarte multă zăpadă“, a explicat Victor Căpitanu.

    În cazul proiectului One Cotroceni Park dezvoltatorul a semnat contracte pentru 10.000 mp iar pentru încă 15.000 mp a semnat contract de tip head of terms.

    Următorul pas îl reprezintă partea de rezidenţial a proiectului.

    Prima fază a proiectului de birouri One Cotroceni Park, are suprafaţă brută închiriabilă de birouri (Gross Lettable Area) de 80.000 mp.

    În premieră pentru un proiect de birouri din Bucureşti, proiectul One Cotroceni Park va fi direct conectat la viitoarea staţie de metrou Academia Militară printr-un pasaj subteran. Până acum doar două centre comerciale din Capitală au acces direct la metrou – Sun Plaza şi Unirea Shopping Center.

    One Cotroceni Park este primul proiect imobiliar mixt din Capitală, care vine atât cu o componentă de birouri, cât şi cu una rezidenţială plus una de retail de 15.000 mp, comparabilă cu cea a unui mall dintr-un oraş secundar din ţară.

    One United Properties a cumpărat terenul fostei fabrici Ventilatorul din Bucureşti, cu o suprafaţă de 5,3 hectare. Terenul din zona Răzoare se află între două viitoare staţii de metrou, de pe magistrala către Drumul Taberei – Academia Militară şi Orizont.

    Cu cele trei mari proiecte în lucru: One Tower, parte din ansamblu One Floreasca City, turnul de birouri din complexul One Verdi Park şi One Cotroceni Park, One United Properties este dezvoltatorul cu cea mai mare suprafaţă de birouri în construcţie pe piaţa românească.