Indicele principal BET s-a apreciat cu 82% în ultimii zece ani, evoluţie care nu reflectă pe deplin randamentul livrat investitorilor întrucât nu ţine cont şi de dividendele plătite de emitenţii din prima ligă bursieră. Iar în ultimii ani bursa de la Bucureşti a fost catalogată ca fiind piaţa de capital cu cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, potrivit băncii germane de investiţii Berenberg. Spre comparaţie, indicele Dow Jones al bursei din SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, a urcat în zece ani de 2,4 ori.
În septembrie 2008, din indicele principal BET făceau parte, pe lângă cele cinci acţiuni menţionate mai sus, şi cele ale Biofarm, BRK Financial Group, Antibiotice Iaşi şi Rompetrol Rafinare, care între timp au fost eliminate din prima ligă bursieră de operatorul pieţei de capital din România, cel mai probabil din cauza lichidităţii scăzute. În septembrie 2018, indicele principal BET numără 15 acţiuni, două – Sphera Group (administratorul KFC, Pizza Hut, Taco Bell) şi vinăriile Purcari – fiind introduse chiar în această lună.
În toamna anului 2008, capitalizarea companiilor din prima ligă bursieră era de 36 mld. lei, pentru ca în prezent aceasta să fie de circa 77 mld. lei, inclusiv cele două companii proaspăt intrate.
În ultimii zece ani la bursa de la Bucureşti a venit „marfă nouă”, adică emitenţi care au deschis noi sectoare de activitate, precum MedLife, Digi Communications, Sphera Group, companii care sunt urmărite şi de investitori instituţionali, precum fonduri mutuale şi fonduri de pensii. Marfa este diversificată, însă bursa încă nu şi-a câştigat rolul de finanţator al economiei.
Tag: randament
-
Cum arată bursa de la Bucureşti la zece ani după criză?
-
ADEVĂRUL din spatele celei de-a doua cea mai puternică bancă din România. Cine controlează de fapt Banca Transilvania
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), SIF Moldova, SIF Banat-Crişana, omul de afaceri Horia Ciorcilă (cu deţineri directe şi indirecte) şi fondul de pensii private NN sunt cei mai mari cinci acţionari ai Băncii Transilvania, cu o participaţie cumulată de 29%, potrivit celor mai recente date din rapoarte.
-
Carnavalul dividendelor la bursă
După ce rezervarea la un hotel din ceţoşii Alpi Elveţieni pentru revelionul 2018 i-a fost anulată, iar cei 10.000 de lei întorşi în cont, un român a decis să investească la bursa de la Bucureşti. Imediat după petrecerea dintre ani, profesorul de matematică a cumpărat acţiuni la bursă, iar din dividende intenţiona să economisească pentru o altă vacanţă.
În doar câteva zile profesorul a investit toţi cei 10.000 de lei în acţiuni din structura indicelui BET, iar peste câteva săptămâni, la propunerile de dividende, avea să iasă pe plus cu un randament de 6%. Profesorul voia să ştie când îi vor intra banii în cont, ce alte propuneri au făcut celelalte companii şi care sunt cele mai ridicate randamente de la bursă. Aşa că el răsfoi mai departe aceste pagini.
Carnavalul bursei de valori de la Bucureşti se desfăşoară în fiecare an în lunile de primăvară; în această perioadă, companiile listate dezvăluie cum vor să-şi recompenseze investitorii din rezultatele pe anul precedent şi propun acţionarilor dividende, adică cote din profit care urmează a fi votate în şedinţele din aprilie.
Dacă acţionarii sunt de acord cu propunerile companiilor, înseamnă că dividendele se materializează şi sunt astfel pregătite pentru livrare. Dar nu toţi acţionarii vor beneficia de cote din profit, ci doar cei identificaţi de companie la o anumită dată, potrivit prevederilor legale.
Fiesta investiţiilor se transformă brusc într-un eveniment mult mai disciplinat şi mai puţin zgomotos, o biblie a investitorilor în care se regăsesc informaţii ca: până la ce dată trebuie să figureze un acţionar în registrele companiei pentru a primi dividende, când se va corecta preţul unei acţiuni cu valoarea dividendelor, ceea ce dă naştere unei oportunităţi de achiziţionare pentru cei care nu au intrat acţionari sau de rotunjire pentru alţii, sau data la care vor intra dividendele în contul investitorilor. Dacă acţionarii nu sunt de acord, compania face pur şi simplu o altă propunere.
Din cele 87 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, 43 vor să-şi recompenseze acţionarii cu dividende din profiturile pe 2017, cu randamente brute cuprinse între 1% şi 22%, potrivit unei analize realizate pe baza datelor companiei de brokeraj Estinvest.
Companiile se prezintă astfel în faţa acţionarilor în şedinţele din luna aprilie cu un randament mediu brut de 6,6%, iar analiştii consideră că piaţa de capital din România are şanse să se plaseze din nou pe primul loc în lume în topul randamentelor la bursă.
Din punctul de vedere al emitenţilor listaţi pe piaţa reglementată, politica de dividende aferentă anului fiscal 2017 este de natură a poziţiona BVB, din nou, în topul mondial al burselor din punctul de vedere al randamentului la dividend obţinut de investitori. Există emitenţi care la care acest indicator ajung chiar la 12-13%, spune Lucian Isac, director general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România, cu o istorie de circa două decenii.
Comparativ cu anii anteriori, tendinţa de distribuire de dividende pare a se menţine atât din punctul de vedere al numărului de emitenţi care propun acţionarilor distribuirea de dividende, cât şi al procentului din profitul net care se distribuie. Iar aici guvernul joacă un rol important.
Trebuie menţionat cazul particular al emitenţilor, unde statul deţine calitatea de acţionar majoritar şi care au o rată foarte ridicată de distribuţie. ”Excepţie fac Transgaz, unde datorită investiţiilor preconizate rata de distribuţie este mai redusă, şi Transelectrica, emitent care a încheiat anul 2017 cu pierderi“, spune Lucian Isac.
La începutul lunii februarie, guvernul a publicat un memorandum în care arată că va cere 90% din rezultatele nete realizate pe 2017 de companiile din subordine, măsură luată pentru al doilea an consecutiv, de pe urma căreia vor avea de beneficiat şi minoritari. Dezechilibrarea bugetului statului pe fondul majorărilor salariale şi al încasărilor mai mici din TVA este motivul pentru care guvernul umblă din nou la conturile companiilor din subordine.
Companiile de stat au dus ratele de distribuţie ale dividendelor din profitul net anual la procente neverosimile. Evident, rate de distribuţie atât de ridicate nu sunt sustenabile pe termen lung, însă intrarea în zona de maturizare a ciclului economic pe care îl traversăm şi politica economică a statului român lasă loc pentru menţinerea acestei caracteristici a pieţei locale pentru încă doi-trei ani, spune Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction.
Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 13% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017. Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.
Dar nu doar companiile de stat sunt pe radarele investitorilor. Avem şi cazul emitenţilor cu acţionariat privat, care propun o rată de distribuţie, de asemenea, ridicată (cazul BRD, ALRO) sau cazul OMV Petrom, care a anunţat recent noua politică de dividend care îşi propune o creştere a valorii dividendului în fiecare an sau cel puţin menţinerea nivelului din anul anterior, spune Lucian Isac.
Acţiunile OMV Petrom au ajuns pe 12 aprilie la cel mai ridicat preţ din august 2015 încoace, încă susţinute de rezultatele bune ale companiei pe 2017, dar şi pe fondul creşterii preţului petrolului pe pieţele internaţionale. La creşterea preţului acţiunilor a contribuit şi raportul companiei publicat la bursă în care arată că în T1/2018 preţul mediu realizat la ţiţei a fost de 57,4 dolari pe baril, cu 27% peste cel din primul trimestru din 2017.
Pe baza acestui raport există o probabilitate mare ca rezultatele financiare deja solide ale Petrom să se îmbunătăţească în primele trei luni din 2018 faţă de de aceeaşi perioadă a anului trecut, consideră analiştii.
Dar sunt dividendele baza deciziei de investiţii?
”Consider că investitorii trebuie să analizeze propunerile de dividend, dar decizia de a investi nu trebuie să aibă la bază ca unic criteriu doar randamentul dividendului, existând o multitudine de alţi factori interni şi externi care pot influenţa evoluţia preţului unei acţiuni“, spune Lucian Isac. Totodată el recomandă analizarea cu mare atenţie a raportărilor trimestriale/semestriale ale emitenţilor, acest lucru oferind indicii cu privire la evoluţia ulterioară a rezultatelor financiare.
-
Tânăra de 29 de ani care îi ajută pe oameni să descopere ce profesie li se potriveşte
Profesia este singurul factor motivator intrinsec, ceea ce înseamnă că o persoană care desfăşoară o activitate potrivită va avea capacitatea de a se automotiva şi implicit de a evolua din punct de vedere profesional“, declară Ana Zafiu, fondatoarea Career Invest. Prin prisma experienţei de psiholog organizaţional în resurse umane şi prin interacţiunea cu diverse persoane cu profiluri profesionale diverse, tânăra a constatat un fenomen din ce în ce mai aprig de nemulţumire din punct de vedere profesional, iar cauzele sunt, în mare parte, cauzate de faptul că angajaţii nu găsesc satisfacţie în activitatea pe care o desfăşoară. ”Întâlnind din ce în ce mai multe astfel de cazuri, mi-am dat seama cât de important ar fi ajutorul specializat pentru aceste persoane care au nevoie de orientare în carieră“, spune tânăra. Iar din momentul în care a constatat faptul că există o ”reală nevoie de îndrumare“ pe segmentul educaţional / profesional şi până în momentul în care a început să ofere acest tip de serviciu a durat aproximativ un an, firma fiind fondată în mai anul trecut.
Fiind o nişă de servicii mai puţin cunoscute în România, un prim pas în dezvoltarea acesteia a fost un proiect pilot prin care a oferit servicii gratuite unui număr de 14 elevi şi studenţi pentru a obţine un feedback real activităţii pe care o desfăşoară. Recunoaşte, de asemenea, că o scurtă perioadă de timp şi-a desfăşurat activitatea de consiliere în carieră în paralel cu jobul de psiholog organizaţional, ceea ce a ajutat-o să-şi asigure resursele financiare de care a avut nevoie pentru a demara afacerea. Career Invest s-a lansat pe două segmente de servicii, pe care le oferă şi în prezent: consiliere în carieră – pentru studenţi, masteranzi, absolvenţi de studii superioare şi angajaţi – şi resurse umane, unde se axează pe recrutare şi selecţie, integrarea angajaţilor noi, coaching organizaţionall, evaluarea angajaţilor şi outplacement. ”Practic, ne poziţionăm ca o punte de legătură între oameni şi mediul educaţional, respectiv organizaţionall“, precizează tânăra.
Serviciile de consiliere în carieră presupun un pachet standard de cinci şedinţe, însă, în funcţie de obiectivele specifice ale fiecărui client, se pot agrea întâlniri suplimentare. ”Procesul de consiliere este unul de scurtă durată, iar preţurile practicate sunt în concordanţă cu piaţa de profil şi am încercat să le menţin cât mai accesibile, ştiind, spre exemplu, că majoritatea studenţilor şi elevilor nu au un venit constant“, spune antreprenoarea. Astfel, şedinţa de consiliere costă 120 de lei, pe când tariful aferent consultaţiei în construirea CV-ului variază în intervalul 120-360 de lei, în funcţie de gradul de complexitate. În ceea ce priveşte serviciile de resurse umane, ofertele de preţ sunt personalizate în funcţie de proiect deoarece ”ne raportăm la nevoile fiecărui client ca fiind unice şi ne adaptăm serviciile obiectivelor pe care acesta şi le propune“, precizează antreprenoarea.
Dacă pentru serviciul de recrutare şi selecţie preţul variază în funcţe de complexitatea poziţiei, în cazul serviciilor de evaluare, integrarea noului angajat, coaching organizaţional şi outplacement acesta variază în funcţie de numarul de angajaţi, cu preţul de cca. 60 de euro/angajat. În zona de servicii de consiliere în carieră Ana Zafiu este singura persoană care lucrează cu clienţii ce apelează la Career Invest, însă îşi propune ca în următorii ani unul dintre obiective să fie construirea unei echipe de specialişti. Pe de altă parte, pe segmentul resurselor umane colaborează deocamdată cu alţi doi profesionişti. Career Invest a înregistrat profit încă din primul an, spune fondatoarea, iar până la finele lui 2017 estimează o cifră de afaceri de aproximativ 10.000 de euro şi un profit de 8.000 de euro, o creştere de aproape 6 ori faţă de 2016.
-
In vino veritas
În ultimii ani, tot mai mulţi antreprenori români s-au lăsat şi ei cuceriţi de dealurile domoale din zona Dealu Mare şi Drăgăşani şi readuc în prim-plan povestea uitată a vinurilor româneşti. Cum? De regulă, cu banii câştigaţi în alte businessuri, fie ele în energie, finanţe, producţie sau auto.
Într-o perioadă în care preţul petrolului îşi continuă declinul, bursele nu mai par nici ele la fel de atrăgătoare ca până acum şi nici măcar aurul nu mai e ce a fost, vinul devine o opţiune din ce în ce mai căutată. Nu, nu este un fenomen nou, ba din contră, connaisseurii şi pasionaţii de vinuri au în pivniţe licori în valoare de sute de mii şi chiar milioane de euro, provenind din Bordeaux, Champagne, Piemont sau alte regiuni cu tradiţie.
Domeniul atrage deopotrivă interesul producătorilor şi colecţionarilor, iar afacerea este susţinută de cele mai multe ori financiar de alte businessuri, dar şi de pasiunea pentru o licoare considerată a avea nu doar o componentă istorică puternică, ci şi una spirituală.
„Noi am intrat în această industrie aşa cum alţi oameni îmbrăţişează religia. Din toată inima“, sumariza recent Florence Cathiard ultimii 26 de ani din viaţă, pe care ea şi soţul său i-au dedicat vinului. Mai exact, producătorului francez de vin Smith Haut Lafitte. Povestea familiei Cathiard nu este extrem de lungă, însă cea a podgoriei şi a castelului pe care le-a cumpărat în regiunea Bordeaux se întinde pe parcursul a şase secole şi jumătate. O istorie mai lungă decât a multor state din lume.
Florence Cathiard l-a cunoscut pe soţul său Daniel când amândoi erau adolescenţi şi membri ai echipei naţionale de schi a Franţei. S-au îndrăgostit încă de atunci unul de altul şi abia mai târziu de vin. După ce s-au retras din sport, s-au dedicat afacerilor în retail, dezvoltând două lanţuri de magazine – unul alimentar, iar un altul de echipamente sportive sub brandul Go Sport. Când cele două ajunseseră la un total de 1.000 de unităţi, familia Cathiard le-a vândut către gigantul francez Casino, unul dintre cei mai importanţi jucători din retailul mondial. Iar cei doi au decis să investească banii obţinuţi din această tranzacţie în vin, o pasiune latentă a amândurora.
Exemplul familiei Cathiard este doar unul dintre multele de această natură. Bancherii de Rothschild, unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume, sunt poate cel mai elocvent caz în domeniu. Philippe, baron de Rothschild, a fost pilot de curse, scenarist, producător de teatru şi film, poet şi unul dintre cei mai cunoscuţi producători de vin din lume. Şi, nu în ultimul rând, membru al dinastiei de bancheri Rothschild. A preluat operaţiunile de la Chateau Mouton Rothschild când avea doar 20 de ani şi a transformat afacerea într-un imperiu. Puţini sunt cei care nu au auzit despre brand.
Alte nume sonore pe lista proprietarilor de crame sunt acţionarii caselor de modă Chanel, Ferragamo sau Bulgari, care şi-au dat seama că un vin bun nu se demodează niciodată, pe când în fashion totul este efemer. Nici oamenii de la Hollywood nu au rămas indiferenţi în faţa unui astfel de business, iar în rândul investitorilor se găsesc nume precum Brad Pitt şi Angelina Jolie, Francis Ford Coppola şi Drew Barrymore.
O să încheiem lista cu Madonna, Gianluigi Buffon şi David Beckham (ambii fotbalişti, dacă mai era nevoie de vreo prezentare). Şi, cred că nu mai e nevoie de niciun argument pentru a spune că, indiferent de vârstă, sex sau formare, vinul naşte pasiuni.
Cei mai mulţi aleg să îşi dezvolte businessul în zone cu „ştaif” şi renume precum Bordeaux sau Toscana. Sunt şi cei care preferă să meargă în lumea nouă, în Chile, Australia sau Africa de Sud, în căutarea licorii perfecte. Puţini sunt cei care aleg lumea foarte veche, adică România. De fapt, puţini sunt cei care ştiu că România face parte din lumea foarte veche a vinului, după cum spunea chiar antreprenorul Cristian Preotu, cu mai multe afaceri în domeniul gastronomiei de lux.
Există însă şi curajoşi care s-au lăsat cuceriţi de dealurile molatice din zona Dealu Mare sau de colinele rotunjite din Drăgăşani şi Dobrogea. Familia de marchizi Antinori este o legendă în lumea vinului, cu o istorie de peste 600 de ani în domeniu. Local, italienii controlează în zona Dealu Mare producătorul Vitis Metamorfosis. Şi miliardarul austriac Alfred Beck a pariat peste 5 milioane de euro pe producţia locală de vin în inima ţării, în Transilvania, el deţinând astăzi Crama Liliac (cu brandurile Liliac şi Crepuscul).
Ei nu sunt însă singurii care au simţit potenţialul pieţei locale. Viaţa lui Karl Hauptmann pare la prima vedere un joc de noroc. La o privire mai atentă însă, înţelegi că este un joc de şah, unde fiecare mutare este gândită în avans, pentru ca în final să poată striga: „Mat. Şah mat“. Doctor în economie, germanul Karl Hauptmann pariază pe pieţele financiare de aproape 30 de ani.
După ce şi-a finalizat studiile, omul de afaceri a început să lucreze în domeniul financiar, în special ca bancher de investiţii, un job unde riscul este „felul de mâncare principal“ al fiecărei zile. Fost director al operaţiunilor internaţionale ale băncii de investiţii Merrill Lynch (divizia de wealth management a Bank of America) şi vicepreşedinte al Bankers Trust International, Karl Hauptmann a fondat la începutul anilor ’90 Telor Capital Management, propriul fond de investiţii, cu sediul la Praga. În România a mizat iniţial pe domeniul imobiliarelor, însă apoi a ales un segment pe care l-a descoperit în 1987 şi care continuă să îl fascineze şi astăzi – vinul. El este unul dintre acţionarii producătorului Alira din zona Dobrogei.
De la astfel de pasiuni mistuitoare nu fac excepţie nici antreprenorii români, care după ce şi-au dezvoltat businessuri în auto, energie sau finanţe se lasă mânaţi de pasiunea pentru vin. Unii recunosc că este pură pasiune şi sunt convinşi că businessul cu vin are nevoie de răbdare şi timp pentru a îşi arăta roadele. Chiar şi zece ani de răbdare. Tocmai de aceea, ei nu renunţă la businessul lor iniţial.
Un antreprenor chiar m-a întrebat odată: „Ştii cum se face o avere mică din vin? Porneşti de la o avere mare!” Fiecare poveste este însă diferită, mai ales atunci când este narată de fiecare antreprenor în parte.
-
Un bucureştean s-a gândit să joace 1.000 de lei la bursă. După un an, deja uitase şi a crezut ca pierdut toţi banii. Când a primit mesajul cu cât a câştigat a avut ŞOCUL vieţii lui
Cele mai multe dintre cele 86 de companii listate pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti şi-au anunţat propunerile privind politica de dividende pe acest an, randamentele fiind de la 2-3%, cele mai scăzute, chiar şi până la 13%, iar dacă se adaugă şi acţiuni gratuite, aşa cum este cazul Băncii Transilvania, se poate ajunge la un randament adus investitorilor chiar şi de 21%.
-
Randamente de 7,97% şi 4,14 % pentru două fonduri administrate de OTP Asset Management
În ceea ce priveşte OTP Global Mix, datorită politicii flexibile de investiţii, managerii de fond au creat o structură diversificată a portofoliului, formată din acţiuni locale şi internaţionale, cât şi din obligaţiuni corporative. Managerii de portofoliu au mizat pe creşterea dobânzii de referinţă din SUA, investind în obligaţiuni corporative cu dobândă variabilă, cum ar fi cele emise de Goldman Sachs, Morgan Stanley, Wells Fargo, Ford etc.
În plus, aprecierea USD faţă de Euro a adus creşteri în portofoliu. În zona acţiunilor, din 29 de companii deţinute la final de an, 26 au înregistrat creşteri faţă de preţul de achiziţie. Sectoarele companiilor care au adus cea mai mare performanţă sunt: construcţii (ex: Porr, Vinci), financiar (ex: Citi Bank, Banca Transilvania, BRD), farmaceutic (ex: Pfizer, AbbVie), IT&C (ex: Apple, Alphabet, Samsung, Microsoft), bunuri discreţionare (ex: Louis Vuitton Moet Hennessy, Whirlpool, Daimler), industrie (ex: Boeing).
Portofoliul fondului OTP Premium Return este bazat pe plasamente flexibile în acţiuni, obligaţiuni, certificate index, cât şi instrumente ale pieţei monetare, cu scopul de a obţine performanţe pozitive indiferent de mişcările pieţelor financiare, pe termen de cel putin 1 an. Managerii de portofoliu care administrează fondul au construit strategia acestuia pe baza unui portofoliu de companii de tip value (care prezintă valoare intrinsecă subevaluată de piaţă). Printre acestea se găsesc companii din sectorul IT&C (ex: Apple, Alphabet), farmaceutic (ex: Pfizer, Roche, Johnson&Johnson), bunuri de consum (ex: Whirlpool). De asemenea, pentru creşterea diversificării portofoliului, fondul a fost expus pe o serie de ETF-uri. Acestea urmăresc performanţa celor mai mari 50 de companii din lume, dar şi performanţa companiilor cu capitalizare mică din SUA. Managerii au mizat şi pe câteva companii româneşti care s-au aflat printre cele mai bune plătitoare de dividend în 2016 (ex: Conpet, Romgaz, Transgaz).
O performanţă remarcabilă a înregistrat şi fondul OTP AvantisRO, bazat pe investiţii preponderent în acţiuni romȃneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti. OTP AvantisRO a obţinut un randament de 7.59% în 2016, mizȃnd pe investiţii în companii solide, cu o politică constantă de dividend.
„Pornind de la profilul de risc mediu al investitorilor în fondurile OTP Asset Management Romȃnia, echipa noastră de investiţii are ca obiectiv maximizarea profitului generat în condiţii de risc cȃt mai scăzut. Datorită filozofiei investiţionale prudente, în unele momente, managerii de portofoliu pot alege să sacrifice o parte din cȃştigul potenţial, pentru a diminua riscurile posibile. Abordarea noastră este una pe termen lung, cautȃnd continuu să identificăm şi să aducem valoare pentru clienţii noştri.”, declară Dan Popovici, CEO OTP Asset Management Romȃnia SAI S.A..
-
Cum să investeşti în artă
Casa de licitaţie Goldart a anunţat lansarea unui serviciu de vânzări private cu randament garantat. Potrivit reprezentaţilor companiei, acesta vine în întâmpinarea celor care privesc arta nu doar ca pe o pasiune ci şi ca pe o investiţie, oferind un randament garantat de 15% la trei ani pentru o selecţie de opere artistice.
Goldart va lansa bimestrial un catalog de peste 50 de lucrări artistice – picturi si opere grafice cu valori cuprinse între 250 de euro şi 5.000 de euro – reprezentând oferta de vânzări private. Peste jumătate dintre lucrările promovate vor aparţine unor artişti contemporani.
Prin vânzarea privată de obiecte de artă cu randament garantat la 3 ani, Goldart materializează sintagma “arta ca investitie” care în prezent circulă în spaţiul public mai mult la nivel conceptual şi declarativ. Garantând un randament obiectului de artă, acesta îşi completează dimensiunea artistică şi emoţională cu una profund pragmatică, el devenind nu doar un bun de colecţie ci şi o variantă de plasament financiar pe termen mediu alături de produse tradiţionale precum: depozitele bancare, titlurile de stat, acţiuni sau unităţi ale fondurilor de investiţii.” a declarat Cristian Anghel, Director Executiv Goldart
Pentru a sprijini produsul de investiţii nou lansat şi pentru a deschide apetitul pentru domeniul artistic al clienţilor tineri – profesionişti şi antreprenori cu vârste cuprinse între 30 şi 45 de ani – Goldart va susţine pe parcursul anului 2017, o serie de seminarii exclusive dedicate investiţiilor în artă.
Fondată în 1997 ca galerie de artă, sub coordonarea familiei Luminiţa şi Alexandru Ghilduş, Goldart este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de artă autohtonă. În 2008, Goldart devine casă de licitaţii numele sau fiind asociat cu cea mai mare tranzacţie de artă încheiată până în prezent în România – vânzarea tabloului “Doua Fete” semnat de Ştefan Luchian, pentru suma de 300.000 de euro, în cadrul unei licitaţii organizate în aprilie 2013. În cei 8 ani de activitate, Goldart a organizat peste 180 de licitaţii în care a promovat peste 570 de autori contemporani. Două dintre licitaţii au fost organizare în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, fiecare cuprinzând 150-200 de opere artistice, în timp ce patru dintre licitaţii au fost realizate în scop caritabil.
Anul 2016 aduce schimbări în acţionariatul şi managementul Goldart. Cristian Anghel, colecţionar şi dealer de artă, cu o experienţă de 15 ani în piaţa de capital, asigurări şi reasigurări şi de 3 ani în management cultural, s-a alăturat echipei Goldart în octombrie 2015, asumându-şi managementul companiei la începutul anului 2016.
Goldart işi reafirma angajamentul de a sprijini artiştii contemporani autohtoni prin lansarea programului Contempl’Art, in noiembrie 2015. Acesta reprezintă o serie de expoziţii lunare organizate în spaţiul galeriei Goldart de pe Intrarea I.L. Caragiale, nr. 1 cuprinzând, pe parcursul unui an, lucrările a cel puţin 150 de artişti. O selecţie a lucrărilor expuse intră în fiecare luna în licitaţie, confirmând astfel valoarea acestora. Casa de licitaţii Goldart îşi propune astfel ca sintagma “arta ca investiţie” să nu mai fie alăturată doar valorilor certe, confirmate, din arta modernă şi post-modernă romanească, ci să includă şi artişti contemporani în afirmare.
-
Un român a vrut să depună 1.000 de lei la bancă. Când a văzut ce dobândă primeşte, s-a hotărât să facă altceva cu banii. În numai un an a reuşit să câştige de 10 ori mai mult! Care e secretul
O sumă de 10.000 de lei depusă în octombrie 2015 la bancă ar fi adus maximum 70 de lei, în condiţiile în care pe acest palier de investiţii câştigurile sunt sigure, dar erodate masiv de comisioanelor băncilor.
Pe de altă parte, o sumă de 10.000 de lei investită în octombrie 2015 în fondul de acţiuni BT Maxim, al celor de la BT Asset Management, ar fi adus în 12 luni o sumă totală de mult mai mare.
