BusinessMagazin

Tag: rambursare

  • Băncile elene estimează creşterea creditelor neperformante până la 100 miliarde de euro, respectiv 45% din total

    Oficiali bancari au declarat că la sfârşitul primului trimestru, peste unul din trei credite (35%), în valoarea totală de 75 de miliarde de euro, erau neperformante, având o întârziere la plată de peste 90 de zile, iar această situaţie are un impact direct asupra lichidităţilor şi situaţiei financiare generale a băncilor, relatează Kathimerini.

    Alte 10% din împrumuturi, în valoare de circa 21 de miliarde de euro, sunt pe cale să devine neperformante în următoarele câteva luni. Este vorba despre clienţi care au mai avut probleme în trecut cu rambursarea creditelor, din cauza crizei economice, iar băncile au ajustat deja termenele de plată, în principal prin prelungirea acestora, pentru ca populaţia şi companiile să le poată achita mai uşor.

    Potrivit băncilor, este probabil ca împrumutaţii care au întârziat în trecut rambursarea creditelor să aibă din nou probleme, iar probabilitatea ca acest lucru să se întâmple creşte din cauza blocajului economic provocat de incertitudini.

    Şefii celor mai mari patru bănci din Grecia, Alpha Bank, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi National Bank of Greece, au cerut recent, într-o întâlnire cu vicepremierul Yiannis Dragasakis, ca guvernul să clarifice reglementările pentru împrumuturile neperformante şi să nu mai încurajeze aşteptările împrumutaţilor pentru acorduri favorabile.

     

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • Banca Transilvania plăteşte pentru Volksbank 711 milioane de euro.“E cea mai mare plată făcută de Banca Transilvania”

     Pentru capital, Banca Transilvania preia cu 81 de milioane de euro un capital de 430 de milioane de euro, pe care îl are Volksbank România, respectiv un multiplu de aproape 0,2 din capitalul propriu.

    “Toată plata a fost făcută astăzi (marţi-7 aprilie 2015), adică peste 700 de milioane de euro. Este cea mai mare sumă plătită vreodată de Banca Transilvania”, a menţionat Horia Ciorcilă, preşedintele băncii.

    Fiind suma atât de mare ne-am pregătit din timp, astfel ca să nu avem probleme şi nici să nu creăm probleme pe piaţa valutară, a menţionat Omer Tetik, directorul executiv(CEO) al Băncii Transilvania. Noi aveam lichiditatea pregătită din timp, a menţionat el.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Comisia Europeană: fraţii Micula trebuie să ramburseze banii primiţi de la statul român în urma procesului de la Washington

     Astfel, cei doi antreprenori-care au beneficiat de acele ajutoare de stat în calitate de investitori suedezi- trebuie să ramburseze sumele deja primite.

    “Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate în cadrul schemei de ajutoare care a fost anulată”, se arată în raportul Comisiei Europene.

    Oamenii de afaceri Ioan şi Viorel Micula au câştigat în premieră în 2013 despăgubiri de 376 milioane de lei (85 mil. euro) de la statul român în cadrul unui arbitraj internaţional.

    Cei doi fraţi au câştigat după 8 ani procesul pe care l-au intentat statului român la curtea de arbitraj ICSID de la Washington pe motiv că le-au fost eliminate anumite facilităţi fiscale, având în vedere că ei au venit în România ca in­vestitori străini, din Suedia.

    Ei ceruseră 250 mil. dolari despăgubiri, dar le-au fost acordate 376 mil. lei (85 mil. euro), plus dobânzi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ING va rambursa cu şase luni mai devreme ultima tranşă a ajutorului primit de la statul olandez

    Ultima tranşă va fi plătită în data de 7 noiembrie, deşi calendarul de rambursare a pachetului de bailout primit de la stat stabilit de ING şi Comisia Europeană prevedea ca aceasta să fie achitată în mai 2015, se arată într-un comunicat emis miercuri de ING Groep.

    Suma totală pe care ING o va înapoia statului olandez se va ridica la 13,5 miliarde de euro după efectuarea acestei plăţi, dintre care 10 miliarde de euro reprezintă principalul, iar 3,5 miliarde de euro dobânzi şi prime.

    “Sprijinul primit de la statul olandez ne-a ajutat să trecem prin criză şi să ieşim mai puternici. De aceea, suntem recunoscători statului şi cetăţenilor, precum şi clienţilor care au rămas alături de noi în ultimii ani”, a declarat Ralph Hamers, directorul general executiv al ING.

    Tranşa care va fi plătită vineri este în valoare de 1,025 miliarde de euro, dintre care 683 milioane de euro reprezintă principalul, iar 342 milioane de euro dobânzi şi prime.

    ING a raportat un profit net în valoare de 928 de milioane de euro în trimestrul al treilea din acest an, în creştere faţă de profitul net înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, în valoare de 128 de milioane de euro, potrivit MarketWatch.

    ING Bank este prima instituţie financiară internaţională care a deschis o sucursală în România după 1989. Lansată în 1994, ca bancă de nişă, de corporate şi investment banking, ING s-a dezvoltat în ultimii zece ani ca o bancă universală, cu un accent puternic în perioada dinaintea crizei financiare pe segementul de retail, unde deţine în prezent cote de piaţă de 5-6%.

  • Hidroelectrica a închis o linie de credit de 120 milioane lei de la Banca Transilvania

     “La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

    În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica a închis o linie de credit de 120 milioane lei de la Banca Transilvania

     “La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

    În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING va rambursa încă 1,22 miliarde de euro statului olandez, în contul bailout-ului primit în timpul crizei

     Tranşa, care va fi achitată la 31 martie, este cu 100 milioane euro mai mare faţă de suma datorată conform calendarului de rambursare din planul de restructurare convenit cu Comisia Europeană, potrivit unui comunicat publicat marţi dimineaţă de ING Groep.

    După finalizarea acestei plăţi, rambursările ING către statul olandez vor totaliza 12,5 miliarde euro, din care 9,3 miliarde euro reprezintă principalul, iar 3,2 miliarde euro dobânzi şi prime.

    “Tranşa care va fi plătită săptămâna viitoare către statul olandez, de 1,225 miliarde euro, va aduce ING cu un pas mai aproape de rambursarea în totalitate a sprijinului de 10 miliarde euro primit de la stat în timpul crizei financiare. Intenţionăm să efectuăm ultima plată în luna mai a anului viitor. Va rezulta un randament total anualizat de 12,5% pentru statul olandez”, a declarat în comunicat directorul general al ING, Ralph Hamers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a încasat într-o singură zi peste 830 de milioane de euro din fonduri structurale şi de coeziune

    „Încasarea sumei de peste 830 milioane de euro într-o singură zi reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    În acest an, Comisia a rambursat ţării noastre peste 900 milioane de euro. Astfel, suma totală returnată a ajuns la aproximativ 6 miliarde de euro, iar rata rambursărilor a depăşit nivelul 31%.

    Rata de absorbţie curentă este în prezent de aproximativ 34%, valoarea totală a sumelor pe care România le-a solicitat Comisiei pentru rambursare fiind de aproape 6,5 miliarde de euro.
     

  • Pachetul de măsuri economice ale Guvernului, pregătit să fie aprobat săptămâna viitoare

     Premierul Victor Ponta a declarat că modificările vor fi discutate, miercuri, în primă lectură, în şedinţa de guvern, şi ar urma să fie adoptate săptămâna viitoare.

    “E vorba de modificarea sistemului de penalităţi, de limitarea comisioanelor interbancare, de planfonarea la plăţile în numerar, introducerea caselor de marcat cu jurnal economic şi îmbunătăţiri la rambursarea TVA”, a precizat Ponta.

    El a remarcat, în context, că Direcţia Antifraudă începe să facă lucruri importante şi i-a solicitat ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, să “stea cu biciul” pe angajaţii instituţiei în vederea combaterii evaziunii fiscale şi creşterii veniturilor la buget.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro