BusinessMagazin

Tag: RAIFFEISEN BANK

  • Raiffeisen Bank oferă clienţilor IMM semnătura electronică calificată în parteneriat cu Trans Sped şi Visa Business

    Raiffeisen Bank şi Trans Sped, furnizor român de soluţii de transformare digitală cu prezenţă globală, au încheiat un parteneriat prin care clienţii băncii persoane juridice IMM pot obţine certificate de semnătură digitală calificată, în condiţii preferenţiale, şi se acordă un discount suplimentar semnificativ clienţilor care deţin şi achiziţionează semnatură electronică printr-un card Visa Business, emis de Raiffeisen Bank, potrivit informaţiilor transmise de bancă. „Cu ajutorul semnăturii electronice calificate, doar cu un telefon mobil sau laptop se pot semna oricând şi de oriunde documente importante ale companiilor“, a spus Raluca Nicolescu, director executiv IMM la Raiffeisen Bank.

    În prezent, instituţiile publice acceptă semnătura electronică cu certificat digital calificat. În plus, contractele cu partenerii şi chiar documentele utilizate în relaţiile de muncă pot fi semnate digital foarte rapid şi foarte sigur, a declarat Camelia Ivan, CEO al Trans Sped. Certificatul digital calificat poate fi obţinut online, din faţa ecranului, fără deplasări suplimentare, prin intermediul soluţiei certificate de identificare video pusă la dispoziţie de Trans Sped.. Semnătura electronică cu certificat digital calificat este non-repudiabilă în justiţie şi are valoare legală similară cu semnătura olografă.

    În prezent, instituţiile publice acceptă semnătura electronică cu certificat digital calificat. În plus, contractele cu partenerii şi chiar documentele utilizate în relaţiile de muncă pot fi semnate digital foarte rapid şi foarte sigur, a declarat Camelia Ivan, CEO al Trans Sped. Certificatul digital calificat poate fi obţinut online, din faţa ecranului, fără deplasări suplimentare, prin intermediul soluţiei certificate de identificare video pusă la dispoziţie de Trans Sped.. Semnătura electronică cu certificat digital calificat este non-repudiabilă în justiţie şi are valoare legală similară cu semnătura olografă.

  • Raiffeisen Bank, desemnată cea mai bună bancă din România de către publicaţia Global Finance. Johann Strobl, CEO RBI: Feedback-ul clienţilor rămâne cel mai bun barometru în evaluarea activităţii noastre

    Raiffeisen Bank, subsidiara de pe piaţa locală a grupului austriac cu acelaşi nume, a fost desemnată de către revista Global Finance drept cea mai bună bancă din România în cadrul premiilor anuale realizate de publicaţie.

    De asemenea, EMEA Finance a desemnat Raiffeisen Bank drept cea mai buna banca de investiţii din România în 2020.

    “Feedback-ul clienţilor rămâne cel mai bun barometru în evaluarea activităţii noastre. Ne ajută însă şi competiţia cu colegii noştri bancheri pentru a avea un tablou complet şi o confirmare valoroasă a calităţii muncii noastre”,  spune Johann Strobl, CEO Raiffeisen Bank International. 

    Totodată, banca-mama, Raiffeisen Bank International, a fost declarata cea mai buna banca din Europa Centrala si de Est si cea mai buna banca din Austria. 

    Raiffeisen Bank a raportat pentru 2020 un profit net de 644 mil. lei, în scădere cu 17% faţă de câştigul din 2019, în condiţiile în care creditarea s-a majorat cu 5%, veniturile au scăzut uşor, iar provizioa­ne­le au crescut, în contextul crizei econo­mice provocate de COVID-19.

     

  • Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank: Bankingul este prin definiţie un sport de echipă. Dacă nu te poţi baza pe echipă, nu poţi fi un bancher de succes

    Carte de vizită:

    ►Steven van Groningen a preluat conducerea operaţiunilor locale ale Raiffeisen Bank în 2002, în urma fuziunii companiei cu fosta Bancă Agricolă, coordonând anterior pentru ABN Amro lansarea activităţii băncii în România.

    ►Marile pasiuni ale executivului – bankingul şi sportul – reprezintă deopotrivă tradiţii de familie, moştenite de generaţii.

    ►Executivul vorbeşte şase limbi şi este absolvent al Universitatăţii Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial.

    ►Căsătorit cu canotoarea şi campioana olimpică Valeria Răcilă, practică la rândul său canotajul, fiind pasionat totodată de activităţi caritabile, pictură, scris (are un blog) şi de participarea la triatloane.

  • Raiffeisen Bank s-a asociat cu compania locală de IT Qualitance în crearea unei platforme online pentru creditarea IMM-urilor

    Raiffeisen Bank şi compania românească de IT Qualitance dezvoltă o platformă online pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, prin care instituţia bancară vrea să elimine etapele birocratice şi să simplifice interacţiunea clienţilor cu banca, în parcurgerea procesului de creditare.

    Produsul se află în etapa de testare cu un grup limitat de clienţi ai băncii, urmând ca în 2021, prin noile funcţionalităţi implementate, să fie disponibil pentru toţi clienţii IMM ai Raiffeisen Bank.

    „Contextul pandemic ne-a demonstrat că nevoia de accesare a fondurilor pentru susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii este nu doar reală, ci şi imediată. Am accelerat, aşadar, dezvoltarea acestei platforme digitale alături de Qualitance, înţelegând specificul clienţilor noştri şi provocările acestora. Am testat intens întregul proces alături de un grup restrâns de companii, iar feedback-ul pozitiv pe care l-am primit ne motivează să continuăm dezvoltarea şi să facem disponibil acest instrument de creditare până la finalul anului viitor”, spune Vladimir Kalinov, Vicepreşedinte Retail Raiffeisen Bank.

    În configurarea platformei, s-a pus accentul pe simplificarea interacţiunii clienţilor cu banca, dar şi pe securitatea datelor utilizatorilor. Întregul flux de operaţiuni, de la transmiterea ofertei până la acordarea efectivă a finanţării, se va automatiza complet, un parcurs de creditare de doar câteva minute.

    „Suntem onoraţi că, alături de Raiffeisen Bank, avem oportunitatea să ajutăm companiile mici şi mijlocii în această perioadă plină de provocări. Acest prim succes în colaborarea noastră este rezultatul unei călătorii accelerate, în care am reuşit în timp record să reducem complexitatea şi stresul financiar pentru companii.”, completează Mike Parsons, CEO Qualitance.

    Platforma digitală de creditare creată de Qualitance pentru Raiffeisen Bank a fost dezvoltată din martie până în noiembrie, parcurgând în ritm accelerat etapele de design, implementare şi testare cu o parte din clienţii băncii. Platforma a fost construită pe o arhitectură scalabilă de microservicii integrate cu sistemele existente ale băncii, în baza unor metodologii de lucru de tipul agile, design thinking, rapid prototyping.

  • Decizie surpriză: Una dintre cele mai cunoscute bănci din piaţă şi-a schimbat numele ”peste noapte”

    Raiffeisen Bank România a devenit acţionarul principal al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, cu o deţinere de 99,99%, şi a decis să schimbe logoul şi denumirea băncii.

    “Necesitatea modificarii identităţii vizuale şi a numelui au apărut odată cu modificarea acţionariatului băncii pentru că o parte a siglei noastre aparţinea fostului acţionar, Bausparkasse Schwäbisch Hall Germania.

    Decizia de a o şi redenumi vine din dorinţa noastră de a avea o identitate diferită pentru cele două bănci Raiffeisen de pe piaţă pentru că ele activează diferit. Aedificium leagă numele băncii de obiectul ei de activitate. Schimbarea numelui şi a siglei nu afectează în nici un fel contractele de economisire-creditare ale clienţilor băncii”, a declarat Ileana Cioană, preşedinte Aedificium Banca pentru Locuinţe.

    Potrivit actului constitutiv, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe avea trei acţionari: Raiffeisen Bank România, Bausparkasse Schwäbisch Hall Germania, care deţineau fiecare câte 33,325% din acţiuni, şi Raiffeisen Bausparkasse Austria, care deţinea 33,35% din participaţii. În prezent, acţionarul principal al băncii este Raiffeisen Bank România.

    Activând de peste 20 de ani în România, Raiffeisen Bank este o bancă universală de top cu peste 2 milioane de clienţi individuali, 92.000 de IMM-uri şi 5700 de corporaţii. Banca are 5000 de angajaţi, peste 400 de agenţii în toată ţara, 900 de ATM-uri, 20.000 de POS-uri, 250 MFM-uri.

    Raiffeisen Banca pentru Locuinţe este implicată într-un proces cu Curtea de Conturi şi aşteaptă decizia justiţiei.

    Într-un caz similar, BCR Banca pentru Locuinţe a pierdut procesul, fiind nevoită să plătească aproape 150 de milioane de euro. 

  • CA al TVR a aprobat menţinerea unei facilităţi de credit de 14 milioane de lei la Raiffeisen Bank

    CA al TVR a aprobat menţinerea acestei facilităţi de credit prin prelungirea contractului încheiat de SRTv cu Raiffeisen Bank SA pe 14 iulie 2014, potrivit hotărârii publicate pe site-ul televiziunii.

    În vederea garantării acestei facilităţi, CA al Televiziunii Române a aprobat menţinerea garanţiilor deja constituite, astfel cum acestea sunt descrise în contractul de credit.

    Totodată, au fost autorizaţi şi împuterniciţi Stelian Tănase, preşedinte-director general al TVR, Camelia Patru, director economic al Televiziunii Române, şi Marioara Dudu, şef al Serviciului Achiziţii din instituţie, să negocieze şi să semneze cu puteri depline toate actele adiţionale aferente contractului de facilitate de credit, contractului de ipotecă mobiliară asupra creanţelor şi a contractului de ipotecă mobiliară asupra conturilor, precum şi orice alte documente necesare derulării facilităţii de credit şi aducerii la îndeplinire a acestei hotărâri a CA.

  • Managerul care recuperează creditele celei mai profitabile bănci din România

    Anterior, a ocupat prima poziţie de analist restructurare credite creată în cadrul băncii, în anul 2005, cu mult înaintea apariţiei primelor semne ale crizei financiare actuale.

    Absolventă a Academiei de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, şi-a început cariera într-o bancă locală care ulterior a cunoscut perioada falimentelor zgomotoase din anii 2000. Experienţa profesională şi cea personală au determinat-o să aprofundeze acest domeniu, continuându-şi cariera ca economist în cadrul unei firme de practicieni în insolvenţă.

    Colaborarea cu Raiffeisen Bank a venit firesc în domeniul restructurării creditelor, iar în ultimii nouă ani a fost implicată, din perspectiva creditorului financiar,  în cazuri complexe de restructurare şi de recuperare în afara instanţei sau în proceduri juridice pentru companii activând în diverse industrii din România.

    Dana Dulciu este membru în Asociaţia Turnaround Management Association, INSOL Europe, dar şi în UNPIR, CECCAR, ANEVAR.

    Principiul de viaţă profesională după care se ghidează s-ar putea descrie ca fiind: “Nimic nu este imposibil dacă te implici cu toată responsabilitatea şi creativitatea pentru identificarea soluţiilor, iar satisfacţia personală vine întotdeauna din experienţa colaborării cu oamenii”. Activitatea de restructurare şi recuperare credite într-o instituţie financiară în perioada actuală presupune un efort constant de adaptare la provocările mediului economic, motiv pentru care Dana se mândreşte că a devenit unul dintre cei mai vechi specialişti în “loan workout” din piaţa bancară locală.

    Dana Dulciu face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Steven van Groningen

    Steven van Groningen vorbeşte o română corectă. Cam colţuroasă, dar corectă. Steven van Groningen locuieşte în România din 2001, are aceeaşi funcţie la bancă tot de atunci, face strategii pe termen lung, participă la competiţii de triatlon, organizează maratoane, propune soluţii pentru mediul politic în relaţia cu mediul de afaceri, este vegetarian, aleargă cât de des poate în parc, are o atitudine prudentă de management, este familist, scrie pe blog. 

    Ca expat, Steven van Groningen e unul dintre cei ce vorbesc cu mai multă speranţă despre România decât autohtonii, insistând că nu vede niciun motiv pentru care o ţară cu resursele umane şi naturale şi cu atributele geopolitice ale României n-ar fi printre primele economii ale zonei; în acelaşi timp, admite că ar fi nevoie de un ritm de creştere a creditării cu două cifre pentru ca România să poată reîncepe recuperarea decalajelor economice faţă de Vest. Ca bancher, a reuşit să piloteze corect Raiffeisen Bank România şi prin boom, şi prin criză: între 2009 şi 2011 au crescut atât profitul, cât şi activele băncii, care a ajuns anul trecut pe poziţia a patra în sistem după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 6,7%.

    Steven van Groningen a absolvit Universitatea Leyden din Olanda, cu specializare în drept comercial, după care s-a reorientat spre banking, având ocazia să cunoască din interiorul ABN Amro criza financiară din Rusia anilor ’90. A coordonat pentru ABN Amro lansarea activităţii băncii în România, apoi a preluat conducerea Raiffeisen Bank România în 2002, în urma fuziunii acesteia cu fosta Bancă Agricolă.

    Steven van Groningen a crescut într-un mic oraş olandez, Deventer, cunoscut pentru şcoala latină la care a studiat Erasmus şi pentru faptul că era un important nod comercial pentru Ţările de Jos. Tatăl său era directorul general al unei bănci „mici, regionale”, aceeaşi poziţie fiind ocupată anterior de bunicul şefului Raiffeisen şi de străbunicul său. Tatăl străbunicului a fost însă cel care a deschis apetitul pentru banking în familia van Groningen, fiind un cunoscut broker de credite în oraş în secolul XIX. Bancherul povesteşte că ironia sorţii a făcut ca atât tatăl, cât şi bunicul său să nu vrea să lucreze la bancă, dar au făcut-o până la urmă. „Nici eu nu am vrut să fiu bancher, am fost o perioadă consultant, dar am vrut să trec de partea cealaltă, unde pot să iau şi deciziile, nu doar să dau ideile mele altcuiva”, spune Steven van Groningen.

    Chiar dacă a fost refractar ideii de a continua tradiţia familiei, Steven van Groningen crede că a fost puternic influenţat de tatăl său şi de educaţia primită acasă: „Sunt foarte mulţumit de unde am ajuns. Mă gândesc că m-a influenţat mult faptul că tata era bancher şi avea această atitudine sobră, de om important şi respectat în comunitate. Cred că asta m-a marcat şi m-a îndemnat cumva să fac şi eu lucruri importante”. Bancherul povesteşte că sunt lucruri cu care a crescut şi pe care abia la maturitate le-a înţeles cu adevărat şi a putut să le valorizeze în felul propriu: „Dacă mergeam să cumpărăm haine, la restaurant sau să schimbăm mobila, întotdeauna mergeam la clienţii băncii, era o chestiune foarte importantă pe care o respectam cu toţii. În plus, economiile familiei erau la banca pe care o conducea tatăl meu, iar amprenta acelei perioade s-a păstrat: deşi banca a fost obiectul a peste patru tranzacţii, ajungând acum în portofoliul ABN Amro, mama mea  a mers ani în şir în clădirea veche a băncii, la acelaşi ghişeu unde era servită de aceeaşi persoană, deşi instituţia îşi tot schimba numele şi identitatea”.

    Tradiţia sportului şi mai ales a canotajului tot din familie a venit. Toată familia van Groningen făcea sport. Tatăl său a făcut canotaj la categoria amatori şi a fost selecţionat pentru Campionatele Europene din 1939, care nu au mai avut loc din cauza războiului. Ambii săi părinţi mergeau cu bicicleta (lucru absolut obişnuit în Olanda) şi jucau hochei pe iarbă, un sport de asemenea foarte popular. „Eu jucam foarte bine hochei pe iarbă, dar când am ajuns la universitate deja mă hotărâsem că vreau să fac canotaj. Acest sport era, în primul rând, o tradiţie în familie şi, în plus, am descoperit că eram foarte bun”, povesteşte bancherul, care a ajuns ulterior să participe la două campionate mondiale şi la o ediţie a Jocurilor Olimpice.

    Steven van Groningen a învăţat lecţii importante în cariera sa de atlet olimpic. Importanţa paşilor mici, respectul pentru reguli, munca în echipă, faptul că din eşecuri poţi învăţa mai mult decât din succese. Despre orice subiect ar fi vorba, bancherul aminteşte de ceea ce i-a adus sportul, de la viaţa de familie şi până la atitudinea de strateg de business.

    De la canotaj la banking a trecut lin, l-au ajutat studiile, dar şi educaţia riguroasă din familie şi din cantonamente. De fapt, foştii atleţi au o preferinţă pentru continuarea carierei în banking. Revistele americane de business scriu periodic analize cu privire la preferinţa companiilor de pe Wall Street şi nu numai de a angaja foşti sportivi de performanţă. Îşi motivează alegerea prin faptul că un fost sportiv va fi un „bun jucător de echipă”. Dar sunt realmente băncile sau fondurile de investiţii locuri unde se joacă în echipă? Steven van Groningen crede nu numai că pot fi, dar că jocul de echipă este esenţial: „Bankingul este prin definiţie un sport de echipă. În aspectele care ţin de managementul bilanţului, de training, de compliance, este vorba de lucru de echipă, dacă nu te poţi baza pe echipă, nu poţi fi un bancher de succes. Echipa nu este ceva pe care doar să te bazezi, ci trebuie să fie formată din oameni buni şi competitivi, ca să fie un challenging reciproc„. Nu crede în echipe de yesmeni, crede în diversitatea culturală şi preferă să se focuseze mai mult pe proces decât pe rezultatul final.

    Steven van Groningen, în vârstă de 55 de ani, şi-a propus să se retragă la 62 de ani, iar până atunci îşi împarte viaţa între bancă, familie şi competiţii. În 2014 vrea să participe la un alt Ironman (competiţie de triatlon), să alerge la maratoane şi să îşi aducă, atât cât poate, contribuţia la dezvoltarea băncii: „Orice aş face, trebuie să îmi placă. Dacă minţi că îţi place ceea ce faci, se vede din exterior, nu poţi performa şi nici nu atragi admiraţie”.

  • Raiffeisen Bank a sesizat DIICOT în legătură cu o fraudă la o filială proprie

    “În urma controlului, comisia disciplinară a decis desfacerea contractelor de muncă ale angajaţilor implicaţi, pentru încălcarea normelor şi procedurilor interne, precum şi pentru încălcarea codului de conduită al angajaţilor Raiffeisen Bank”, se arată într-un comunicat al instituţiei de credit.

    Banca a pus la dispoziţia procurorilor DIICOT informaţiile şi documentele rezultate în urma anchetei interne, urmând să acorde în continuare sprijin organelor de cercetare penală.

    “Banca are implementate mecanismele antifraudă necesare supravegherii şi controlului respectării reglementărilor legale, precum şi a normelor sale interne. În acest sens avem o bună colaborare cu organele de cercetare penală, pe care le sesizăm ori de câte ori avem informaţii despre o fraudă sau o tentativă de fraudă”, a declarat Ionel Fierascu, directorul de Conformitate al Raiffeisen Bank.

    Raiffeisen Bank a sesizat în ultimii patru ani organele de cercetare penală într-un număr de 119 cazuri de fraudă internă şi externă şi un număr de 182 de tentative de fraudă. De asemenea, în şapte cazuri, banca a acordat sprijin organelor de poliţie pentru organizarea de acţiuni de surprindere în flagrant”, se mai spune în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Magda Săndulescu, Raiffeisen Bank Romania

    Iar aici o ajută tocmai experienţa variată din carieră: încă din ultimul an de studenţie la ASE, la sfârşitul anilor ’90, a început să lucreze la Orange România, unde s-a ocupat pe rând de relaţiile cu clienţii, de calitatea serviciilor, activând apoi în divizia comercială şi în cea de IT. Din 2004 până în 2007 a fost COO al companiei de consumer finance Ralfi – Estima Finance, pentru ca din 2007 să se alăture Raiffeisen ca project manager, apoi director al ariei de Sales Finance şi, înainte de a prelua actuala funcţie, coordonator al diviziei de management al pasivelor. “Am urmat întotdeauna pieţe şi companii care se adresau clienţilor mass-market; în telecom am învăţat cum să setez operaţional managementul operaţional al relaţiei cu clienţii pentru un portofoliu semnificativ (de ordinul milioanelor), în consumer finance am adaptat set-up-ul operaţional pentru a învăţa domeniul serviciilor financiare, al creditelor de tip consumer finance, iar în prezent folosesc ambele experienţe pentru remodelarea unei experienţe complete a clienţilor Raiffeisen Bank.”

    Se declară extrem de norocoasă că a avut şi are ocazia să lucreze cu oameni şi echipe preocupate şi pasionate de lucrul bine făcut, “iar asta îmi menţine pulsul extrem de ridicat”. N-ar spune că există un profil aparte al tânărului manager, dar crede că “noi, ca generaţie de tineri manageri, trebuie să îmbinăm abilităţile de a asimila cunoştinţe noi cu stăpânirea tehnică a domeniilor în care activăm, dublate de pasiune, naturaleţe, pragmatism şi entuziasm”. Şi mai ales “să înţelegem că suntem rezultatul, dar şi oglinda propriei echipe, unde orientarea către rezultate, etica şi comunicarea deschisă trebuie să fie pe agenda zilnică”.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.