Tag: Radu Georgescu

  • Cum găseşti finanţare pentru antreprenoriat online

    Mediul online pare mai uşor şi mai prietenos pentru pornirea unei afaceri. Nu e neapărat şi mai ieftin, iar experienţa dură a ultimilor ani, când s-au lansat multe afaceri după ureche, a arătat că antreprenorii sunt mai dispuşi acum să ceară sfaturi şi să caute un partener pentru a lansa afacerea. VentureConnect, o platformă prin care potenţialii antreprenori online pot atrage investiţii pentru ideile lor, a fost lansată de casa de avocatură Biriş Goran şi a pornit tocmai de la problema că ideile bune de business pe zona de tehnologie nu aveau resursa de capital de început pentru demararea unei afaceri. VentureConnect se află la a treia ediţie şi mai mulţi investitori s-au asociat cu proiectul, dorind să descopere astfel idei pe care să le finanţeze. De fapt, proiectul aduce laolaltă investitorii care au capacitatea să finanţeze un proiect şi antreprenorii care dovedesc că pot să genereze venituri. Cei care intermediază relaţia văd o piedică în apropierea celor două părţi sau, după cum spun chiar ei, o barieră culturală de înţelegere a fenomenului.

    Dacă în statele occidentale e normal ca antreprenorul să prezinte ideea investitorului, în România discuţia e privită cu suspiciune – “se tem să nu li se fure ideea”. “Un potenţial investitor se alătură antreprenorului în momentul când există transparenţă totală şi are un control asupra modului cum se cheltuiesc banii”, spune Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare şi unul dintre liderii proiectului, adăugând că mulţi antreprenori cred că îşi primesc integral finanţarea şi ulterior “se descurcă”.

    De cealaltă parte, cum banii investitorilor sunt mai puţini decât înaintea crizei, încrederea nu se mai dobândeşte la fel de uşor. Ca antreprenor, trebuie să dovedeşti că ideea produce venituri, nu substanţiale, dar că are deja efecte palpabile. “Antreprenorii nu au noţiuni şi abilităţi de conducere a unui business, dar situaţia e firească dată fiind lipsa unei istorii antreprenoriale relevante”, spune şi Ana Maria Andronic, senior associate la Biriş Goran. Partea bună este că potenţialii antreprenori sunt mai atenţi acum şi se orientează după punctele lor tari: “În zona de tehnologie, efervescenţa este mai mare – fie că vorbim de aplicaţii web şi mobile, fie de serviciile cloud”, mai spune Peter Barta. În viziunea directorului FPP, internetul poate fi benefic pentru idei legate de magazine online şi aplicaţii, principalul avantaj fiind că afacerea poate trece rapid peste graniţă: “Dacă gândeşti businessul doar în context românesc, va avea limitările sale. Cei care vor o creştere constantă trebuie să privească înspre internaţionalizare”.

    Potenţialul de dezvoltare internaţională este important şi pentru investitorii care s-au asociat cu proiectul: “Vor intra în atenţia noastră acele proiecte sau companii cu focus pe software, tehnologii web şi eCommerce, cu un concept de business sustenabil, un produs sau un serviciu inovator aflat măcar în stadiul de pilot, nelegat geografic de ţara – mamă, cu potenţial de dezvoltare internaţională”, precizează Radu Georgescu, preşedintele GECAD Group, companie care va aloca pentru fiecare dintre cele două evenimente bianuale majore organizate sub umbrela VentureConnect în următorii trei ani câte o investiţie de tip “seed money” (finanţarea unor afaceri aflate la început) de 50.000 de euro.

  • Ce mai pot cumpara investitorii de la Radu Georgescu

    Un document publicat recent in Monitorul oficial de una dintre
    companiile din grupul lui Radu Georgescu, Gecad Technologies,
    aducea in prim plan o situatie cu care antreprenorul deja nu mai
    surprinde: o tehnologie dezvoltata de softistii din echipa lui ar
    putea fi achizitionata de o companie IT internationala. Neobisnuit
    este totusi faptul ca informatia a iesit pe piata inainte ca Gecad
    sa semneze contractul, sa incaseze banii si sa mediteze o luna sau
    doua despre cum ar suna cel mai bine comunicatul de presa care sa
    anunte tranzactia. “E o scapare”, admite Georgescu.

    Cum grupul Gecad are deja in spate tranzactii cu nume ca
    Microsoft, Cisco sau Naspers, informatia despre lansarea unor noi
    negocieri de vanzare nu mai trezeste atatea emotii cat mai degraba
    intrebarea – ce tehnologie e scoasa la vanzare acum? “O parte din
    codul si tehnologia aferente solutiei de server de e-mail Axigen a
    fost rafinata si dezvoltata pentru a servi drept baza unui nou
    proiect «Phoenix S3», care a fost conceput pentru a fi vândut de
    catre societate unui potential investitor strategic tert”, suna
    descrierea seaca din Monitorul Oficial.

    Radu Georgescu vine cu detalii, contextualizeaza si explica in
    cateva cuvinte care e locul Phoenix pe piata. In lume este un
    interes enorm pentru tehnologii cloud, dupa cum spune antreprenorul
    roman al carui nume are rezonante internationale de cand a vandut o
    tehnologie antivirus catre Microsoft in 2003. In acest moment,
    lider pe servicii cloud este compania americana Amazon, iar ceea ce
    a dezvoltat Gecad se poate dovedi competitorul numarului unu
    mondial pe servicii web. “Phoenix poate deveni competitia Amazon pe
    servicii web de stocare”, puncteaza Georgescu.

    Dincolo de explicatiile tehnice, ceea ce ar trebui sa inteleaga
    o persoana non IT despre Phoenix este faptul ca este o tehnologie
    deja existenta, aflata in productie, cu zeci de milioane de
    utilizatori si bazata pe unul dintre cele mai fierbinti concepte
    din industria mondiala IT, cloudul – sistemul care le permite
    companiilor sa acceseze de la distanta, prin internet, diferite
    servicii si aplicatii care nu mai sunt instalate local, ci in
    centre de date specializate. “Am un server de mail, Axigen, care
    este in productie de patru cinci ani, si care face exact ce face
    serviciul de stocare al Amazon. In acest moment Phoenix nu este un
    produs pe tabla de proiectare, ci un produs in productie de patru
    ani de zile.”

    Ce se va intampla in continuare? Georgescu ocoleste intrebarile
    abil si incepe prin a comenta titlurile deja aparute in presa in
    legatura cu subiectul Phoenix, precizand ca nu vanzarea tehnologiei
    ar trebui pusa in prim plan, ci faptul ca actionarii minoritari nu
    au drept de veto in cazul unei tranzactii, adaugand ca in acest caz
    compania are toate optiunile deschise: “Daca ma intrebi daca vand
    sau nu, raspunsul e habar nu am – pot sa ma duc la o alta companie
    si sa facem un parteneriat in care eu sa ii pun la dispozitie
    partea asta, ei sa faca restul si sa oferim ceva impreuna. Sau pot
    sa ma duc la ei, iar ei sa spuna ca produsul e nemaipomenit: hai sa
    te cumpar. E o problema de optiune care e drumul cel mai bun si
    acum nu stiu raspunsul la intrebarea asta”.

    Nu este singurul subiect fierbinte de pe agenda antreprenorului
    roman. Chiar daca planurile de listare in SUA pentru o alta
    companie din grup – distribuitorul electronic de software Avangate
    – s-ar putea concretiza mai tarziu decat estimarile initiale,
    undeva prin 2015, poate chiar 2016, Georgescu spune ca nu se
    grabeste si ca pana atunci se asigura, ca actionar, ca face toti
    pasii, dificili si costistori din punct de vedere financiar.

    Primul pas a fost mutarea sediului central al Avangate in
    Statele Unite. Drumul spre sediul central in SUA este insa lung si
    scump. Primul pas a fost atragerea in actionariat, in martie, a
    fondului 3TS Capital Partners, care este sustinut de americanii de
    la Cisco. De ce a fost nevoie de un fond in Avangate pentru a muta
    sediul in SUA? Dincolo de reguli, de rigurozitate, de conexiuni, un
    asemenea fond aduce si incredere in discutiile din State. “Oamenii
    vad ca nu discuta doar cu un actionar din Estul Europei”. Georgescu
    relateaza ca, dupa atragerea fondului, urmatorul pas in construirea
    echipei din SUA a fost recrutarea boardului.

  • Prima miscare ePayment de la tranzactia cu Allegro: Comisioane reduse pentru comercianti

    Practic, magazinele online care vor implementa plata cu cardul
    bancar prin platforma ePayment in urmatoarea luna vor plati un
    comision de 3,5% din valoarea tranzactiei, la care se mai adauga un
    cost fix de 0,5 euro per tranzactie.

    “Vrem sa sustinem si mai mult plata cu cardul in magazinele
    online, motiv pentru care venim in intampinarea nevoilor de
    buisness ale comerciantilor cu un pachet competitiv”, spune Mihai
    Manoliu, directorul de vanzari al Gecad ePayment, care considera ca
    aceasta miscare va impulsiona comertul online spre sfarsitul
    anului, de altfel perioada cea mai aglomerata pentru cumparaturi,
    mai ales din segmentul biletelor de calatorie sau produselor
    IT&C.

  • Avangate mizeaza pe vanzari de un miliard de dolari pana in 201

    Separarea de ePayment, pe care Radu Georgescu a vandut-o catre
    grupul Allegro, parte a gigantului media sud-african Naspers care
    achizitiona anul trecut autovit.ro pentru aproapr 5 milioane de
    euro, l-a determinat pe antreprenor sa-si concentreze atentia
    asupra Avangate, compania de distributie electronica de
    software.

    “Convingerea mea este ca atingerea acestor doua tinte va marca
    un punct de cotitura pentru industria IT locala si mai ales pentru
    exporturile romanesti de software”, a spus Carmen Sebe, directorul
    executiv al companiei, mizand pe experienta cresterilor anuale de
    peste 100% de pana acum, tendinta care se va mentine si in
    urmatoarea perioada. Peste 90% din veniturile companiei provin in
    prezent din export, aici fiind incluse si veniturile generate de
    companii software romanesti care vand produsele in afara tarii prin
    intermediul platformei Avangate, printre care BitDefender, Caphyon
    sau Syncro Soft. Pentru acest an, compania estimeaza venituri de 70
    de milioane de dolari (50,5 de milioane de euro), dublu fata de
    nivelul raportat in 2009.

    Avangate a debutat pe piata internationala in 2005, ajungand
    astazi unul dintre cei mai mari distribuitori electronici de
    software. Cu patru birouri in lume, in Bucuresti, Amsterdam,
    Mountain View (SUA) si Taipei (Taiwan), compania urmeaza sa se
    extinda in urmatorii doi-trei ani si in alte colturi ale lumii, pe
    harta de dezvoltare fiind trei noi birouri in acest interval.

    Totodata, Avangate urmeaza sa extinda si echipa de oameni, care
    numara in prezent 40 de angajati in vanzari de software, dezvoltare
    de business si marketing online. “Avem in permanenta posturi
    deschise, atat pentru a acoperi necesarul de personal in Romania,
    cat si pentru reprezentantele care vor fi inaugurate”, a mai spus
    Sebe.

  • Radu Georgescu la a treia vanzare: “Nu vreau sa ma laud”

    La etajul al doilea al unei cladiri de birouri din Pipera, unde
    isi are sediul omul de afaceri Radu Georgescu, imediat ce iesi din
    lift dai cu ochii de un perete pe care sunt reprezentate siglele
    fiecareia dintre cele cateva companii controlate de el. Nu se stie
    cata vreme va mai fi acolo ePayment, dupa schimbarea de actionariat
    anuntata saptamana trecuta, prin care Georgescu a vandut 83% din
    companie catre Allegro, parte a grupului media sud-african Naspers,
    cel ce a cumparat anul trecut si site-ul Autovit.ro pentru aproape
    5 milioane de euro.


    “Deocamdata nu s-a decis daca ne mutam sau nu”, raspunde Daniel
    Nicolescu, directorul executiv al Gecad ePayment, desi o asemenea
    miscare n-ar fi neaparat necesara, atata vreme cat Radu Georgescu
    detine restul de 17 procente din companie si continua sa fie
    implicat in viata ei.Despartirea nu pare sa fi fost grea pentru
    antreprenorul deja obisnuit sa vanda afaceri pornite de la zero. Un
    titlu de antreprenor in serie incepe sa fie chiar asumat, vanzarea
    ePayment fiind a treia ocazie cand semneaza un contract de vanzare
    a unui pachet de actiuni, dupa tranzactia cu Microsoft, care a
    preluat tehnologia RAV aflata astazi la baza sistemelor de
    securitate ale companiei lui Bill Gates, si achizitia ceva mai
    recenta a 11,7% din actiunile Axigen de catre un consortiu de
    investitori ce include si un fond de investitii finantat de
    americanii de la Cisco. Mai grea a fost de fapt separarea Avangate
    de ePayment, in conditiile in care pana atunci platforma de
    distributie electronica de software era comuna cu cea de procesare
    de plati online cu cardul; scindarea era insa oricum planificata de
    mai multa vreme.

    “Tranzactia era chiar necesara. Compania depasise deja pragul de
    maturitate si risca sa se plafoneze, atata vreme cat 90% din
    platile cu cardul din internetul romanesc sunt procesate prin
    ePayment”, explica Georgescu intr-o discutie cu BUSINESS Magazin la
    o zi dupa anuntul oficial.Ratiunea vanzarii incheiate in secret in
    luna august si pastrate departe de ochii jurnalistilor a fost insa
    ceva mai complexa. Inainte de toate, trebuie mentionat ca omul de
    afaceri discuta in permanenta cu potentiali investitori, chiar daca
    vanzarea companiilor lui nu e un obiectiv clar pe lista de
    prioritati. E mai degraba o cale de a ramane conectat la
    “comunitatea fuziunilor si achizitiilor”, cum o numeste el, in
    perspectiva unor oportunitati.

    Pentru ePayment, in particular, au fost mai multe discutii, dar
    cu cei de la Allegro, companie cu experienta in comertul online in
    Polonia, unde furnizeaza servicii de plati electronice, s-a
    intalnit intamplator in decembrie anul trecut, in urma unui telefon
    sau e-mail, nici nu mai stie exact. A fost nevoie de aproape noua
    luni de discutii, asistate din partea ePayment de avocatii CMS
    Cameron Mc Kenna SCA, consultantii PricewaterhouseCoopers si
    negociatorul Diwaker Singh, cunoscut in Romania pentru perioada
    cand a condus Zapp in Romania; din partea Allegro au participat
    Marian Dinu Law Office (DLA Piper) si Deloitte. Si a mai fost
    nevoie de un contract de 500 de pagini cand s-a batut palma. “Intre
    cele doua companii a fost oricum o sinergie. Obiectivele erau
    foarte bine aliniate, asa ca miscarea avea sens”, spune omul de
    afaceri, adaugand ca mai existau si alte variante, ca de pilda sa
    fie invers si ePayment sa preia Allegro.

    Atunci insa, fie puterea financiara a companiei romanesti ar fi
    trebuit sa fie foarte mare, fie ar fi fost nevoie de un parteneriat
    intre cele doua companii, model care in general nu prea
    functioneaza, iar in acest caz particular ar fi implicat o serie de
    complicatii.Obiectivele despre care vorbeste Georgescu vizau in
    principal extinderea in Europa Centrala si de Est. Atat Allegro,
    care are birouri in mai multe tari din regiune, cat si ePayment
    cautau o formula de extindere la nivel european, insa una nu avea
    platforma care sa-i permita prezenta in mai multe tari, iar
    celeilalte ii lipsea deschiderea catre piata internationala –
    tocmai factorii care au stat la baza acestei tranzactii. Acum,
    depasirea granitelor romanesti si poloneze va fi coordonata de
    Allegro, iar prima destinatie este Ungaria, in 2011, urmata de
    Bulgaria, Cehia sau Ucraina, insa fara planuri concrete cu privire
    la moment.

    “Este foarte simplu, in situatia actuala, sa iei sistemul ePayment
    si sa il aplici in piete care nu au un asemenea serviciu, adica
    toate din regiune cu exceptia Romaniei si a Poloniei”, completeaza
    Georgescu. Iar potentialul este enorm – un alt motiv pentru care
    ideea extinderii serviciului incoltise deja de mai multa vreme in
    mintea omului de afaceri. De la o piata romaneasca a platilor cu
    card bancar estimata sa ajunga anul acesta la aproximativ 130 de
    milioane de euro si una poloneza de cinci ori mai mare, unde
    cumparaturile din magazine online se fac aproape numai cu cardul
    sau alte forme de plata electronica, cele doua companii ar urma sa
    atace o piata central- si est-europeana care ajunge probabil de
    ordinul miliardelor de euro numai din plati online.

  • Gigantul media Naspers cumpara Gecad ePayment de la Radu Georgescu

    Cunoscut pentru tranzactia prin care a vandut tehnologia RAV
    catre Microsoft in 2003, Radu Georgescu a mai vandut in 2007 si un
    pachet de actiuni din compania Axigen unui grup de investitori,
    printre care si un fond finantat de Cisco, fiind astfel la a treia
    tranzactie prin care vinde una dintre companiile pornite de el de
    la zero. “Personal, voi continua sa ma implic in activitatea
    companiei, asa cum am facut-o si pana acum”, a spus Radu Georgescu,
    exceptie facand RAV, care acum reprezinta nucleul sistemelor de
    securitate ale Microsoft.

    Prin Gecad ePayment sunt procesate aproximativ 90% sumele
    tranzactionate online cu cardul in magazinele online romanesti, mai
    exact 1,13 milioane de tranzactii insumand 65,5 de milioane de
    euro. Cifra de afaceri a companiei care va fi condusa de acum
    inainte de Daniel Nicolescu a fost anul trecut de 2,4 de milioane
    de euro si un profit brut de 0,7 de milioane de euro.

    Puterea financiara a grupului media sud-african Naspers ar putea
    sustine insa o eventuala dezvoltare mai puternica a companiei, in
    conditiile in care pe piata romaneasca se poate spune ca ajunsese
    la un punct de maturitate, iar avansul usor al pietei platilor
    online cu card bancar nu mai ofera prea mult loc de crestere.
    Astfel, o posibila directie a serviciului ePayment ar fi extinderea
    in afara granitelor Romaniei, mai ales ca pietele internationale au
    fost dintotdeauna un obiectiv pentru companiile lui Radu Georgescu.
    Pe de alta parte, intrarea in scena a Allegro, care are operatiuni
    in domeniul comertului online in majoritatea pietelor mari din
    Europa Centrala ar putea insemna exitinderea portofoliului de
    servicii si produse de pe piata din Romania.

  • Mai avem nevoie de limba romana?

    Lucrand in domeniul IT, o industrie in general relaxata, lipsita
    de formalismul bancherilor, de exemplu, Radu Georgescu
    (www.radugeorgescu.ro) primeste pe mail destul de multe propuneri
    de afaceri. Postarea sa priveste tocmai aceste lucruri – cum scrii,
    cum iti structurezi mesajul, ce ceri, cum te adresezi? Iata, cu
    copy-paste, fara diacritice si eliminand detaliile tehnice sau
    numele, fragmente dintr-un mesaj primit de Georgescu:

    “Buna ziua, Ma numesc X sunt din Y, am 29 de ani, studii
    superioare, lucrez in Z si vin la dvs. cu intentia sa-mi acordati 2
    min. ptr. acest mail. Nu este o poezie, insa ma consider un om cu
    multe idei care, cred ca pentru a reusii in viata trebuie sa fi mai
    destept decat altii cu 5 min. mai devreme, insa ca revers, ma
    identific cu cei care au intrat in criza (de bani) si nu pot demara
    singur un proiect sau poate as putea cu cateva imprumuturi dar la
    care nevasta-mea ar baga sigur divort. Vin cu o propunere de
    colaborare si anume, am elaborat un site la nivel de proiect pe
    hartie cu tot ce presupune, chiar si grafica.Dar din pacate nu am
    cunostinte in a crea un site sau eventual al gestiona astfel ca
    vreau sa-ti impartasesc ideile mele……Promit ca-ti voi
    impartasii si restul ideilor daca intradevar ai citit mailul si
    esti interesat. Tot ce ti-am povestit sau mai bine zis intentia mea
    este cat se poate de serioasa, iar daca crezi ca putem sa discutam
    pe aceasta tema astept un raspuns,
    Cu respect X”.

    In jur de 50 de persoane au discutat pe blog despre forma, fondul,
    modul de redactare si de structurare a mesajului sau despre modul
    de adresare; abia pe la mijlocul discutiilor cineva a facut o
    observatie si asupra greselilor gramaticale, de sintaxa si de stil
    din mesaj. Ceva mai tarziu intra in discutie chiar semnatarul
    textului, din postarea caruia redau doua fragmente:
    “Am avut o surpriza placuta sa constat ca mi-ai publicat mailul
    meu, cu titlu de lectie atat pentru mine cat si pentru altii. In
    urma atator critici, doresc totusi sa ma apar…
    …(se apara)… Nu comentez criticile la adresa structurii
    textului, a gramaticii sau de ce am utilizat cuvinte de genul
    “sotie’ , mi se pare penibil….”.

    De ce scriu despre acest caz? Pentru ca este emblematic pentru
    Romania de astazi, intr-un fel dar si pentru ca a inceput sa ma
    oboseasca rau aerul de “eu sunt destept/ocupat/grabit/lenes si
    nu-mi mai pasa de limba romana” cu extinderea fireasca, daca ii
    atragi atentia cuiva: “…care-i problema ta?! Bine ca esti tu
    destept!…” in materie de scris si exprimare publica, pe internet,
    dar si in emisiuni de televiziune sau la radio.
    Sa explic: am lucrat cativa ani buni la agentia de presa MEDIAFAX,
    un loc unde am citit si am scris mii de stiri. in timp, am capatat
    o deprindere, “vad” textul in diagonala, nu-i percep intelesurile,
    dar simt, la modul cel mai propriu, fizic, greselile, imi apar ca
    niste distonante intr-o melodie.

    In ultima vreme distonantele s-au transformat intr-o simfonie
    cacofonica, asa ca am renuntat la bunavointa sau la orice dram de
    intelegere si sterg indata, fara sa-l mai citesc, orice mail de
    acest tip, ocolesc orice pagina de internet scrisa aiurea, orice
    lista de discutii si orice stire sau comunicat de presa cu greseli.
    Exemple sunt peste tot, in exprimari de politicieni, in traducerile
    filmelor, pe bloguri, pe mesajele care curg pe ecranele
    televizoarelor (acolo e jale, de-a dreptul) sau pe forumuri.

    Cred sincer ca o idee buna, oricat de aducatoare de profit s-ar
    dovedi si oricat de ingenioasa ar fi, nu inseamna mare lucru daca
    proprietarul ideii nu stie sa scrie corect in limba sa. Este un fel
    de carte de vizita; cum ar reactiona, cata importanta ar da domnul
    X daca ar primi o carte de vizita manjita, scrisa incorect sau fara
    logica? Cati bani ar oferi unui ins cu care nu poate
    comunica?

    Si nu este vorba aici de rigoare natanga, cine citeste pagina asta
    in mod constant stie ca sunt colocvial si neaos si ca imi plac
    jocurile de cuvinte, ba stiu si aprob pana si chestia aceea cu
    “limba cea dinamica si vie, care se schimba si se adapteaza”. Dar
    exista, cred, niste limite, elastice, personale, dar limite:
    gasesc, pentru vorbirea curenta, mult mai fireasca exprimarea cu
    “download” decat cu “descarcat”, dar nefireasca folosirea lui “a
    aplica” pentru o slujba, in locul lui “a solicita”; “aplicati aici”
    inseamna, in imaginatia mea, un ins uns cu clei care incearca sa se
    lipeasca de perete.
    O exprimare corecta, fluenta, plastica, inteligenta, intr-o limba
    romana cat mai corecta este un semn de cultura si de respect pentru
    ceilalti.

    Cum ar reactiona domnul X daca eu a-si scrie ca angajatoriii nar
    trebui sa primeasca si finatatori sa nu deie banii la romani care
    nu poate sa tie minte niste reguli simple de gramatica? Pentru ca
    daca tot am facut din limba engleza un “must”, poate ar trebui sa
    facem din romana un “musai”.

  • Radu Georgescu, Gecad: Specialistii pot face o diferenta de la cer la pamant

    “Eu sunt foarte constient de ceea ce stiu si ceea ce nu stiu.
    Tocmai de aceea, dincolo de antreprenoriat si de businessul IT am
    apelat dintotdeauna la consultanti, pentru ca, pe respectivele
    proiecte si probleme, ei au stiut mai bine ce-i de facut si cum
    trebuie procedat”, declara Radu Georgescu.

    Antreprenorul a luat recent decizia de a-si reuni toate
    activitatile intr-o structura de holding, inregistrat ulterior in
    Cipru. Din punctul sau de vedere, sa admiti ca un consultant poate
    sa gaseasca solutii mai bune decat tine si sa apelezi la expertiza
    acestuia este cel mai bun lucru pe care il poate face un om de
    business. “Specialistii pot face o diferenta de la cer la pamant
    atunci cand intr-o companie exista o problema de rezolvat”, spune
    Georgescu.

  • Cum te invata consultantii sa platesti impozite mai mici

    Antreprenorii romani au fost prin traditie obisnuiti sa faca de
    toate, incepand de la strategia de afaceri si culminand cu
    declaratia fiscala, pentru ca, nu-i asa, cine poate sa rezolve
    treaba mai bine decat ei si contabilul lor? In afara de oameni de
    afaceri ca Ion }iriac sau Dinu Patriciu, care au lucrat cu marile
    firme de consultanta inca de la inceputul afacerilor lor, profilul
    antreprenorului roman a tradat mereu imaturitatea mediului de
    afaceri local. Drept e ca majoritatea proprietarilor si-au cladit
    singuri afacerile si sunt indreptatiti sa creada ca nimeni nu se
    pricepe la fel de bine cand vine vorba de propriul lor
    business.

    E deci lesne de-nteles de ce a durat mult pana cand omul de
    afaceri roman si-a numit un manager pentru propria firma, si a
    durat si mai mult pana cei doi au batut impreuna la usa
    consultantilor de business. O fi bine, o fi rau, e greu de spus. E
    mai usor sa vedem ca mentalitatile se schimba si multi dintre cei
    care n-au cerut ajutor sa-si dezvolte afacerile vor acum
    consultanta ca sa-si protejeze afacerile. Iar prima linie defensiva
    se cheama consultanta fiscala, pentru ca efectele ei sunt
    imediate.

    In ultimii ani, multi antreprenori au inceput sa delege
    responsabilitati, sa externalizeze servicii si chiar sa apeleze la
    consultanti. Si unul dintre argumentele principale ale schimbarii
    este ca tot mai multe afaceri au ajuns la un nivel de maturitate
    care nu le mai permite dezvoltarea fara consultanta specializata.
    De ce? Pentru ca urmatorii pasi pe care-i vizeaza (vanzare,
    restructurare, fuziune) au un grad de complexitate prea ridicat
    pentru expertiza lor. Criza economica a accelerat si ea
    desfasurarea evenimentelor, iar consultantii s-au adaptat si ei:
    multi au acceptat sa joace dupa noile reguli, sa reduca valoarea
    comisioanelor si sa fie platiti din economiile pe care reusesc sa
    le obtina pentru firma-client.


    In functie de sanatatea afacerii, clientul fie si-a rezolvat
    singur problema, la fel ca inainte de criza (si multi au facut-o si
    o fac bine si acum), fie a dat buzna in birourile consultantilor
    cautand solutii. “Eu sunt foarte constient de ceea ce stiu si ceea
    ce nu stiu. Tocmai de aceea, dincolo de antreprenoriat si de
    businessul IT am apelat dintotdeauna la consultanti, deoarece,
    pentru respectivele proiecte si probleme, ei au stiut mai bine ce-i
    de facut si cum trebuie procedat”, spune Radu Georgescu,
    presedintele Gecad Group. Antreprenorul a luat recent decizia de
    a-si reuni toate activitatile intr-o structura de holding,
    inregistrat ulterior in Cipru.


    Josef Goschy, Unita: Am simtit pentru
    prima oara nevoia sa vorbesc cu un specialist



    Iulian Dascalu, Iulius Group: Consider ca
    in business este foarte important sa externalizezi
    rational


    Marius Cristescu, Bega: Nu vom muta
    afacerile grupului Bega in jurisdictia altui stat



    Marcel Barbut, AdePlast: Voi continua sa externalizez serviciile de
    consultanta fiscala


    Adrian Mihai, Fan Courier: Nu am apelat la servicii de
    consultanta


    Radu Georgescu, Gecad: Specialistii pot face o diferenta de la cer
    la pamant


    Vasile Armenean, Betty Ice: Nu cred in
    consultanta