BusinessMagazin

Tag: radio

  • Investiţii de peste 100.000 de euro în modernizarea studioului postului de radio Itsy Bitsy FM

    Printre beneficiile pe care noile investiţii le-au adus ascultătorilor se numără o calitatea sunetului mult mai bună prin ultimul model de procesor de sunet de la ORBAN, o conectare mai bună cu realizatorii şi un număr mai mare de invitaţi în studio. De asemenea, postul de radio a lansat şi aplicaţia Itsy Bitsy FM, care poate fi descărcată gratuit, din Google Play sau App Store.

    Itsy Bitsy FM este primul post de radio din România care foloseşte un număr scurt Star Number. De acum înainte, ascultătorii se pot contacta rapid la postul de radio, prin apelarea numărului *ITSY adică *4879. Numărul poate fi apelat la nivel naţional (tarif normal în reţea). În plus, Itsy Bitsy FM este primul post de radio din România prezent în aplicaţia mobilă Star Phone.

     

     

  • Grupul Lagardere vinde posturile de radio europene, inclusiv din România, pentru 73 milioane de euro

    Posturile de radio, care au obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro în 2017, sunt cumpărate de grupul Czech Media Invest, lider pe piaţa media din Cehia, potrivit comunicatului transmis de Lagardere.

    “Operaţiunea este prima dintr-o serie de cedări de active viitoare ale Lagardère Active, în cadrul procesului de reorganizare strategică anunţat de Arnaud Lagardère pe 8 martie 2018”, se precizează în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Lagardere vinde posturile de radio europene, inclusiv din România, pentru 73 milioane de euro

    Posturile de radio, care au obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro în 2017, sunt cumpărate de grupul Czech Media Invest, lider pe piaţa media din Cehia, potrivit comunicatului transmis de Lagardere.

    “Operaţiunea este prima dintr-o serie de cedări de active viitoare ale Lagardère Active, în cadrul procesului de reorganizare strategică anunţat de Arnaud Lagardère pe 8 martie 2018”, se precizează în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O tânără americană şi-a făcut bagajele şi a plecat în Asia după ce a ascultat o emisiune la radio. S-a întors cu o afacere de milioane de dolari

    În 2002, după ce a ascultat o ştire la radio despre Swadhyay, o mişcare socială din India, Brook Eddy şi-a făcut bagajele şi a plecat în Asia de Sud. În timp ce explora satele din vestul Indiei, Brook Eddy s-a îndrăgostit de cea mai apreciată băutură a ţării, ceaiul. Curând, a devenit specialist în distingerea aromelor.

    Deoarece nu a putut găsi nicio reţetă autentică în Colorado, s-a hotărât să creeze o aromă originală. În 2007, a început să le ofere prietenilor şi rudelor borcane cu infuzia ei de ceai. Aceştia au început să-i ofere câte 10 dolari pentru fiecare borcan. “Mi-am dat seama că reţeta pe care am realizat-o ar putea fi produsă pentru cafenele şi retaileri aducând astfel oamenilor «India într-o cană»”, spune ea.

    Astfel a înfiinţat Bhakti Chai, un business dezvoltat în cadrul corporaţiei B Corp.
     
    De la lansare până în prezent, ea a strâns 10 milioane de dolari cu ajutorul investitorilor de tip angel şi firmelor de private equity. În 2001, Eddy a lansat un set de ceai-uri gata preparate fapt care a ajutat-o să-şi facă cunoscut numele la nivel naţional. Acum compania are 26 de angajaţi şi produce ceai natural şi concentrat. Toate ingredientele sunt naturale şi provin din afara Statelor Unite, inclusiv “arma secretă” – peste 130.000 de kilograme de ghimbir organic.
     
    Angajamentul pe care şi-l iau companiile intrate în B Corp este de a avea gijă de mediu şi societate în egală măsură în care au grijă de veniturile propriului business. Firma Bhakti Chai a donat până acum 500.000 de dolari. 
     
    De la înfiinţare până în prezent, tânăra a vândut ceai de peste 35 de milioane de dolari. Pentru 2018 compania şi-a bugetat afaceri de 7 milioane de dolari. 

  • Andrei Gheorghe a murit. Cunoscutul om de radio a fost găsit decedat, în casă

    Update: Trupul neinsufleţit ar fi fost descoperit de o persoană care avea grijă de apartament. Bărbatul a sunat la 112, iar medicii nu au putut decât să constate decesul. Apelul la 112 a fost efectuat la ora 22:25.

    Potrivit primelor informaţii, Andrei Gheorghe a fost găsit decedat, în baia din locuinţa personală.

    Între 1991 şi 1993, Andrei Gheorghe a fost reporter special la Radio Constanţa şi a realizat mai multe emisiuni la posturile Radio Sky Constanţa (1993- 1996; “Videomania”, “Vineri 13″). Pro FM Bucureşti (1996-2002;”Midnight Killer” “13-14”), şi “Lanţul Slăbiciunilor” la Pro TV.

    În 2002 şi 2003 realizează la Antena 1 emisiunea “Gheorghe” şi reia emisiunea “13-14 cu Andrei”, mai întâi la Radio 21, şi apoi în perioada 2005-2006, la Radio Total.

    A avut un rol secundar în filmele „Amen” al lui Costa Gavras, Tinereţe fără tinereţe al lui Francis Ford Coppola (film aflat în faza de preproducţie) şi a colaborat cu Paraziţii pentru albumul Irefutabil. În 2004 este consilier media şi realizator de emisiuni (“Politica, frate!” şi “Am o ştire pentru tine!”) la Realitatea TV.

    A scris la “Academia Caţavencu” şi în ghidul “24-FUN”. În afară de realizarea de emisiuni radio şi TV, a deţinut funcţii de conducere la posturile unde a lucrat: director general al Radio Sky Constanţa şi Pro FM Bucureşti, director de programe al trustului Media Pro, consilier în probleme de marketing la Antena 1 Bucureşti.

    În 2006 în colecţia “Ego Publicistică” de la Polirom a apărut volumul “Midnight Killer – Banalitatea s-a născut la oraş”, însoţit de un CD audio, scrie observator.tv

  • De ce i-a fost tăiată transmisia lui Iohannis la un post de radio. Motivul este AMUZANT

    Discursul preşedintelui Klaus Iohannis de numire în funcţia de prim-ministru a Vioricăi Dăncilă a fost difuzat, live, inclusiv la postul de radio Europa FM, dar ascultărorii postului nu au mai prins finalul acestui discurs, pentru că pauzele lungi în vorbirea preşedintelui au declanşat sistemul de siguranţă al postului.

    S-a întrerupt, practic, emisia live şi a intrat automat, din regie, un frumos cântec de dragoste: ”Sam Brown Stop!“.

    Conferinţa de presă a preşedintelui României, difuzată live la postul de radio Europa FM, în timpul emisiunii „Drum cu prioritate“ realizată de jurnaliştii Teodor Tiţă, Filip Standavid şi Radu Constantinescu, s-a putut auzi doar 4 minute şi 20 de secunde, şi când se afla aproape de finalul discursului, cel mai important moment, a spus „Până acum, prea puţin s-a realizat. Acum PSD trebuie să dovedească că ce a promis face“, după care a urmat o pauză mai lungă, probabil una de efect pregătită de Klaus Iohannis, scrie Gândul.

     Doar că n-a fost să fie iar sistemul de siguranţă al postului de radio Europa FM a apreciat că s-a terminat live-ul, l-a scos pe preşedinte din live, şi a pornit melodia „Stop!“, interpretată de  Sam Brown.

    Acesta este fagmentul audio. Momentul de tăcere apare puţin după minutul 4.20:

  • A cumpărat un transmiţător şi o frecvenţă de radio cu 200 de dolari şi le-a transformat într-un imperiu de miliarde de dolari

    Roy Herbert Thomson s-a născut pe 5 iunie 1894 în Toronto, Ontario, în familia lui Herbert Thomson, un telegrafist devenit bărbier care lucra la hotelul Grosvenor din Toronto, şi a englezoaicei Alice Maud. În timpul primului război mondial, a studiat într-un colegiu de business; din cauza vederii proaste, nu a fost acceptat în armată.

    După război, s-a mutat în Manitoba, unde voia să devină fermier, dar nu a avut succes. S-a întors în Toronto, unde a avut mai multe locuri de muncă, printre care şi vânzarea de aparate radio. A găsit această misiune dificilă – singurul district care îi rămânea de acoperit era Ontario de Nord. Pentru a le oferi potenţialilor clienţi ce să asculte, a hotărât să pună bazele unui post radio. A reuşit să obţină o frecvenţă radio şi un transmiţător în schimbul a 201 dolari. CFCH, radioul său, a început să emită oficial în North Bay, Ontario pe 3 martie 1931. A vândut aparate radio încă o perioadă de timp, dar concentrarea lui s-a mutat treptat spre postul de radio.

    În 1934, Thomson a cumpărat primul său ziar, Timmins Daily Press, după ce plătise un avans de 200 de dolari. A început apoi expansiunea atât pe segmentul radioului, cât şi pe al ziarelor în mai multe locuri din Ontario, într-un parteneriat cu un prieten canadian, Jack Kent Cooke. Adiţional achiziţiilor sale din media, până în 1949 Thomson devenise proprietarul mai multor companii, printre care mai multe saloane de hairstyling, un producător de bucătării la comandă, precum şi un producător de îngheţată. Până la începutul anilor ’50, devenise proprietarul a 19 ziare şi îşi pregătea totodată intrarea pe piaţa media din Marea Britanie, prin lansarea Canadian Weekly Review, dedicată expaţilor canadieni care trăiau acolo.

    Strămoşii lui Thomson erau mici fermieri în Scoţia; Archibald Thomson, unul dintre ei (născut în 1749), au migrat în America de Nord în 1773 şi s-a stabilit într-un final în Canada, dar în familia lui a rămas împământenit un sentiment de ataşament faţă de ţara de origine. Prin urmare, Thomson însuşi a luat decizia de a se muta în Edinburgh în 1952, unde a cumpărat ziarul Scoţianul (The Scotsman).

    În 1957, a pariat pe o franciză a televiziunii comerciale din Scoţia Centrală, Scottish Television, pe care avea apoi să o descrie drept ”un permis de tipărit bani“. În 1959 a cumpărat grupul de ziare Kemsley, cel mai mare din Marea Britanie, care includea publicaţia Sunday Times. Pe parcursul anilor, şi-a extins imperiul media la mai mult de 200 de publicaţii în Canada, SUA şi în Marea Britanie. Organizaţia Thomson a devenit o multinaţională, cu activităţi de publishing, tipărire, televiziune şi călătorii. În 1966, Thomson a cumpărat ziarul Times de la membri ai familiei Astor. În anii ’70, i s-a alăturat lui J. Paul Getty într-un consorţiu cu activităţi de explorare de petrol în Marea Nordului.

    Descris drept o persoană modestă, care avea puţin timp pentru a-şi afişa averea, trecea neobservat prin Marea Britanie, călătorind cu metroul londonez spre biroul lui în fiecare zi.

    Thomson a murit în Londra în 1976. Fiul său, Kenneth Thomson, a devenit preşedintele Thomson Corporation şi a moştenit tiltul de baron, devenind al doilea baron Thomson of Fleet; surorile lui sunt Irma şi Audrey, toţi trei moştenind părţi din companie. În prezent, gigantul media Reuters este controlat de fiul cel mare al lui Thomson Reuters, David Thomson; ei deţin şi o parte din acţiunile gigantului de telecomunicaţii Bell Canada. Averea lui David Thomson este estimată de publicaţia internaţională Forbes la
    27,2 miliarde de dolari.

  • Rusia a desemnat nouă instituţii media americane drept “agenţi străini”

    Potrivit BBC News online, măsura implică faptul că respectivele entităţi media servesc interesele unui guvern străin, astfel că acestea vor trebui să-şi declare sursele de finanţare.

    Legea a fost adoptată rapid de Parlamentul Rusiei în doar două săptămâni şi a fost promulgată de preşedintele Vladimir Putin la finalul lunii noiembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Realizatorul singurei emisiuni de radio în limba română din Canada donează sânge pentru a avea banii necesari taxei de emisie

    Adrian Ardelean, fost jurnalist din Cluj-Napoca, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX că a făcut un apel la comunitatea de români din Montreal şi din împrejurimi pentru susţinerea financiară a emisiunii, avertizând asupra riscului de închidere a acesteia.
     
    ”Realizez emisiunea comunitară – Ora românească – din iunie 2015, aceasta fiind difuzată în fiecare sâmbătă, timp de o oră, live, pe postul CFMB Radio Montreal, 1290 AM. Înainte de a o prelua, avea un număr mic de ascultători şi am reuşit să o aduc la o audienţă de 700 – 800 de persoane săptămânal, la care se adaugă cei care o ascultă pe internet. A rămas singura emisiune în limba română din Canada, a început în urmă cu 30 de ani, dar atunci nu trebuia plătit nimic. Acum trebuie o taxă de 155 de dolari canadieni pe săptămână, altfel riscăm să o pierdem şi dacă o pierdem o dată, postul de radio o va oferi altei comunităţi şi noi, românii, vom rămâne fără emisiune, care este adresată comunităţii de români din Montreal şi împrejurimi”, a spus Ardelean.

    Acesta realizează emisiunea săptămânală în mod gratuit şi benevol şi recunoaşte că pentru plata taxei de emisie a adus, uneori, bani de acasă, dar a recurs şi la alte soluţii pentru a strânge suma necesară.

    ”Taxa pentru spaţiul de emisie se ridică la circa 700 de dolari canadieni pe lună şi trebuie plătită la începutul lunii, banii trebuie scoşi din pământ – din iarbă verde pentru că, altfel, emisiunea se întrerupe. Iar dacă nu adun banii din comunitate, trebuie să pun din buzunarul meu. Am încercat alternative, am apelat la câţiva oameni de afaceri din comunitatea de români care m-au ajutat cu finanţări, dar nu pot apela la infinit la ei. Apoi am organizat două party-uri de strângere de fonduri, în 2016 şi 2017, dar la fiecare s-au adunat bani pentru 2 – 3 luni”, spune realizatorul radio.

    Pentru a nu întrerupe emisiunea, Adrian Ardelean a ajuns la gesturi extreme, astfel că s-a oferit voluntar într-un experiment voluntar.

    ”Acum am făcut recent gestul suprem, de a mă supune unei cercetări medicale contra unei sume de bani, care acoperă taxa cam pe o lună. Am fost cobai şi m-am oferit voluntar pentru un test medical într-o firmă care face astfel de teste în cadrul căreia mi s-a luat sânge de 20 de ori într-o zi. Nu voi putea face pe cobaiul o dată pe lună, dar am vrut prin acest gest să sensibilizez comunitatea de români, să stimulez bunăvoinţa acesteia”, a mai spus realizatorul ”Orei româneşti”.

    Adrian Ardelean a calculat că în zona Montreal şi împrejurimi ar locui în jur de 50.000 – 60.000 de români, iar pentru a fi sigur a redus cifra la 40.000 şi a explicat că dacă fiecare ar da câte 20 de cenţi pe an, s-ar aduna 8.000 de dolari cu care s-ar putea plăti taxă de radio pe un an.

    ”Am circa 700 – 800 de ascultători fideli pe emisiune, pe radio sau online, dacă ei ar da fiecare un dolar pe lună s-ar strânge banii necesari pentru plata emisiunii. Poate există şi alte metode, pentru că nu pot să plătesc lună de lună din buzunar şi nici nu mi se pare normal ca, pe lângă munca depusă, să şi plătesc taxa. Există şi posibilitatea de a vinde publicitate pentru firme din Montreal, este cea mai rezolnabilă, dar eu fac emisiunea în timpul meu liber, pe lângă serviciu, aşadar nu am timpul necesar şi pentru asta. În plus, eu şi cheltui – banii de benzină, de telefon când sun în România sau în SUA”, a precizat Ardelean.

    Potrivit acestuia, în cazul în care nu se mai plăteşte taxa de emisie, ”Ora românească” se va închide, iar postul de radio din Montreal care o găzduieşte va oferi frecvenţa altei comunităţi, în condiţiile în care CFMB nu este o instituţie de caritate.

    ”Ei vând imediat spaţiul de emisie altora, iar după aceea comunitatea românească nu-l mai vede. Sau are de aşteptat la rând până să mai prindă un spaţiu, aşteptând până la eventuala eliberare a unei ore. Plus că nu mai are prioritate, odată ce a dovedit că nu poate susţine financiar o oră de emisiune”, a conchis Adrian Ardelean.

  • Povestea lui David Sarnoff, unul dintre fondatorii NBC

    David Sarnoff s-a născut în 1891 în Uzlyany, Belarus, la acea vreme parte din Imperiul Sovietic. El a emigrat la vârsta de 9 ani în Statele Unite, la New York, unde a vândut ziare pentru a-şi putea întreţine familia. Deşi îşi dorea să aibă o carieră în presă, a acceptat un loc de muncă în cadrul Commercial Cable Company şi apoi unul la Marconi Wireless Telegraph Company of America, punând bazele unei cariere de peste 60 de ani în comunicaţii electronice.

    De-a lungul următorilor 13 ani, Sarnoff a crescut de la asistent la director comercial al companiei, învăţând toate aspectele tehnice şi de business. Faţă de mulţi alţi colegi de-ai săi, care vedeau radioul doar ca o unealtă de comunicare între două persoane, Sarnoff a înţeles repede puterea pe care o oferea distribuirea informaţiilor către mii de oameni.

    Atunci când General Electric a cumpărat Marconi şi a transformat-o în Radio Corporation of America, Sarnoff a trimis o scrisoare superiorilor în care explica cât de mult ar putea beneficia dacă ar transmite anumite evenimente pe postul de radio. Ignorat în primă fază, el a reuşit totuşi să transmită în direct meciul de box dintre Jack Dempsey şi Georges Carpentier, din iulie 1921; a fost un moment care a dus la o creştere fără precedent a cererii pentru aparate radio. În următoarele 18 luni, Sarnoff a devenit din ce în ce mai influent, iar în 1925 Radio Corporation of America a lansat National Broadcasting Company (NBC), prima reţea de staţii radio din America. Patru ani mai târziu, Sarnoff a fost numit preşedinte al reţelei.
    David Sarnoff a avut un rol esenţial în construirea şi dezvoltarea transmisiilor pe unde medii (AM), acesta fiind principalul standard pentru radioul public în secolul XX.

    La sfârşitul anilor ’20, omul de afaceri a devenit atras de potenţialul televiziunii şi a decis să investească resurse considerabile pentru a lansa un post TV. în 1928, el a luat legătura cu un inginer pe nume Vladimir Zworykin; acesta i-a prezentat un plan care prevedea costuri de doar 100.000 de dolari pentru lansarea unui post care să transmită filme şi ştiri.
    Sarnoff a fost impresionat de proiect şi a acceptat, dar aveau să treacă 6 ani până la primele rezultate, iar costurile de dezvoltare s-au ridicat la aproape 50 de milioane de dolari.

    În timpul celui de-al doilea război mondial, Sarnoff a lucrat alături de oamenii preşedintelui american Dwight T. Eisenhower, furnizând echipamente care să permită transmiterea în direct a momentului debarcării în Normandia. Aflând că germanii au distrus turnul radio din Paris, el a comandat construcţia unei antene suficient de puternice pentru a transmite informaţii forţelor aliate de pe întregul continent; se puneau astfel bazele postului Radio Europa Liberă, care a continuat să transmită şi după încheierea războiului.

    David Sarnoff s-a retras din activitate în 1970, la vârsta de 79 de ani, şi a murit un an mai târziu. în onoarea sa, autorităţile din New Jersey au deschis un muzeu ce prezintă aspecte ale vieţii sale.