BusinessMagazin

Tag: PwC

  • O tânără de 34 de ani povesteşte care au fost paşii prin care a ajuns partener la una dintre cele mai mari companii de consultanţă şi audit fiscal din România: „Un astfel de pas în carieră presupune parcurgerea unui proces intens şi foarte solicitant de confirmare”

    Ruxandra Târlescu coordonează o echipă de aproximativ 20 de persoane, o parte fiind membri ai echipei de corporate tax, iar ceilalţi ai echipei de pharma & healthcare în cadrul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.

    Ea a absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (Academia de Studii Economice) şi a urmat un master în managementul financiar şi pieţe de capital (Academia de Studii Economice). Îşi aminteşte cu plăcere de două momente cheie din cariera sa: „Primul a fost atunci când am fost promovată în poziţia de manager în cadrul al PwC România, în anul 2011. A fost o surpriză pentru că această oportunitate a apărut relativ la puţin timp după ce venisem în companie”.

    Cel de-al doilea a avut loc la începutul acestui an, când a fost propusă pentru promovare în poziţia de partener PwC, la scurt timp după ce aflase că este însărcinată. „Bineînţeles că un astfel de pas în carieră presupune parcurgerea unui proces intens şi foarte solicitant de confirmare. Din fericire, l-am finalizat cu succes cu doar câteva zile înainte să devin mamă, un alt moment extraordinar şi definitoriu în viaţa mea”. Ruxandra Târlescu spune că cea mai importantă experienţă este cea pe care a avut-o în cadrul unui secondment (detaşare temporară) pe care l-a avut într-unul dintre birourile PwC din Londra; timp de trei luni, ea a fost implicată în proiectul Paying Taxes, derulat de PwC în parteneriat cu Banca Mondială.

    „A fost un prilej să cunosc mulţi oameni, să leg prietenii, să mă bucur de atmosfera londoneză şi să învăţ multe lucruri care mă ajută şi astăzi în profesie”, îşi aminteşte Ruxandra Târlescu.

  • PwC: Industria de media si divertisment din România va atinge pragul de 3 miliarde dolari în 2019. Este cea mai mică piaţă din regiune

    Industria de media şi divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creştere cu 7,1% comparativ cu 2018, însă rămâne cea mai mică piaţă din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform celei de-a 20-a ediţii a raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2019-2023 (GEMO). Până în 2023, rata de creştere medie anuală va depăşi 6%, urmând ca valoarea pieţei să ajungă la 3,8 miliarde dolari, spun reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă.

    „Urmând tendinţa globală, personalizarea şi digitalizarea sunt adoptate tot mai rapid şi pe piaţa de media şi divertisment din România, estimările raportului indicând că acest segment va avea cele mai mari rate de creştere până în 2023. Această evoluţie va genera o concurenţă tot mai agresivă pe piaţă, dar şi un val de investiţii în inovaţie. Rezultatul va fi o lume media în care consumatorii, inclusiv din România, vor putea controla şi selecta pe scară largă tipul de conţinut la care îşi doresc să aibă acces folosind mijloace tot mai diverse, fie că vorbim de dispozitive inteligente, soluţii Over-The-Top (OTT), casa inteligentă sau maşina conectată la internet”, spune Florin Deaconescu, Partener şi Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de tehnologie, Media şi Telecom, PwC România.

    Valoarea pieţei de servicii OTT (ex. Netflix şi HBO Go) din România a avut cea mai mare creştere pe piaţa media şi de divertisment, de circa cinci ori, din 2014 până în prezent, fiind estimată în acest an la 24 milioane dolari.  Până în 2023, va continua să fie cel mai dinamic segment din piaţa media, cu o rată medie anuală de 18,7%, ajungând la 44 milioane dolari.

    A doua cea mai mare creştere la nivelul pieţei este estimată pentru segmentul de jocuri video şi e-sports (sporturi electronice), de 10,79%, atingând 136 milioane dolari în acest an şi 187 milioane dolari în anul 2023. Pe al treilea loc se află publicitatea pe internet, cu un avans mediu anual de 9,5%, de la o valoare de 112 milioane dolari în acest an la 157 milioane dolari peste patru ani.

    Principalele concluzii ale raportului pentru România

    Cheltuielile pentru accesul la internet continuă să deţină prima poziţie la nivelul pieţei, de 43,5%, însumând 1,31 miliarde dolari. Până în 2023, acestea vor totaliza 1,77 miliarde dolari, reprezentând 46% din piaţă.Televiziunea şi conţinutul video consumat acasă vor avea o uşoară creştere, previzionată la 1,56%, care va genera venituri de 537 milioane dolari în 2023, comparativ cu 506 milioane dolari în 2019. Acesta este al doilea cel mai mare segment din România în termeni de venituri generate, după accesul la internet.

    În acest context,  veniturile  din publicitatea TV vor creşte de la un nivel estimat de 384 milioane dolari în acest an, la 529 milioane dolari în 2023, cu o rată de creştere medie de 8,5% pe an. După doi ani de scădere, segmentul radio, muzică şi podcast este aşteptat să crească de la 35 milioane dolari în acest an până la 41 milioane dolari, peste patru ani.

    În schimb, segmentul ziarelor şi revistelor tipărite din România îşi va continua scăderea din ultimii ani, în linie cu evoluţia globală, de la 89 milioane dolari în 2019 la 77 milioane dolari în 2023.  Potrivit raportului Reuters Institute Digital News Report, doar 18% dintre români mai citesc ştiri pe print, sursele online şi social media dominând consumul. Deşi citesc ştirile, în principal, pe dispozitive digitale, doar 11% din cititori plătesc pentru ştirile online.

    Piaţa de carte din România va urca de la 109 milioane dolari în 2019 la 119 milioane de dolari în 2023. Vânzarea de bilete va rămâne pentru industria cinematografică principala sursă de venituri, care vor atinge aproximativ 97 de milioane dolari până în 2023, cu o creştere medie anuală de 4,67%. Segmentul media B2B (Business to business) din România, care cuprinde anuarele şi cataloagele cu informaţii de afaceri şi publicitatea din acestea, revistele nişate, cărţile profesionale, târgurile şi expoziţiile, a fost evaluat la 265 milioane dolari în acest an, urmând să crească la 304 milioane dolari în 2023.

    Şi pentru piaţa de publicitate outdoor urmează patru ani cu o creştere anuală medie de 5,7%, de la 41 milioane dolari în 2019, la 51 milioane dolari în 2023.Comparativ, la nivelul Europei Centrale si de Est (ECE) piata de media si divertisment va avea un ritm mediu de crestere de aproximativ 5,7% si va ajunge la venituri totale de aproximativ 77 de miliarde dolari în 2023. Cea mai mare piaţă este Rusia, fiind urmată de Polonia şi Turcia.

    Raportul Global Entertainment & Media Outlook analizează 14 segmente ale industriei de media şi divertisment din 53 de teritorii şi facilitează compararea datelor referitoare la consumatori şi cheltuielile de publicitate. Segmentele acoperite de acest raport sunt; cărti, media B2B, cinema, acces la internet, publicitate pe internet, ziare şi reviste, muzică, radio şi podcasturi, publicitate outdoor, video OTT, televiziune tradiţională şi consum de video acasă, publicitate TV, jocuri video şi sporturi electronice, realitate virtuală.

     

  • O nouă piaţă pentru Big Four: PwC începe să auditeze şi companii de criptomonede

    Gigantul din Big Four, PwC, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă din lume, a adăugat auditul de criptomonede pe lista sa de servicii, încât compania se extinde înspre o clasă de active care este din ce în ce mai reglementată.

    Potrivit Bloomberg, mai multe echipe din PwC au proiectat instrumente pentru a putea verifica cheile private cu adresele publice din portofele electronice pentru criptomonede, a declarat Ralph Weinberger, head of PwC Global Assurance Methodology, Learning and Education Organization.

    Instrumentele de audit nu pot accesa codurile unice de securitate ale portofelelor pentru criptomonede, însă permit auditorului să verifice dacă respectiva entitate este unicul proprietar al portofoliului, spune Weinberger.

     

     

  • Studiu PwC: Costurile companiilor corecte au fost majorate de măsurile legislative fiscale suplimentare

    Măsurile legislative fiscale suplimentare impuse de autorităţi, controalele fiscale încrucişate şi concurenţa neloială sunt percepute de către majoritatea companiilor respondente în cadrul unui sondaj PwC România drept principalele consecinţe ale fenomenului fraudei de TVA asupra activităţii lor.

    „Autorităţile fiscale au impus în ultimii ani mai multe măsuri pentru a reduce frauda şi evaziunea fiscală, cel mai recent exemplu fiind split TVA, adoptat în ciuda dezavantajelor evidente şi a lipsei de garanţii că va reduce frauda. Pentru majoritatea contribuabililor oneşti, aceste decizii au mărit costurile şi au necesitat alocarea suplimentară de resurse pentru a îndeplini cerinţele legale. În acelaşi timp, ei nu au observat o scădere dramatică a fraudei astfel încât efortul lor să fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic.

    Prin urmare, nu ne surprinde, deşi la prima vedere pare paradoxal, că societăţile au ajuns să considere că cel mai mare impact al fraudei de TVA resimţit în activitatea lor este indus de măsurile legislative şi administrative ale autorităţilor luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul şi, implicit, de a sprijini contribuabilii corecţi”, declară Daniel Anghel, Partener şi Lider al departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Mihaela Mitroi a devenit partener al EY România, la câteva luni după ce a plecat de la PwC

    Mihaela Mitroi se alătură echipei EY România în calitate de partener în cadrul departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, având şi rolul de lider al activităţii de consultanţă fiscală şi juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală (CESA), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Clusterul menţionat include România, Moldova, Bulgaria, Albania, Muntenegru, Macedonia, Grecia, Malta şi Cipru.

    Echipa de Asistenţă Fiscală şi Juridică a EY cuprinde în prezent 200 de experţi în domeniul fiscal şi 40 în cel juridic, coordonaţi de 7 parteneri. Multe dintre serviciile oferite clienţilor, precum impozite directe şi indirecte, outsourcing, asistenţă fiscală în tranzacţii, preţuri de transfer, litigii fiscale şi asistenţă juridică s-au transformat prin integrarea de noi tehnologii, precum Robotic Process Automation, Inteligenţă artificială şi OCR – Recunoaştere Optică a Caracterelor (mai ales în conformarea fiscală şi contabilă), folosind combinaţii sinergetice de competenţe (de exemplu, în consultanţa de resurse umane în context de transformare), precum şi procese inovatoare standardizate, mai nou şi în domeniul avocaturii şi al serviciilor juridice.

    „Avem o echipă de profesionişti care înţeleg impactul transformărilor de business în sectoare diverse, care contribuie la proiecte multidisciplinare, atât la nivel local, cât şi regional. Mihaela Mitroi, prin vasta ei experienţă, atât în România, cât şi la nivel regional, va aduce, cu siguranţă, o contribuţie importantă atât pentru EY România, cât şi la nivelul clusterului nostru regional de Sud”, spune Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi chief operating officer EY CESA.

    Mihaela Mitroi are o experienţă profesională de peste 25 de ani, dintre care 22 ani în domeniul consultanţei fiscale. A lucrat timp de două decenii în cadrul PwC, de unde şi-a anunţat plecarea în ianuarie. A fost implicată în multe proiecte de restructurare, privatizare, planificare şi optimizare fiscală, precum şi în consultările cu Ministerul Finanţelor privind îmbunătăţirea legislaţiei fiscale.

    De asemenea, Mihaela Mitroi este membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Asociaţiei Fiscale Internaţionale şi a Camerei Consultanţilor Fiscali din România. În trecut a fost vicepreşedinte şi membră a Consiliului de administraţie al acestei Camere şi vicepreşedinte al Confederaţiei Fiscale Europene.

    „În ultimii ani, modificările legislative frecvente din piaţă şi nevoia de aliniere la noi reglementări europene şi naţionale au pus presiune sporită asupra contribuabililor. Răspunsul nostru la aceste provocări vizează atât dezvoltarea echipei noastre cu unul dintre cei mai experimentaţi consultanţi fiscali, cât şi intensificarea proiectelor care integrează servicii de tehnologie şi transformare fiscală. Inovăm în permanenţă, lărgim aria de acoperire a serviciilor noastre şi ţintim să reducem în permanenţă timpul de implementare a noilor idei. Experienţa şi energia pe care le aduce Mihaela în echipa noastră vor contribui semnificativ la realizarea acestor obiective”, spune Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Francesca Postolache, Partener, departamentul de audit { PwC România }

    •   Francesca Postolache conduce departamentul de real estate din cadrul PwC România şi coordonează, de asemenea, centrul de training Academia PwC.

    •   S-a alăturat echipei PwC în 2000.
    •   A auditat proiecte desfăşurate de organizaţii internaţionale precum Banca Mondială, UNDP, PHARE sau USAID.

  • „Nu înţeleg de ce românii cred că pot avea succes numai dacă lucrează în străinătate”

    O discuţie cu mai mulţi şefi de companii şi bănci despre cum văd ei viitorul României şi de unde vin cele mai mari ameninţări.
    Toţi cred că cea mai mare ameninţare vine din piaţa muncii, acolo unde scade numărul talentelor, se măreşte diferenţa dintre ceea ce au nevoie companiile din punctul de vedere al abilităţilor angajaţilor şi ceea ce oferă angajaţii, scade numărul de potenţiali angajaţi, scade calitatea angajaţilor din cauza scăderii calităţii educaţiei.

    În plus, trendul de plecare din România a tinerilor continuă. Din cauza crizei de pe piaţa muncii, se vor reduce foarte multe oportunităţi de investiţii pentru România atât din partea multinaţionalelor, cât şi din partea companiilor româneşti, iar acest lucru se va vedea: creşterea economică excepţională din ultimii cinci ani a venit în proporţie de 90% din consum, şi mai puţin din creşterea investiţiilor.

    Pentru că toată lumea se confruntă cu problema forţei de muncă şi cu dorinţa tinerilor de a pleca în afară, Branislav Bibic, CEO al Philip Morris România, spune că nu înţelege de ce românii consideră că pot avea succes numai dacă lucrează în străinătate. Şi a dat ca exemplu talentele din Philip Morris România, care vor să plece să lucreze în străinătate cu orice preţ, chiar dacă câştigă în final mai puţin deşi primesc salarii mai mari: costul vieţii din alte ţări este mult mai ridicat decât cel din România, din Bucureşti, ceea ce face ca în final să câştige mult mai puţini bani.

    „De ce vor să plece? Este o decizie oarecum iraţională, se simt mai bine dacă trăiesc în afară.”Mihai Marcu, CEO al MedLife, cea mai mare reţea privată de sănătate din România şi unul dintre acţionari, spune că nu-i înţelege pe românii care pleacă să lucreze în afară câte 10-12 ore pe zi în Londra fără să crâcnească şi sunt fericiţi dacă mai prind o oră pe zi la lunch”.
    Dacă ar sta şi ar lucra în România, aceşti tineri ar ieşi mult mai bine.

    „Noi nu vindem suficient ce este în România, calitatea vieţii a crescut mult faţă de acum 20 de ani, cel puţin în Bucureşti”, adaugă Mihai Marcu.Din cauza schimbărilor peste noapte, stresul din companii este mult mai ridicat în România decât în afară, iar din acest motiv există percepţia că lucrurile sunt mult mai grele aici.

    Cristian Logofătu, directorul financiar al Bittnet System, o companie românească din IT care şi-a obţinut succesul listându-se la bursa de la Bucureşti, spune că poate în România sunt salarii de 4.000 de euro în IT şi în Germania de 6.000 de euro, dar dacă te uiţi la costurile de trai, sunt destul de mulţi oameni care ar prefera să lucreze în România pe un salariu de 4.000 de euro, decât să meargă în altă ţară, unde au salarii de 6.000-7.000 de euro.

    „Singurul lucru care ne încurcă la nivel naţional este nivelul calităţii vieţii perceput de oameni aici, în România”, a declarat Logofătu la lansarea celei de-a patra ediţie a studiului „Capitalul privat românesc“, realizat de ZF în parteneriat cu Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM.

    România oferă mult mai multe oportunităţi pentru talente, pentru cei care vor să aibă o carieră într-o companie, într-o multinaţională, sau să devină antreprenori. Dar trebuie să treacă peste această percepţie că lucrurile nu se mişcă în România, că economia şi businessul se prăbuşesc, că statul le ia totul prin taxe şi impozite, la care se adaugă şi contactul cu instituţiile statului.  Dacă cineva poate să treacă de acest lucru, businessul din România îl poate răsplăti.
    Deşi este un exemplu care poate fi obţinut o dată într-o sută de ani, cel mai valoros start-up românesc, UiPath, care a pornit din Bucureşti, a reuşit ca în numai cinci ani să ajungă la o evaluare de 3 miliarde de dolari, cu un potenţial de a ajunge la 6-7 miliarde de dolari. Bineînţeles că poate fi mult mai uşor să ai succes în IT, unde poţi să ajungi mult mai uşor pe piaţa globală decât în retail sau în producţie, unde prima piaţă este cea din judeţul de origine şi cu chiu, cu vai poţi să ajungi în judeţele învecinate.
    Mihai Marcu de la MedLife este sigur că din ce în ce mai mulţi români vor realiza că poate fi mai bine în România din punct de vedere economic şi al businessului decât în străinătate, totul depinzând de timp. 

  • Raport PwC pe piaţa M&A: Valoarea totală a pieţei a ajuns la aproximativ 5 miliarde de euro în 2018 cu 170 de tranzacţii

    Potrivit raportului PwC România, piaţa de fuziuni şi achiziţii s-a situat la valoarea de 5 miliarde de euro în 2018, în scădere cu 12% faţă de anul precedent, însă aceste scăderi au fost în linie cu evoluţiile din regiune.

    Anul trecut au fost încheiate 170 de tranzacţii, în creştere faţă de anii precedenţi când media a fost de circa 130 de tranzacţii.

    „În piaţă se simte o presiune în sensul creşterii aşteptărilor privind valoarea adăugată generată de o tranzacţie”, spune George Ureche, liderul echipei de tranzacţii în cadrul PwC România.

    Cele mai efervescente domenii au fost cel de IT, farma, servicii mdeciale, producţia industrială şi sectorul imobiliar.

    „Pentru anul 2019 anticipăm o evoluţie oarecum similară ultimilor doi ani, atât în ceea ce priveşte valoarea pieţei, cât şi numărul de tranzacţii. Sunt proiecte deja începute în mai multe sectoare, iar finalizarea cu succes a acestora depinde în mare măsură de stabilitatea economică şi legislativă a ţării. Dacă aceste elemente sunt întrunite, vedem un an foarte bun pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii”, a spus George Ureche.

     

  • Raportul PwC Global Economy Watch previzionează o încetinire a creşterii economice globale în 2019

    PwC se aşteaptă ca perioada de creştere  economică accelerată  înregistrată de majoritatea economiilor mari, începând cu finalul lui 2016 şi până la începutul lui 2018 să se fi încheiat. În Statele Unite este de aşteptat ca efectul pozitiv al stimulului fiscal să se estompeze treptat, dobânzile mai mari vor atenua cheltuielile de consum, iar un dolar puternic va continua să afecteze negativ exporturile americane. PwC estimează o scădere moderată  a creşterii economice din Statele Unite de la 2,8% în 2018 până la aproximativ 2,3% în 2019.

    Şi în China nivelul de creşterii economice va suferi o scădere comparativ cu 2018. Deşi guvernul va încerca să se asigure ca scăderea este una uşoară, impactul războiului comercial cu Statele Unite ale Americii şi nevoia de a controla nivelul datoriilor vor crea premisele unei decelerări modeste a creşterii economice în 2019.

    Se aşteaptă ca în ţările cu o economie dezvoltată piaţa muncii să rămână în continuare sub presiune, rata şomajului va continua să scadă, chiar dacă ritmul creării de noi locuri de muncă va încetini. Acest fapt va duce la o creştere a salariilor, dar cauzează probleme pentru companiile care caută să angajeze specialişti pentru a suplini deficitul de talente. Potrivit raportului, în 2019 rata şomajului va înregistra în continuare o scădere în Statele Unite şi Germania, unde rata de creare a noilor locuri de muncă este în continuare ridicată.

    Marea Britanie va coborî în clasamentul celor mai mari economii ale lumii, India şi Franţa fiind cele două ţări care o vor surclasa. În aceste condiţii, Marea Britanie va coborî de pe locul cinci până pe şapte. De-a lungul timpului Marea Britanie şi Franţa au schimbat în mod frecvent între ele poziţionarea în acest clasament, în principal datorită nivelurilor similare ale dezvoltării dar şi unui număr relativ egal al populaţiei. În ceea ce priveşte India, ascensiunea ei pare să fie permanentă. Previziunile PwC aşteaptă o creştere reală a PIB-ului Marii Britanii de aproximativ 1,6%, de 1,7% pentru Franţa şi de 7,6% pentru India în acest an.
     

  • Ionuţ Simion – country managing partner / PwC România: “Eu am învăţat un singur lucru din meseria de consultant fiscalः lucrurile cele mai simple ascund în spatele lor cele mai complexe realităţi ale vieţii”

    Carte de vizită
    ¶ Face parte dintr-o familie cu trei fraţi – de aici spune că a plecat nevoia de autodepăşire, pentru că trăia într-o familie în care numai tatăl său avea un venit, fiind cofetar
    ¶ Simion a intrat la Academia de Studii Economice în 1987, deşi spune că visul lui era să urmeze şcoala militară
    ¶ Prima slujbă a obţinut-o în 1993, la Ana Electronic, firma pe care o descrie ca „emblematică” pentru acele vremuri, iar trei ani mai târziu a ajuns la compania de vânzări directe Amway, devenind, la 28 de ani, cel mai tânăr director financiar al companiei
    ¶ În 2000 a trecut la compania de consultanţă şi audit PwC România, pentru ca 15 ani mai târziu să devină country managing partner al companiei