BusinessMagazin

Tag: prototip

  • Cât costă să-ţi petreci vacanţa într-o căruţă de lux

    Căruţa cu coviltir este deocamdată doar un prototip, dar i-a cucerit deja pe cei care s-au plimbat cu ea pe uliţele satului Lăzăreşti din Harghita.

    Proprietarul căruţei vrea să reintroducă acest mijloc traditional de transport, care oferă şi condiţii foarte bune de cazare. Deşi e construită în stil tradiţional, căruţa cu coviltir oferă toate dotările unei rulote moderne. În ea pot dormi confortabil patru persoane, există o bucătărie destul de bine dotată şi foarte multe spaţii de depozitare, scrie stirileprotv.ro
    Prototipul a costat câteva mii de euro dar proprietarul speră ca preţul să scadă odată ce ideea va prinde şi vor exista mai multe comenzi pentru aceste căbănuţe pe patru roţi.

    VEZI AICI CUM ARATA CARUTELE

  • Keanu Reeves construieşte motociclete pe care le vinde cu 78.000 de dolari. Fiecare exemplar este unicat

    Keanu Reeves a pus bazele companiei Arch Motorcycles alături de prietenul său Gard Hollinger, un designer recunoscut în lumea motocicletelor şi vinde motociclete unicat. Primul produs al companiei este KRGT-1 şi este bazat pe prototipul pe care Hollinger l-a făcut cu Reeves în urmă cu câţiva ani şi se vinde cu 78.000 de dolari, dar preţul poate creşte în funcţie de cerinţele clientului, relatează Bloomberg

    Keanu Reeves este pasionat de motoare, da nu a învăţat să meargă pe motociclete de mic, cum fac foarte mulţi entuziaşti, ci a învăţat când era deja adult, însă a strâns  zeci de mii de mile pe motocicletele din colecţie, precum 1974 BMW 750, Kawasaki KZ 900 sau 1984 Harley Shovelhead.

    În 2007 Reeves a venit la Hollinger să-i ceară să modifice Harley-ul, însă Hollinger l-a refuzat. “Nu făceam eu chestii de genul asta”. Cei doi au început să vorbească despre un model care ar arăta frumos, dar pe care ai putea sta şi confortabil. Astfel a apărut un prototip argintiu cu roţi groase şi cu un rezervor îndoit precum aripa unui Bugatti.

    Lui Reeves i-a plăcut atât de mult, încât a vrut mai multe modele şi pentru prietenii lui. A vrut să pornească o companie producătoare de motociclete. Nu plănuia să facă o afacere din asta, dar motocicleta era atât de “fun, încât nu puteam să mi-o scot din minte”.

    Hollinger nu a fost  convins la început. Acesta avea deja o afacere în domeniu şi nu voia să pornească alta, însă după mai multe întâlniri cu actorul a decis să meargă pe acest drum.

    De la prototip până ca motocicleta să intre în producţie s-au scurs trei ani de zile şi în dezvoltarea produsul au fost investiţi doar banii din fonduri proprii, deşi Keanu Reeves a refuzat să precizeze o sumă. “Când conduci o motocicletă trebuie să te facă să te bucuri precum un copil”

    Motocicleta are un motor V-Twin de 2 litri şi este realizată din peste 200 de componente, iar din 2014 au vândut o mână de exemplare, fără să precizeze un număr exact. Fiecare exemplar este făcut după chipul şi asemănarea clientului, aşadar specificaţiile tehnice se pot schimba, însă, în principiu, motocicleta are 121 cai putere, poate atinge cu uşurinţă 160 km pe oră şi cântăreşte 244 de kg. Are şase viteze şi rezervorul te duce 320 de km până vei fi nevoit să faci plinul. La fel ca şi în cazului unui costum realizat pe comandă şi pentru motocicletă vei fi nevoit să vii de mai multe ori la atelier pentru măsurători pentru pedale, distanţa faţă de ghidon sau  unghiul şeii.

    După ce ai ales modelul, motocicleta îţi este livrată în aproximativ 90 de zile.

     

  • Rusia creează avionul care este capabil să călătorească oriunde în lume în doar două ore şi să lanseze un focos nuclear devastator

    Motorul prototipului va fi prezentat la Forumul Internaţional de Tehnologie Militară Army-2016, care va avea loc pe 6-11 septembrie, în regiunea Moscova. Serghei Karakayev, comandantul forţelor strategice ruse de rachete, a confirmat că motorul pentru bombardier a fost construit şi testat cu succes la filiala Serpukhovo a Academiei Militare. „Capacitatea operaţională a aparatului a fost dovedită”, a spus el, potrivit The Observer.

    Colonel Alexey Solodovnikov, coordonatorul general al proiectului, precum şi un profesor la Academia Militară a declarat: „Bombardierul va decola de la un aerodrom obişnuit şi are rolul de a  patrula spaţiul aerian rus. La comandă, va urca în spaţiul cosmic pentru a lovi o ţintă cu focoase nucleare şi apoi se va întoarce la bază. Cooperăm cu Institutul Aerodinamic Central al Rusiei privind proiectarea corpului şi caracteristicilor aeronavei. Cred că masa sa trebuie să fie de 20-25 de tone metrice şi va fi capabil să accelereze la viteza hipersonică în modul rachetă ”, a adăugat el. Doua motoare, unul pentru avion şi altul pentru navă, vor fi interconectate la setările pentru motorul bombardierului. Se va folosi combustibil kerosen, iar pentru spaţiu de zbor metan şi oxigen.

    British Reaction Engines a declarat, de asemenea, că motorul său hipersonic va zbura până în 2020. Agenţia Spaţială Europeană a investit 11 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui motor care va putea permite aeronavei să zboare oriunde în lume, în doar patru ore.

    Guvernul britanic a oferit peste 66 de milioane de dolari finanţare pentru Reaction Engines, cu 55 de milioane mai mult faţă de Agenţia Spaţială din Marea Britanie. Motorul revoluţionar Sabie ar putea permite aeronavei să decoleze de pe o pistă şi să prindă o viteză de cinci ori mai mare decât viteza sunetului, înainte de a trece pe modul rachetă. Acest design ar putea fi, de asemenea, folosit pentru a trimite sateliţi în spaţiu, la o fracţiune din costul curent.

  • Rusia crează avionul care este capabil să călătorească oriunde în lume în doar două ore şi să lanseze un focos nuclear devastator

    Motorul prototipului va fi prezentat la Forumul Internaţional de Tehnologie Militară Army-2016, care va avea loc pe 6-11 septembrie, în regiunea Moscova. Serghei Karakayev, comandantul forţelor strategice ruse de rachete, a confirmat că motorul pentru bombardier a fost construit şi testat cu succes la filiala Serpukhovo a Academiei Militare. „Capacitatea operaţională a aparatului a fost dovedită”, a spus el, potrivit The Observer.

    Colonel Alexey Solodovnikov, coordonatorul general al proiectului, precum şi un profesor la Academia Militară a declarat: „Bombardierul va decola de la un aerodrom obişnuit şi are rolul de a  patrula spaţiul aerian rus. La comandă, va urca în spaţiul cosmic pentru a lovi o ţintă cu focoase nucleare şi apoi se va întoarce la bază. Cooperăm cu Institutul Aerodinamic Central al Rusiei privind proiectarea corpului şi caracteristicilor aeronavei. Cred că masa sa trebuie să fie de 20-25 de tone metrice şi va fi capabil să accelereze la viteza hipersonică în modul rachetă ”, a adăugat el. Doua motoare, unul pentru avion şi altul pentru navă, vor fi interconectate la setările pentru motorul bombardierului. Se va folosi combustibil kerosen, iar pentru spaţiu de zbor metan şi oxigen.

    British Reaction Engines a declarat, de asemenea, că motorul său hipersonic va zbura până în 2020. Agenţia Spaţială Europeană a investit 11 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui motor care va putea permite aeronavei să zboare oriunde în lume, în doar patru ore.

    Guvernul britanic a oferit peste 66 de milioane de dolari finanţare pentru Reaction Engines, cu 55 de milioane mai mult faţă de Agenţia Spaţială din Marea Britanie. Motorul revoluţionar Sabie ar putea permite aeronavei să decoleze de pe o pistă şi să prindă o viteză de cinci ori mai mare decât viteza sunetului, înainte de a trece pe modul rachetă. Acest design ar putea fi, de asemenea, folosit pentru a trimite sateliţi în spaţiu, la o fracţiune din costul curent.

  • Un puşti de 13 ani a rezolvat problema cu care se confruntă 300 de milioane de oameni

    Shubham Banerjee are doar 13 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.

    Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.

    “Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

    În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state  în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.

    Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

    Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.

  • Hidrogenul este principala componentă a universului. Ar putea deveni la fel de important pentru industria automobilelor

    Spuneam că este ceva neobişnuit pentru că maşina cu propulsie cu hidrogen, având emisii zero, este un concept nou, pe care mai mulţi producători de automobile mizează, chiar dacă ideea motoarelor alimentate cu hidrogen nu este ceva nou. De fapt, primul motor cu combustie internă realizat de către Francois Isaac de Rivaz în 1807, funcţiona cu un amestec de hidrogen şi oxigen. Benzina avea să fie folosită la astfel de motoare abia în 1870.

    Automobilul pe care am avut ocazia să îl încerc este modelat pe un BMW Grand Turismo serie 5, construit din oţel şi fibră de carbon, dotat cu un motor electric de 180 kW, 245 cai-putere, cu tracţiune pe puntea din spate şi care poate atinge o viteză maximă de 180 km/h. În momentul de faţă, automobilul sprintează de la 0 la 100 de km/h în 8,4 secunde. Pentru comparaţie, o Dacia Logan, în funcţie de model, parcurge aceaşi distanţă între 10 şi 13 secunde. „Deşi maşina în starea actuală merge chiar foarte decent, cred că ar putea fi mai sportivă”, spune Merten Jung, şeful diviziei de dezvoltare a propulsiei cu hidrogen de la BMW.

    Maşina este dotată cu o baterie pentru stocarea energiei şi un rezervor pentru hidrogen gaz comprimat. Stocarea hidrogenului se realizează la o presiune de 700 bari, dar compania germană lucrează şi la o soluţie de presiune criogenică de 350 bari, lucru care ar mări autonomia vehiculului şi mai mult, deoarece densitatea gazului este mai mare la o presiune de 350 bari.

     Deşi poate suna puţin SF pentru şoferul obişnuit, alimentarea cu hidrogen se realizează la fel de uşor ca şi alimentarea tradiţională, la o benzinărie normală, la o pompă obişnuită şi nu ar trebui să dureze mai mult de cinci minute. Hidrogenul vine sub formă lichidă din staţie şi se transformă în gaz în interiorul maşinii.  Mai departe, pilele de combustie transformă hidrogenul în energie electrică. Motorul electric BMW este sprinten, are zvâc, iar plecarea accelerată de la stop te împinge în scaun. Când maşina prinde viteză, motorul electric este precum un ghepard, rămas însă fără glas.

    Lăsând la o parte faptul că un astfel de automobil nu poluează mediul înconjurător, sistemul ar fi şi o soluţie casnică de stocare a energiei electrice. Casele dotate cu panouri solare produc mai multă energie, iar surplusul este risipit, pentru că nu poate fi stocat. Energia produsă în timpul zilei ar putea fi folosită pentru a genera hidrogen din apă. Hidrogenul generat este stocat în soluţii similare cu rezervoarele pentru automobil şi ulterior, printr-o tehnologie asemănătoare cu cea din automobil, poate fi generată electricitate atunci când este necesară pentru consum.

    Până când se va ajunge la acest proces 100% ecologic, hidrogenul este fabricat fie prin electroliză, fie prin procesarea gazelor naturale. „Un mare avantaj al tehnologiei cu pilă de combustie este acela că poţi utiliza componente care există deja la motoarele pe benzină sau motorină şi sunt ieftine. Vehiculele electrice sunt foarte bune pentru zonele urbane, dar când vorbim de distanţe mari, tehnologia pilei de combustie este viitorul într-o lume cu emisie zero. Cele două sisteme nu se află în competiţie, ci se completează reciproc”, este de părere Merten Jung.

    Până când autoturismele de acest fel vor fi parcate la fiecare colţ de stradă, trebuie rezolvată problema infrastructurii. În prezent, există 50 de staţii cu hidrogen în Germania, în California în jur de 40, iar cele mai multe se regăsesc în Japonia, în jur de  100; acolo se plănuieşte ca până în 2025 să se ajungă la 800 de staţii. Planurile pentru Europa sunt mai puţin ambiţioase: 400 de staţii de alimentare cu hidrogen până în 2023.

    Hidrogenul este mai prietenos cu mediul, dar va fi şi mai ieftin decât benzina sau motorina? Puţin probabil, spun cei de la BMW, vor fi preţuri competitive deşi nu se ştie cu exactitate cât de scump va fi hidrogenul. Merten Jung invocă studii care spun că în momentul de faţă hidrogenul s-ar vinde cu 8 euro pe kilogram, însă asta se poate schimba.

    BMW a lucrat la tehnologia actuală alături de Toyota, cu care a încheiat un parteneriat în 2013. Inginerii celor două companii se întâlnesc o dată pe lună şi schimbă idei, când în Germania, când în Japonia. Şi alţi constructori au apelat la parteneriat de acest gen. Daimler cooperează cu Ford, dar şi cu alianţa Renault-Nissan în acest domeniu. 

    Va fi lansat automobilul în serie? Încă nu s-a stabilit acest lucru, deşi nemţii pomenesc o dată de lansare după 2020. „Preţul componentelor va scădea de-a lungul următorilor ani. Începând cu 2020 vrem să avem un sistem care să ne permită să scădem preţul automobilului. Mai lucrăm la putere, la greutate”, afirmă Jung. În momentul de faţă un obstacol în stabilirea unui preţ competitiv este o componentă cheie, o membrană laminată cu un catalizator, în compoziţia căruia intră destul de multă platină, după cum spune Merten Jung.

    BMW nu este singurul producător de automobile care analizează hidrogenul ca posibilitate de a alimenta maşina. Marele rival al BMW, Mercedes-Benz, nu numai că are în dezvoltare o astfel de maşină, dar are şi o dată de lansare. Potrivit presei străine, Mercedes Benz GLC F-Cell ar putea fi lansat în 2017, la un preţ de 71.000 de dolari, iar autonomia va fi undeva între 400 şi 480 km. Nu se ştie încă dacă va fi produs un număr mic de vehicule, precum au făcut Hyundai sau Toyota cu automobilele lor alimentate cu hidrogen sau modelul va fi produs în serie. Nici cel de-al treilea mare producător de automobile german, Volkswagen, nu se lasă mai prejos, iar în ianuarie la show-ul auto de la Detroit a prezentat automobilul concept alimentat cu hidrogen Audi H-Tron Quattro, care se încadrează în caracteristicele tehnice ale celorlalte autoturisme: încărcare rapidă, autonomie între 400 şi 500 km şi emisii zero.

    Vehiculele alimentate cu hidrogen există sau sunt pe cale să apară într-un număr mult mai mare în următorii ani. Trebuie doar să-şi găsească cumpărătorii, însă aceştia au nevoie, în primul rând, de staţii de alimentare cu pompe de hidrogen.

  • Doi clujeni au trecut de la prototipuri pentru invenţiile lor la o afacere de succes cu ochelari şi căşti din lemn

    Prototip Studio sunt Ioana Ciurea şi Bogdan Goţia, doi tineri care şi-au dorit să aplice cunoştinţele dobândite în mediul academic într-un mod practic şi au ales să pornească propria afacere. „Am început să lucrăm împreună inventând lucruri şi făcând prototipuri pentru invenţiile noastre. De aici şi numele: ideea de a avea un studio creativ care să înglobeze preocupările noastre”, spune Ioana. Studioul a devenit cunoscut pentru căştile audio din lemn, primul lor produs, apoi au ieşit pe piaţă cu ochelarii din lemn „OO”. 

    Prototip Studio apreciază versatilitatea materialului. „Am început să lucrăm cu lemn pentru că ne place ideea unui material natural atât de versatil. Şi ne inspiră multitudinea de forme, texturi şi nuanţe generate de natură şi transpuse în lemn”, spune reprezentantul Prototip, Ioana Ciurea.

    Acum lucrează la o nouă versiune a căştilor din lemn, pentru care colaborează cu o echipă de ingineri de sunet „pentru a duce mai departe conceptul”.
    În plus, au creat şi piesele de mobilier „Scaunul triunghiular” şi „The table”. „Am descoperit frumuseţea de a lucra cu lemnul la primul proiect, cel al căştilor, şi apoi am dus mai departe ideile, ne-am perfecţionat tehnicile (…); ne place să experimentăm şi lemnul a fost o prima dragoste, însă ne surâde ideea asocierii de materiale şi tehnici de producţie pentru a ne concretiza ideile”, afirmă Ioana.

    În cazul Prototip Studio, investiţia în afacere a fost una minimă datorită faptului că au avut acces la un atelier care este dotat cu maşinărie CNC şi unelte de prelucrat lemn. „Am înaintat cu paşi mărunţi, cu proiecte mici a căror producţie am acoperit-o noi, şi tot noi ne-am ocupat de promovare şi marketing”, povesteşte antreprenoarea. Cei doi au vândut anul trecut 180 de perechi de ochelari, al căror preţ începe de la 300 de lei.

    Poate v-aţi întrebat şi ca mine cât de rezistente sunt produsele din lemn. „Deşi în aparenţă lemnul creează senzaţia unui material fragil, în funcţie de prelucrare el devine foarte rezistent”, spune Ioana. „Pentru primele modele de căşti am folosit lemn de bambus masiv, care este mult mai puţin casant precum plasticul spre exemplu şi datorită faptului că prin finisare devine impermeabil, nici probleme la schimbarea bruscă a temperaturii sau la umezeală, nu au fost.“

    Afacerea lor înglobează proiecte de design de obiect, proiecte de amenajări interioare şi proiecte de arhitectură. „2015-2016 este al treilea an în care lucram sub forma asta la Prototip Studio şi din 2015 veniturile au devenit constante şi stabile. În medie, per persoană venitul este 2.500 lei/lună”, spune ea. În afară de Prototip Studio, cei doi mai lucrează şi la brandul Double Bubble prin care promovează şi vând accesorii pentru casă.

    Cum se transformă o idee într-un obiect concret? „De la a-ti lumina un bec, cand ai o idee buna, pana la a tine in mana un obiect, este un drum interesant care pe noi ne face sa iubim ceea ce muncim. In primul rand ne tine in priza entuziasmul, apoi ne luam energia din micile rezultate obtinute pe percurs din teste si incercarile pe care le facem. Pana la final ideea se slefuieste si la propriu si la figurat pana devine realitate. E un parcurs solicitant si frumos in acelasi timp.”, povesteşte antreprenoarea.
     

  • Un puşti de 13 ani a rezolvat problema cu care se confruntă 300 de milioane de oameni

    Shubham Banerjee are doar 13 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.

    Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.

    “Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

    În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state  în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.

    Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

    Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.

  • Drumul studentului Dragoş, din căminul Leu până la NASA. „Mi-am pierdut prietena, mi-am pierdut toţi banii, aveam doar un laptop şi un vis”

    El este Doctor Dragoş – Dragoş Brătăşanu, un tânăr român care-a plecat în 2008 să-şi facă doctoratul în Germania. A studiat ingineria aerospaţială, a câştigat premii de cercetare în Statele Unite ale Americii, trimitând un prototip de software la o companie americană.

    Totuşi, Dragoş spune că realizările sale nu se datorează faptului că ar fi un bun inginer, ci, mai degrabă, modului de raportare la probleme şi modului în care gândea fiecare situaţie în care era pus în parte. Şi-a dat seama, din propriile experienţe, că felul în care porneşti în drumul spre împlinirea unui vis este esenţial.

    A învăţat asta încă din studenţie când şi-a pus în minte să plece în Antarctica şi a reuşit. Era un student fără bani, care locuia în căminul Leu. „Mi-am dat seama că tot ce am făcut era strict despre cum gândeam, cum puneam pe hârtie un proiect de la zero şi îl transformam în ceva real”. Aşa a început povestea lui.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Aparat de făcut cafea, care arată şi câte calorii sunt într-o ceaşcă, prezentat la Techsylvania

    O echipă de ingineri IT români şi olandezi din Cluj-Napoca a realizat primul aparat inteligent de făcut cafea din lume, care îţi arată câte calorii are o ceaşcă şi care permite consumatorului să îşi personalizeze cafeaua, printr-o aplicaţie, proiectul fiind prezentat în cadrul Techsylvania.

    Prototipul primei maşini inteligente de făcut cafea, Troffee, a fost prezentat în cadrul “Techsylvania”, cel mai mare eveniment IT care s-a desfăşurat la Cluj-Napoca, între 6 şi 9 iunie, aparatul fiind creaţia unei echipe de ingineri IT româno-olandeză.

    POVESTEA PROIECTULUI PRIMEI MAŞINI INTELIGENTE DE FĂCUT CAFEA