Tag: protejare

  • Cum se protejează marile reţele de socializare, precum TikTok, Snapchat sau YouTube de tirul autorităţilor din SUA: Se leapădă de Facebook

    TikTok, Snapchat şi YouTube sunt cei mai noi giganţi ai tehnologiei care au fost chestionaţi de senatorii americani cu privire la preocupările legate de siguranţa utilizatorilor tineri, relatează BBC News.

    Pe parcursul a aproape patru ore de audieri desfăşurate luni, aceştia au încercat să se diferenţieze de Facebook, care s-a confruntat cu un control din ce în ce mai mare din partea politicienilor în ultimele luni.

    În declaraţiile sale de deschidere, senatorul Richard Blumenthal a adăugat: „Auzim aceleaşi poveşti de rău. Problema este clară – tehnologia speculează vulnerabilitatea copiilor şi adolescenţilor pentru a câştiga mai mulţi bani. Pentru asta, cineva trebuie să fie responsabil”.

    Facebook, acuzat că dăunează bunăstării mintale a copiilor, s-a confruntat cu solicitări tot mai mari de reglementare.

    Dar Snapchat le-a spus senatorilor că nu aparţine aceleiaşi categorii.

    „Snapchat a fost construit ca un antidot pentru reţelele sociale”, a declarat Jennifer Stout, vicepreşedintele pentru politici publice globale Snap.

    Între timp, şeful de politici publice TikTok, Michael Beckerman, a declarat la audiere: „TikTok nu este o reţea socială bazată pe adepţi”.

    Cu toate acestea, TikTok a fost acuzat că algoritmul său oferă conţinut dăunător adolescenţilor, mai ales pe plan mental.

    Ca răspuns pentru acuzaţiile aduse de fostul oficial Facebook, Frances Haugen, care susţine că gigantul tech era conştient de impactul toxic pe care Instagram îl are asupra adolescenţilor, Mark Zuckerberg a spus că platforma a făcut eforturi pentru a lupta împotriva conţinutului dăunător.

    „Ne pasă profund de probleme precum siguranţa, bunăstarea şi sănătatea mintală a utilizatorilor”, a spus el într-o scrisoare postată pe Facebook.

    Senatorii au, de asemenea, îngrijorări tot mai mari atât cu privire la cenzură, cât şi cu privire la răspândirea dezinformării.

    Unii oficiali spun că legislaţia care protejează reţelele sociale de a fi date în judecată – cunoscută sub numele de Secţiunea 230 – trebuie revizuită.

    Privită iniţial ca o modalitate de a proteja furnizorii de internet precum BT sau Comcast, a devenit principalul scut pentru site-uri uriaşe precum Facebook, Twitter şi YouTube, care nu pot revizui fiecare postare a utilizatorilor înainte de publicare.

    Cu toate acestea, mulţi politicieni americani susţin că legislaţia este depăşită, iar reţelele sociale trebuie trase la răspundere.

     

  • Cum trebuia să scrie în discursul preşedintelui Iohannis după incendiul de la spitalul din Constanţa: ”Astăzi, din păcate, eu am eşuat în misiunea mea fundamentală de a vă proteja”

    Astăzi, din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii” – Klaus Iohannis, preşedintele României, 1 octombrie 2021.

    ”Sunt preşedinte de 7 ani şi am urmărit cu îngrijoare cele 14 incendii din spitale din ultimul an. Astăzi, din păcate, eu am eşuat în misiunea mea fundamentală de a vă proteja”. Poate că acesta era mesajul mai potrivit pe care ar fi trebuit să îl ofere astăzi preşedintele Klaus Iohannis, după ce un nou incendiu, într-un spital din Constanţa de această dată, a condus la decesul a şapte persoane.

    Limba de lemn a preşedintelui şi-a atins potenţialul maxim într-un plin val patru al pandemiei, când decizia ministrului Educaţiei de a trimite copiii la şcoală fără să ţină cont de incidenţa mare a noilor infectări cu Covid a împărţit ţara în două, iar în fiecare zi sunt anunţate recorduri de infectări. ”Sunt îngrozit”, ”o nouă dramă teribilă”, ” prioritatea zero este să fie identificate rapid soluţii”, ” modernizarea sistemului de sănătate din România a rămas mult în urmă” sunt câteva dintre sintagmele folosite în discursul unui preşedinte care are rolul de spectator poate de prea mult timp.

    Să vii, după şapte ani de când conduci ţara, cu soluţia unor fonduri europene viitoare, care nici n-ar fi existat dacă nu era pandemia, ca să promiţi o infrastructură de sănătate mai bună ar putea fi cinic, dacă n-ar fi trist. România a alocat Sănătăţii un buget de 5% din PIB în 2014, anul în care Klaus Iohannis s-a instalat la Palatul Cotroceni. În 2021, bugetul Sănătăţii, aprobat de preşedinte, nu a ajuns nici măcar la 6% din PIB. În Germania şi în Franţa bugetele Sănătăţii au peste 10-11% din PIB şi chiar şi în Bulgaria este de peste 7% din PIB.

    Astăzi, din păcate, nu statul român a eşuat în misiunea de a-şi proteja cetăţenii, ci dumneavoastră, domnule preşedinte Klaus Iohannis!

     

    Redăm mai jos discursul integral al preşedintelui Klaus Iohannis:

     

    Declaraţie de presă a Preşedintelui României, Klaus Iohannis, în urma incendiului produs la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa

     

    01 octombrie 2021

     

    Sunt îngrozit de tragedia care a avut loc în această dimineaţă la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa. Este o nouă dramă teribilă care confirmă infrastructura deficitară a sistemului de sănătate românesc, un sistem învechit, greu încercat şi pus sub o presiune de neimaginat de valul patru al pandemiei de COVID-19.

    Transmit condoleanţe familiilor îndoliate şi multă putere să poată face faţă acestor momente extrem de dureroase. Le doresc însănătoşire grabnică tuturor pacienţilor şi personalului medical care au avut de suferit de pe urma incendiului. Este de neimaginat prin ce suferinţă au trecut toţi aceşti oameni veniţi la spital cu speranţa că se vor vindeca.

    Astăzi, din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii. Este o zi neagră, de doliu, pentru naţiunea română. Indiferent care va fi concluzia anchetelor cu privire la cauzele incendiului, cei care au pierit astăzi nu vor mai putea fi aduşi înapoi şi vor lăsa un gol imens în urma lor.

    Am cerut premierului şi ministrului Sănătăţii să ia toate măsurile necesare şi să facă absolut tot ce este posibil pentru a preveni ca un alt accident să se mai întâmple în spitalele din ţară. În acest moment, prioritatea zero este să fie identificate rapid soluţii pentru a-i putea transfera şi trata pe toţi pacienţii evacuaţi din spitalul de la Constanţa. Totodată, este imperativ ca, în toate secţiile cu pacienţi COVID-19 şi mai ales în cele de terapie intensivă, să fie acordată o atenţie sporită în primul rând la nivelul spitalelor pentru a putea preîntâmpina astfel de tragedii apărute în condiţii de supraîncărcare.

    În acelaşi timp, pe termen mediu şi lung, trebuie găsite urgent spaţii noi pentru a crea secţii de terapie intensivă care să ofere condiţii optime de siguranţă cât mai curând posibil. Modernizarea sistemului de sănătate din România a rămas mult în urmă şi tocmai de aceea infrastructura de sănătate a reprezentat prioritatea în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aceste importante fonduri europene pe care am reuşit să le obţinem pentru România constituie una dintre soluţiile cele mai importante pentru a asigura condiţii de siguranţă pentru medici şi pacienţi.

     

    Sursa: Presidency.ro

     

     

  • O nouă ameninţare la adresa Europei. Ce trebuie să facă de urgenţă statele UE, pentru a-şi proteja cetăţenii

    Statele membre UE trebuie să îşi consolideze legislaţia pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor în raport cu inteligenţa artificială (AI), în condiţiile în care aceasta ar putea fi sursa unor erori şi discriminări, arată un raport publicat luni.

    “O mare parte a interesului pentru AI se concentrează pe sprijinul său potenţial pentru creşterea economică. Modul în care poate afecta drepturile fundamentale a primit mai puţină atenţie”, se arată în raportul publicat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), o agenţie a UE cu sediul la Viena, Austria.

    Chiar dacă Inteligenţa Artificială are diferite aplicaţii (asistenţă vocală, sisteme de recunoaştere a vocii şi facială, roboţi, automobile autonome) ea a început să fie utilizată şi de forţele de ordine precum şi de sectorul medical, sectorul privat şi de agenţiile de informaţii.

    “Inteligenţa Artificială nu este infailibilă, ea este produsul oamenilor iar oamenii pot face greşeli. De aceea, oamenii trebuie să fie conştienţi atunci când AI este utilizată cu privire la modul în care funcţionează şi cum pot fi contestate deciziile automatizate”, susţine directorul FRA, Michael O’Flaherty.

    Raportul FRA este bazat pe mai mult de 100 de interviuri cu organizaţii publice şi private care utilizează deja Inteligenţa Artificială din Spania, Estonia, Finlanda, Franţa şi Olanda, scrie stirileprotev.ro

     

     

  • Distanţa care te protejează de virus. Cât de departe ajung picăturile generate de un simplu strănut

    Măsurile de protecţie impun păstrarea unei distanţe de 1,5 m. 65% dintre picăturile generate de un strănut ajung la 1 m de tine. Experţii recomandă pentru siguranţă păstrarea unei distanţe cât de mari posibil.

    Indiferent de cât de tare te grăbeşti, nu e un motiv să te apropii. Măsurile de protecţie includ păstrarea unei distanţe de 1.5 metri, însă s-ar putea să nu fie suficient. În cel mai recent studiu, cercetătorii din Singapore au constat că la o distanţă de un metru, dacă cineva tuşeşte, eşti acoperit de 65% de picăturile generate de acea tuse. Mergem mai departe.

    Dacă distanţa este de doi metri, mai puţine picături ajung, însă rămâne suficient virus pentru a putea infecta cealaltă persoană. Cercetătorii spun că probabil oamenii nu inspiră direct aceste picături. Ele rămân pe piele şi pe îmbrăcăminte. Astfel, persoanele se infectează când îşi ating faţa. Doi nu este cifra magică, însă masca, dezinfectantul şi distanţarea socială pot face minuni.

    Asta nu este tot. Oamenii de ştiinţă spun că persoanele mai scunde, copiii mici şi adolescenţii, ar putea fi mai expuşi riscului atunci când un adult mai înalt tuşeşte sau strănută. Picăturile mai mari din strănut, care conţin şi mai multe copii ale virusului, sunt mai grele şi cad rapid pe suprafeţele din jur. Aşa că, dacă vrei să eviţi să fii în drumul virusului spre podea, experţii recomandă să păstrezi o distanţă mai mare de doi metri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Câţi români deţin kituri de supravieţuire pentru catastrofe şi ce conţin acestea

    67% dintre respondenţii celui mai recent sondaj de opinie realizat la solicitarea UNSAR de către IRES pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.181 de respondenţi, proprietari, coproprietari sau persoane care intenţionează să achiziţioneze o locuinţă în următorii doi ani, cu vârste de peste 18 ani, declară că ştiu ce ar trebui să facă pentru a se proteja în cazul unei catastrofe.

    Totodată, deşi 55% dintre aceştia ştiu de existenţa unor kituri de prim ajutor pentru cazuri de catastrofă (care conţin alimente, apă, medicamente, fluier, lanternă etc.), doar 32% dintre aceştia le şi deţin.

    Acelaşi sondaj relevă şi că 35% dintre români intenţionează ca anul viitor să îşi protejeze casele, încheind ambele poliţe de asigurare a locuinţelor – atât cea obligatorie, cât şi cea facultativă, cu 4 puncte procentuale mai mult faţă de 2019.

    „Suntem ţara cu cea mai ridicată rată de proprietari de imobile din Europa. Totuşi, locuinţele noastre sunt printre cele mai puţin protejate. Dacă tot muncim o viaţă pentru o casă, ar fi important să ne asigurăm că visul acesta nu se poate nărui într-o secundă. În plus, ar trebui să ne aducem aminte de câte ori în vieţile noastre ‚paza bună a trecut primejdia rea’”, spune sociologul Gelu DUMINICĂ care s-a implicat în noua campanie UNSAR.

    „Spre deosebire de superstiţii, asigurările sunt o protecţie concretă de care cu toţii avem nevoie în faţa numeroaselor riscuri la care locuinţele noastre sunt expuse – de la incendii, cutremure, vijelii, furtuni, inundaţii până la explozii ori furturi. Mai ales acum, într-un context pandemic, oamenii au nevoie de mai multă protecţie împotriva neprevăzutului care le-ar putea afecta vieţile”, au declarat reprezentanţii UNSAR.
     

  • Mark Rutte, olandezul biciclist care a ţinut întreaga Europă captivă

    „Marele rău” – aşa este descris premierul olandez de ziariştii italieni pentru că a ţinut pe loc negocierile pentru pachetul de reconstrucţie economică a UE, cu refuzul de a oferi gratuităţi unor state ca Italia.

    Să fie acest olandez biciclist noul ticălos al Europei sau vocea raţiunii? Până la urmă, în negocierile maraton pentru bugetul pe termen lung al UE şi pentru planul de relansare economică postpandemie, ambele instrumente financiare însumând suma astronomică de 1.820 de miliarde de euro, Rutte a obţinut promisiunile Italiei şi Greciei că banii nu vor fi risipiţi şi că noile fonduri UE vor fi însoţite de reforme. Italia este o ţară notorie pentru rezistenţa la reformă, cauză din care s-a şi aflat în centrul ultimelor crize.

    Apoi, după cum scrie France 24, este preţuit pentru că îi ţine sub control pe euroscepticii de acasă. Iar UE numai de un nou val de populism, pornit din nordul bogat, nu are nevoie.

    Rutte este înainte de toate un politician versat şi un negociator de temut. Interlocutor formidabil, olandezul îşi pierde rar cumpătul şi stăpâneşte tot ce înseamnă arta comunicării, scrie Le Figaro. Glumeşte şi zâmbeşte pentru a detensiona situaţia şi pentru a fi văzut în rolul de personaj pozitiv. Foloseşte calmul şi lasă să se vadă doar puţin din intenţiile sale reale pentru a-şi deruta adversarul şi a obţine mai multe concesii. Şi joacă pe mize mari.  

    Când preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a câştigat pe  cancelarul Germaniei, Angela Merkel, cu ideea de împrumuturi colective ale statelor UE pentru finanţarea unui amplu pachet de relansare economică de 750 de miliarde de euro, punând astfel capăt deceniilor de ortodoxie economică germană, avocaţii unei solidarităţi mai mari în întregul bloc european s-au simţit de parcă ar fi cucerit în sfârşit Muntele Everest. Nu se aşteptau ca Olanda să reprezinte un obstacol în persoana lui Mark Rutte, premierul deşirat şi cumpătat al ţării.

    La discuţiile liderilor UE privind pachetul de reconstrucţie, întinse pe patru zile şi adânc în noapte, Rutte a fost indicat ca fiind responsabil pentru impas. A fost imediat poreclit „Domnul Nu. Nu. Nu“. Negocierile i-au adus la disperare pe unii lideri europeni. În a treia zi de discuţii, un Viktor Orban furios l-a atacat pe Rutte prin intermediul unei coferinţe de presă, acuzându-l că „este responsabilul pentru haosul de aici. Vrea să creeze un mecanism care să-i permită să influenţeze şi să controleze pe ce cheltuiesc banii ţările europene”.

    Premierul maghiar a mers mai departe spunând că olandezul are „un stil comunist”. Nici premierul bulgar, Boiko Borisov, nu şi-a putut păstra calmul, declarând că Mark Rutte „se comportă ca un poliţist”. Premierul Portugaliei, Antonio Costa, a declarat că „opoziţia din partea «the frugal four» nu mai este tolerabilă”, aminteşte publicaţia italiana Corriere della Sera. Olanda face parte din grupul de state cunoscut ca „the frugal four”, alături de Austria, Danemarca şi Suedia, economii excedentare care pun mare preţ pe cumpătarea fiscală. Lor li s-a alăturat Finlanda. 

    Descris de către The Economist ca purtându-se asemenea unui preot catolic care a luat o supradoză de cafeină, Rutte dă impresia unei deschideri energice, însă îşi păzeşte cu străşnicie viaţa privată. Se autodescrie ca fiind „un om al obiceiului şi tradiţiei”. Şi-a trăit întreaga viaţă la Haga, unde era cel mai mic dintr-o familie cu şapte copii. Tatăl său, Izaak, a fost comerciant, în timp ce mama sa, Mieke, a fost sora primei soţii a lui Izaak. Aceasta a murit într-un lagăr japonez în al Doilea Război Mondial.

    Rutte a dorit iniţial să fie pianist de concerte, dar a absolvit facultatea de istorie, după care a lucrat pentru gigantul anglo-olandez de bunuri de larg consum Unilever ca manager de resurse umane, o vreme pentru divizia de unt de arahide. Acest lucru i-a adus experienţa şi relaţiile necesare pentru a intra în partidul liberal probusiness VVD pe care îl conduce din 2006 şi cu care a devenit premier în 2010. De atunci, Rutte a condus ca premier trei coaliţii de guvernare, personalitatea sa cordială ascunzând instincte de prădător politic. A fost criticat că este vânător de voturi, cum a fost atunci când a pariat pe o poziţie puternic antiimigraţie pentru a-i fura electoratul liderului de extremă dreaptă Geert Wilders în campania pentru alegerile din 2017.  Mai recent a câştigat admiratori în timpul pandemiei pentru „blocajele sale inteligente”.

    „Ceea ce a avut dintotdeauna a fost acea percepţie din partea altora de a fi un personaj competent la guvernare“, spune Bergsen, fost consilier de politică economică al guvernului olandez. Aşa-numitul „premier de teflon” s-a priceput şi la gestionarea imaginii sale personale.

    A devenit o figură de cult prin videoclipuri virale cu el mergând cu bicicleta la muncă, chiar şi pentru a se întâlni cu lideri străini.Faptul că nu este însurat a stârnit speculaţii cu privire la sexualitatea sa în urmă cu câţiva ani, dar el s-a strecurat printre întrebările indiscrete, spunând doar că este „fericit” de viaţa sa.

    În timpul carantinei s-a aflat că Rutte a urmat regulile impuse de guvern pentru toată lumea şi a evitat să-şi viziteze mama într-un azil de bătrâni până cu câteva ore înainte ca aceasta să moară. De la Rutte lumea a aflat că a plâns la moartea tatălui său, a unui frate bolnav de SIDA în 1989 şi a unei surori. Pe plan internaţional, Rutte ţine strâns de imaginea omului care vorbeşte direct, fără ascunzişuri, dar acest lucru nu i-a adus întotdeauna prieteni.

    Spre exemplu, l-a întrerupt pe Donald Trump, chiar în timpul unei vizite la Washington în 2018, cu un „Nu” brusc, când preşedintele Americii a făcut un comentariu despre un acord comercial cu UE.
    Atitudinea dură a lui Rutte în ceea ce priveşte Grecia în plină criză a datoriilor şi criza migraţiei din UE din anii 2010 i-a înfuriat pe mulţi europeni.
    Şi acum este văzut ca „marele rău”, după cum îl descrie cotidianul italian Corriere della Sera, liderul neoficial şi de neînduplecat al „the frugal four”, acum cinci.  

    „Nu cred că se simte bine“ în rolul de ticălos, a spus un diplomat olandez. „El ar prefera să fie perceput ca o persoană care îmbunătăţeşte lucrurile, stând la înălţime pentru contribuabilii săi”, a explicat diplomatul. Rutte, înalt de 1,93 m, are o statură impunătoare chiar şi pentru naţiunea cu cei mai înalţi oameni din lume.

    În vârstă de 53 de ani şi aflat de un deceniu la guvernare, politicianul locuieşte în acelaşi apartament pe care l-a cumpărat după absorvirea facultăţii, conduce un Saab second-hand (când nu circulă cu bicicleta) şi lucrează voluntar ca profesor de studii sociale la un liceu. O fire veselă (dă sfaturi statelor sudice cu zâmbetul pe buze), Rutte a reuşit să-şi facă prieteni şi să construiască alianţe în peisajul politic olandez destul de fragmentat. „Poate fi oarecum ca un cameleon”, îl descrie Pepijn Bergsen, analist la Chatham House din Londra. „Se spune că îşi poate modela opiniile pentru a le mula pe consensul din camera de negocieri.”

    Diverşi lideri europeni, inclusiv preşedintele Franţei, Macron, şi premierii Italiei şi Spaniei au călătorit la Haga în ultimele săptămâni pentru a încerca să-l facă pe olandez să se răzgândească.
    Totuşi, Rutte a încercat la rândul său să-i convingă pe toţi că nu se va topi sub presiune, spunând că „nu este făcut din marţipan”

    Având în vedere că virusul i-a tăiat accesul la o funcţie de top în UE, Rutte se va mulţumi probabil să vâneze un al patrulea mandat ca premier în alegerile din martie 2021.
    „Bănuiesc că o va face din nou. Nu se poate întoarce la fabrica sa de unt de arahide, aşa cum obişnuia să spună“, a spus Bergsen.

    Astfel, politica internă joacă cu siguranţă un rol în atitudinea lui Rutte. În martie 2021 vor fi alegeri generale, iar partidul conservator VVD trebuie să jongleze cu partidele de extremă dreapta pentru voturile unor oameni care sunt probabil eurosceptici. În plus, actuala sa coaliţie de centru dreapta nu are majoritate în parlament. Orice compromis la Bruxelles care ar merge prea departe în ochii olandezilor s-ar putea să nu fie ratificat în parlamentul de la Haga. Lui Rutte i s-a mai întâmplat aşa în 2005 şi în 2016.

    Olandezii, care susţin apartenenţa la UE cu o majoritate de două treimi, se mândresc atât cu istoria lor ca naţiune de comercianţi, cât şi cu cumpătarea lor tradiţională calvinistă.

    Alegătorii olandezi sunt conştienţi că sunt printre cei care contribuie cel mai mult la bugetul UE, iar ideea de a dărui sau de a împrumuta mai mult este nepopulară printre ei. Criticii spun că reticenţa olandezilor de a cheltui este acum deplasată, având în vedere surplusul comercial uriaş al ţării lor cu restul UE. Erik Nielsen, economist la UniCredit, spune că contribuţiile Olandei la bugetul european din 2018 de 4,8 miliarde de euro „spun doar o mică parte din povestea financiară reală”. „Potrivit Tax Justice Network, în acelaşi an structurile de tip paradis fiscal din Olanda i-au ajutat pe olandezi să pună mâna pe 6,7 miliarde de euro în venituri fiscale de la Germania, Franţa, Italia şi Spania”, a explicat  Nielsen.
    Porecla de „Domnul Nu” i se trage de la un videoclip din aprilie, reluat frecvent pe social media, care arată cum un colector de deşeuri din Olanda strigă la Rutte cerându-i să nu dea bani „acelor italieni şi francezi”. „Oh, Nu. Nu. Nu”, a răspuns premierul. „Voi ţine minte acest lucru.”
    Această ameninţare, de a spune „nu” generozităţii franco-germane, a fost poate cea mai bună carte a lui Rutte de la masa de negocieri de la Bruxelles, unde oficialii UE îi sunt recunoscători liderului olandez pentru că reuşeşte să ţină la distanţă partidele ostile Europei unite.
    Deşi a jucat cartea eurosceptică în anumite momente când s-a adresat publicului olandez, Rutte a fost îndrăgit la Bruxelles de când l-a depăşit pe extremistul de dreapta Geert Wilders în alegerile din 2017. Realegerea sa greu câştigată, urmată la puţin timp de înfrângerea extremistei franceze Marine Le Pen de către Macron în Franţa, a ajutat la stabilizarea navei UE după şocul votului pentru Brexit. Marea Britanie a arătat întregii Europe ce poate face populismul.
    Realizările sale din trecut i-au „permis liderului olandez să joace un rol important în politica UE”, a scris cotidianul italian La Repubblica. Aceste realizări explică de ce colegii olandezului l-au acceptat în trecut ca partener, deşi acest lucru este atât de solicitant, şi de ce o vor face din nou.
    Diplomaţii UE au apucat să-i cunoască cu vârf şi îndesat talentele la discuţiile din Bruxelles. „Nu-l mai suportam pe Rutte”, povesteşte un diplomat prezent la discuţii. „Când credeai că ai obţinut un acord, ceva care să ne conducă spre finalul negocierilor, el îţi cere mai mult din altceva, şi tot aşa.”
    În cele din urmă, liderii UE s-au înţeles asupra unui plan de 1.820 de miliarde de euro reprezentând bugetul pe şapte ani al UE şi un pachet de reconstrucţie economică de 750 de miliarde de euro, dintre care 390 de miliarde de euro sunt granturi, iar restul împrumuturi cu dobândă foarte mică, finanţate prin obligaţiuni emise la comun de ţările UE. Planul iniţial, aşa cum a fost prezentat el de Franţa şi Germania, prevedea ca 500 de miliarde de euro să fie acordate ca granturi ţărilor afectate sever de criză şi 250 de miliarde de euro să fie distribuite ca împrumuturi.

  • WhatsApp vine cu noi funcţii pentru a lupta împotriva fake news

     WhatsApp vine cu noi funcţii pentru a lupta împotriva fake news. În noul update se va regăsi o bară de căutare disponibilă doar în cazul mesajelor redirecţionate.

    Dacă un expeditor trimite o ştire primită de la altcineva, destinatarul va putea verifica dacă ştirea respectivă este adevărată.

    „Astăzi (duminică- n.red.), creăm o metodă simplă de a verifica aceste mesaje prin apăsarea unui buton în formă de lupă în chat. Oferind astfel o cale mai uşoară de a căuta aceste mesaje care au fost redirecţionate de mai multe ori, putem ajuta oamenii să găsească mai multe surse de informaţii despre materialul primit”, au declarat reprezentanţii WhatsApp.

  • Miliardarul George Soros în pandemie: Donald Trump şi-ar dori să fie dictator, dar este împiedicat de Constituţie. Ar trebui să colaborăm cât mai puţin cu China pentru a ne proteja democraţiile

    Miliardarul filantrop George Soros a criticat atitudinea preşedintelui Donald Trump în timpul pandemiei, precum şi colaborarea cu China, întrucât aceasta s-ar putea dovedi un pericol la adresa democraţiilor libere, potrivit CNBC.

    Soros l-a criticat dur pe Donald Trump şi a spus că acesta nu reprezintă valorile unei societăţi libere şi deschise.

    „Donald Trump şi-ar dori să fie dictator. Dar el nu poate deveni dictator pentru că există o Constituţie în Statele Unite, pe care oamenii încă o respectă, iar aceasta îl va opri din anumite decizii – ceea ce nu înseamnă că nu va încerca în continuare, întrucât este în joc supravieţuirea lui politică”, a explicat miliardarul George Soros, într-un interviu cu publicaţia germană Augsburger Allgemeine.

    Colaborarea cu China

    Soros a spus că SUA ar trebui să limiteze colaborarea cu China pentru a-şi proteja propria democraţie.

    În interviul publicat luni, Soros a explicat că tensiunile actuale dintre cele mai mari două economii ale lumii, corelate cu acuzaţiile preşedintelui Donald Trump care învinuieşte China pentru pandemia de Covid-19, generează obstacole în calea eforturilor de a eradica virusul.

    „Sunt mulţi oameni care spun că ar trebui să colaborăm mai bine cu China (n.r: pentru depăşirea crizei) – dar eu nu cred că ar trebui să facem acest lucru. Trebuie să ne protejăm democraţiile şi societăţile libere. În acelaşi timp, trebuie să găsim o modalitate de a coopera pentru a lupta cu schimbările climatice şi cu noul coronavirus. Nu va fi uşor”, a spus George Soros.

    Soros despre Xi Jinping

    Miliardarul a declarat pentru ziarul german că empatizează cu cetăţenii chinezi care au susţinut vocal că se află „sub dominaţia unui dictator”.

    În acelaşi timp, el a apreciat că actuala criză pune presiune pe liderul chinez Xi Jinping, care a preluat forţat puterea pe viaţă în China.

    „Mulţi chinezi educaţi sunt foarte supăraţi pe conducerea partidului pentru că au ascuns coronavirusul pentru atâta timp. Când Xi a eliminat mandatele şi s-a numit singur preşedinte pe viaţă, el a distrus viitorul politic al unei elite importante de oameni. A fost o mare greşeală din partea lui. Deci, da, el este foate puternic într-un anumit mod, însă în acelaşi timp foarte slab, poate chiar vulnerabil acum”, a spus Soros.

  • Un studiu dezvăluie care sunt cele mai expuse joburi la îmbolnăvirea cu COVID-19. Care sunt categoriile de angajaţi care trebuie să fie mai atenţi decât restul lumii

    Stomatologii, angajaţii din saloanele de frizerie, cei care lucrează cu copiii şi servesc mâncare se numără printre cei mai predispuşi la contaminarea cu COVID-19, potrivit unui studiu  al Canadian Centre for Policy Alternatives publicat recent.

    Potrivit thestar.com, mulţi dintre aceşti angajaţi au fost protejaţi de faptul că nu au muncit. Mii de angajaţi din aceste categorii se întorc acum la locurile de muncă.
    „Vor mai exista alte izbucniri ale pandemiei şi nu vor fi doar în industriile de ambalare a cărnii şi industria petrolieră” a spus David Macdonald, autorul din Canada al studiului, referindu-se la câteva dintre locurile unde focarele au izbucnit în ţara sa.

    Raportul lui a analizat joburile din Canada potrivit unei scale americane care măsoară cât de aproape trebuie să lucreze angajaţii de clienţii lor sau între ei pentru a-şi face munca.

    Cei aflaţi în vârful listei – inclusiv dentiştii, însoţitorii de zbor, coafezii şi profesorii – şi-au pierdut în număr mare locurile de muncă în primele faze ale pandemiei.

    MacDonald estimează că 1,7 milioane de angajaţi canadieni din aceste domenii şi-au pierdut locurile de muncă în perioada de izolare, iar dintre ei, 1,2 milioane sunt femei.

    Nu toţi se vor întoarce la muncă imediat. Lou Arab, un purtător de cuvânt al CUPE, sindicatul canadian care reprezintă Canada, a spus că fac presiuni în rândul operatorilor aerieni să ia măsuri mai serioase pentru a-şi proteja angajaţii – cum ar fi anularea serviciului de oferire de mâncare la bord sau furnizarea de echipamente de protecţie. Operatorii aerieni asigură deja măşti personalului navigant.

     

  • O nouă companie dă afară mii de angajaţi. „Acum este timpul să acţionăm suplimentar, reducând costurile, pentru a ne proteja viitorul şi pentru a dezvolta o afacere profitabilă pe termen lung”

    Reprezentanţii operatorului aerian britanic Virgin Atlantic au spus că intenţionează să concedieze peste  3.000 de angajaţi şi să îşi închidă temporar operaţiunile pe aeroportul Gatwick din Londra, anunţul fiind cel mai recent semn al haosului cauzat de pandemia de COVID-19 în industria aviatică, scrie The Guardian. Cele 3.150 de concedieri planificate reprezintă aproape o treime din forţa de muncă a companiei Virgin Atlantic.

    Companiile aeriene din întreaga lume au fost forţate să ia măsuri drastice după ce zborurile au fost anulate, punându-le în pericol modelele de business.

    Concedierile de la Virgin Atlantic vin după ce British Airways a anunţat că intenţionează să dea afară peste 12.000 de oameni. Reprezentanţii Virgin au spus că ar putea să dureze trei ani până ce frecvenţa zborurilor va reveni la nivelurile din 2019 şi că trebuie să facă concedieri pentru a supravieţui.

    Sir Richard Branson, fondatorul companiei aeriene, a solicitat sprijin din partea statului, dar guvernul britanic nu doreşte să ofere un pachet financiar separat pentru companiile aeriene, în afara ajutorului oferit tuturor întreprinderilor.

    Shai Weiss, directorul executiv al Virgin Atlantic, a declarat: „Acum este timpul să acţionăm suplimentar, reducând costurile, pentru a ne proteja viitorul şi pentru a dezvolta o afacere sigură pe termen lung, pentru a păstra banii şi pentru a proteja cât mai multe locuri de muncă posibile. Este crucial să revenim pe profit e în 2021. După evenimentele din 11 septembrie şi criza financiară globală precedentă am luat măsuri dureroase similare, dar, din fericire, mulţi membri ai echipei noastre s-au întors la noi în câţiva ani. În funcţie de cât durează pandemia şi de perioada în care sunt oprite la sol avioanele noastre, sperăm că la fel se va întâmpla şi de data aceasta.”