BusinessMagazin

Tag: promulgare

  • Ne luăm adio de la jobul clasic unde stăm 8 ore pe zi la serviciu. Ne vom putea face singuri programul

    Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, anunţase că adoptarea proiectului de lege privind reglementarea activităţii de telemuncă permite oricărei persoane care lucrează pe calculator să facă acest lucru de acasă, precizând că ITM poate face verificari la domiciliu.

    „Practic, orice persoană care lucrează de pe calculator poate să o facă de acum înainte de acasă. Este pontat ca orice altă persoană care ar fi la serviciu, are contractul introdus în Revisal, are toate drepturile ca orice salariat, doar că lucrează de acasă”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la finalul lunii februarie, în Parlament.

    Ministrul Muncii a afirmat că ITM poate să verifice dacă se respectă normele de securitate în muncă, precizând că „domiciliul se transformă într-un fel de birou”.

    „Angajatorul trebuie să verifice dacă se respectă acasă toate normele de securitate de muncă şi Inspectoratele Teritoriale de Muncă pot să facă verificări. Practic, domiciliul se transformă într-un fel de birou. Este exact ca şi cum ai lucra într-un birou, la angajator, doar că o faci de acasă. ITM poate să verifice dacă se respectă normele de securitate în muncă”, a precizat Lia Olguţa Vasilescu, întrebată dacă ITM poate face verificări la domiciliul angajaţilor.

    Lia Olguţa Vasilescu a precizat la solicitarea jurnaliştilor că “activitatea de videochat nu este reglementată prin această lege”.

  • Proiectul Legii bugetului pe anul 2018 va ajunge azi pe masa preşedintelui Iohannis

    Potrivit sursei citate, documentele ajung, în cursul zilei de miercuri, pe masa preşedintelui Klaus Iohannis.

    Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat, în data de 22 decembrie, proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Deputaţilor a adoptat OUG privind TVA split / Proiectul de lege va fi trimis preşedintelui Iohannis pentru promulgare

    ”Ordonanţa 23 instituie un experiment fiscal unic în Europa. Vorbim despre un experiment pentru că alte ţări care mai aplică aşa aplică fie opţional fie numai pentru companiile de stat. (…) Birocraţia infernală pe care o va reprezenta acest TVA split este un lucru la care noi vom supune economia României şi este un lucru negativ. Noi considerăm că deja birocraţia este înfiorătoare pentru mediul privat din România, IMM-urile trebuie să se conformeze la un număr de reglementări fiscale foarte mare şi în continuă schimbare. (…) Vă rugăm să nu votaţi această lege, să punem un capăt la ceea ce s-a numit <ţopăială fiscală>”, a spus deputatul USR Claudiu Năsui.

    Şi deputaţii PMP au anunţat că vor vota împotriva acestui proiect.

    ”Această măsură nu are decât două cauze principale. Una o reprezintă incapacitatea acestui guvern de a gestiona TVA şi transferă povara administrativă în curtea companiilor. A doua o reprezintă eşecul politicilor fiscal-bugetare în România şi nevoia disperată după resurse, fără a ţine cont de consecinţe. În acest context PNL nu poate vota decât într-un fel: împotrivă”, a spus şi deputatul PNL Bogdan Huţucă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Respingerea OUG 13 şi aprobarea OUG 14 au fost promulgate de preşedintele Klaus Iohannis

    “Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 24 februarie a.c., următoarele decrete: Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penal”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi, în timpul ceremonieie de învestire în funcţie a noilor miniştri din cabinetul Grindeanu, că va promulga cele două legi.

  • Legea antifumat merge la promulgare. Deputaţii au adoptat proiectul

    Legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise a fost adoptată, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 164 de voturi “pentru”, 20 voturi “împotrivă” şi 26 de abţineri, urmând să fie transmisă preşedintelui spre promulgare.

    Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun interzice complet fumatul în toate spaţiile închise, în spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, unităţi sanitare, precum şi cele de învăţământ.

    Legea antifumat a fost adoptată, vineri, în unanimitate, de Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, membrii comisiei hotărând retragerea amendamentului care interzicea afişarea produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere.

    Deputaţii din Comisia pentru sănătate au ţinut cont de adresa venită din partea Consiliului Concurenţei şi au eliminat amendamentul care prevedea interzicerea afişării produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere, pentru ca legea adoptată să nu fie considerată neconcurenţială, a precizat deputatul Rodica Nassar.

  • Preşedintele a promulgat modificarea Legii audiovizualului care permite demiterea preşedintelui CNA

    Potrivit unui comunicat transmis marţi de Administraţia Prezidenţială, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de for legislativ decizional, pe 29 iunie, cu 117 voturi “pentru”, după ce fusese respins de Camera Deputaţilor pe 6 mai.

    Acest proiect de modificare a Legii audiovizualului a fost iniţiat de parlamentarul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senat, şi de parlamentarul PNL Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

    Proiectul a fost depus, pe 31 martie, la Biroul Permanent (BP) al Camerei Deputaţilor şi prevede modificarea articolului 20 din actuala Lege a audiovizualului, în sensul în care se introduc mai multe alineate: “Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate (al Consiliului Naţional al Audiovizualului, n.r.) atrage, de drept, demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului”.

    În această situaţie, “Parlamentul va numi un nou preşedinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului preşedinte”, iar “fostul preşedinte demis nu mai poate fi reales în funcţie până la expirarea mandatului”.

    Până la această modificare legislativă, Legea audiovizualului nu prevedea posibilitatea demiterii preşedintelui CNA, însă prevede că CNA trebuie să depună un raport anual de activitate şi execuţia bugetară. Acest raport trebuie depus la Parlament până la data de 15 aprilie a fiecărui an.

    Apariţia acestui proiect de modificare a Legii audiovizualului a venit în contextul în care atât Georgică Severin, cât şi Gigel Ştirbu i-au cerut în mai multe rânduri, în ultimul an, demisia Laurei Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Totuşi, contactat pe 2 aprilie de MEDIAFAX, Georgică Severin a declarat că proiectul de modificare a Legii audiovizualului iniţiat de el alături de Gigel Ştirbu nu permite demiterea unui membru al CNA, ci doar schimbarea din funcţie a preşedintelui Consiliului.

    “Raportul (de activitate al CNA, n.r.), având un caracter care priveşte în primul rând activitatea managerială la nivelul CNA sau şi acest lucru, este normal ca actul de control pe care Parlamentul îl exercită asupra CNA să capete un sens mai practic, fără să ne atingem de inamovibilitatea membrilor CNA. Nu putem compara situaţia de la TVR şi de la Radio (Radioul Public, n.r.), unde există Consilii de Administraţie, cu CNA, care este un organism de reglementare şi control pe baza directivei europene. În aceste condiţii, propunerea noastră a fost ca, în cazul în care raportul CNA este respins de Parlament, preşedintele în funcţie al CNA să îşi piardă funcţia de preşedinte, rămânând membru, şi să fie ales pe durata mandatului cât a mai rămas din mandatul preşedintelui un alt membru al CNA dintre ceilalţi membri, evident cu votul din Parlament, ca să respectăm toată procedura legală”, a spus la momentul respectiv Georgică Severin.

    Întrebat dacă a găsit această soluţie pentru eliminarea Laurei Georgescu de la conducerea CNA, Georgică Severin a negat.

    “Este vorba de o iniţiativă care îşi propune să mărească responsabilitatea CNA în raport cu Parlamentul, pentru exercitarea controlului parlamentar. Fiind o instituţie în subordinea Parlamentului, este normal ca şi controlul parlamentar, cum este la alte instituţii, să aibă şi efecte, pentru că altfel un control care nu prevede niciun fel de sancţiune nu mai este un control de fapt”, a mai spus Georgică Severin.

    El a precizat că prin această iniţiativă legislativă se încearcă “responsabilizarea CNA” şi a preşedintelui Consiliului.

  • Preşedintele Iohannis a promulgat Legea privind Codul de procedură fiscală

    Codul de Procedură Fiscală a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, în 24 iunie, dată la care a fost aprobat şi Codul Fiscal.

    Decizia a fost luată de deputaţi cu 306 de voturi “pentru”, două voturi “împotrivă” şi o abţinere.

    Proiectul de lege privind Codul de procedură fiscală a fost adoptat de Senat, prima cameră sesizată, în 28 aprilie, fiind înregistrate 67 de voturi “pentru”, 5 abţineri şi 17 “împotrivă”.

    Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat la acel moment, la Senat, că prin noul Cod de procedură fiscală se doreşte “simplificarea procedurilor administrative de recuperare a creanţelor fiscale, îmbunătăţirea echilibrului drepturilor şi obligaţiilor celor două părţi ale raportului juridic fiscal, respectiv contribuabil şi organul fiscal, dar şi clarificarea unora dintre instituţiile juridice susceptibile de interpretare”.

    Un alt obiectiv constă în “asigurarea unei stabilităţi şi predictibilităţi pe termen lung a normelor scrise în actul normativ propus a fi rescris”.

    Totodată, se are în vederea simplificarea procedurilor de administrare a creanţelor fiscale, “claritate şi accesibilitate prin eliminarea interpretărilor”, prin corectarea neconcordanţelor existente în prezent între Codul de procedură fiscală şi Codul Fiscal sau alte legi speciale.

    Teodorovici a precizat că o altă prioritate a documentului este “o eficienţă a activităţii de administrare a impozitelor şi taxelor”.

    Vineri, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare proiectul legii Codului Fiscal, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

  • Iohannis promulgă actul normativ de completare a Legii privind restituirea imobilelor luate abuziv

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii pentru completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist.

    În 17 aprilie 2013, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, care stabileşte că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14 la sută pe an din suma punctelor.

    Ultima tranşă va reprezenta 16 la sută din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

    În 17 mai 2013, Legea 165 privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate confiscate în perioada comunistă a fost publicată în Monitorul Oficial.

    Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost soluţionate primesc despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

     

  • Preşedintele Iohannis a promulgat legea privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale

    Anunţul a fost făcut de Administraşia Prezidenţială, care a anunţat printr-un comunicat de presă că preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat sâmbătă, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale.

    Camera Deputaţilor a adoptat, pe 6 mai, cu 296 voturi “pentru”, 15 abţineri şi 6 voturi “împotrivă”, cererea de reexaminare a preşedintelui la legea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, stabilind că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maximum 3 ani.

    Deputaţii au adoptat raportul comisiei la cererea preşedintelui de reexaminare a legii finanţării partidelor, stabilind că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maximum 3 ani, se vor face prin virament bancar şi cele care nu sunt restituite în termen sunt considerate donaţii.

    Cererea de reexaminare solicita o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar comisia a decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea.

    O altă modificare decisă este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop. Neîndeplinirea termenului atrage după sine anularea exceptării de la plafonare.

    Comisia a mai decis introducerea publicării în Monitorul Oficial şi a împrumuturilor, nu numai a donaţiilor.

    Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a fost retrimisă de către preşedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, pentru reexaminare, şeful statului apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de respectarea procedurii parlamentare.

    Proiectul a fost adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Modificările la Statutul parlamentarilor privind majoritatea pentru adoptarea hotărârilor, promulgate

    Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, miercuri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 24 alineatul (4) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

    Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a aprobat, în 7 aprilie, cu 292 de voturi “pentru” şi un singur vot “împotrivă”, modificarea articolului 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel încât deciziile şi hotărârile să se ia cu votul majorităţii simple a celor prezenţi în plen.

    Potrivit modificărilor aduse Statutului, articolul 24, alineatul 4 din Legea nr 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor stipulează: “Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârea se publică în Monitorul Oficial al României, şi se comunică de îndată ministrului Justiţiei”.

    Parlamentul a schimbat, astfel, prevederea din Statut potrivit căreia hotărârile se luau cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, punând astfel în acord prevederile Statutului parlamentarilor cu prevederile Constituţiei.

    Decizia Parlamentului a venit la o săptămână după ce Senatul a adoptat, la rândul său, modificarea articolului 173 din Regulamentul Senatului, privind votul cu majoritate simplă în cazul hotărârilor, punând astfel în acord legea de funcţionare a Senatului cu prevederile Constituţiei.

    Potrivit deciziei plenului, articolul 173, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, care spunea că “Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi” se modifica, astfel: “Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi”.

    Modificările Regulamentului Senatului şi Statutului au fost făcute după ce senatorii au respins, în 25 martie, solicitarea procurorilor DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului PSD Dan Şova.

    Senatul nu a încuviinţat, atunci, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor. Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.