BusinessMagazin

Tag: promulgare

  • Legea privind taxarea contractelor part-time a fost promulgată. Drulă: Iohannis pedepseşte munca

    „Klaus Iohannis a promulgat legea PSD-PNL care prevede că dacă munceşti două ore, trebuie să plăteşti pentru opt. Asta face un preşedinte cu presupus pedigree liberal, în plină criză, cu inflaţie-record de aproape 17% şi cu 35% din populaţie în risc de sărăcie”, acuză Cătălin Drulă, preşedintele USR.

    El spune că această lege nu face decât să arate cât de mult contează pentru preşedinte vocea românilor, care i-au spus în repetate rânduri că proiectul nu e nici cinstit, nici eficient.

    „Pedepseşte munca şi sacrifică veniturile oamenilor în numele finanţării incompetenţei administraţiei actuale. Şi arată, mai ales, cât de greţos este cinismul Coaliţiei PSD-PNL, care promitea solemn că nu vor exista taxe noi sau taxe mărite. A mai muncit o zi Klaus Iohannis. A mai pus o semnătură pe falimentul ţării”, mai spune Drulă.

     

  • Este oficial, Iohannis a promulgat legea chiar astăzi. Milioane de români vor primi bani în plus

    Iohannis a promulgat legea care prevede majorarea valorii tichetelor de masă la 30 de lei

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul pentru promulgarea legii care prevede că voucherele de vacanţă acordate părinţilor pot fi folosite pentru plata taberelor pentru copii, iar valoarea nominală maximă a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 30 de lei.

    Şeful statului a semnat decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

    Legea are ca obiect de reglementare instituirea posibilităţii ca plata taberelor pentru copii să poată fi făcută şi cu vouchere de vacanţă acordate părinţilor.

    De asemenea, proiectul prevede că valoarea nominală maximă a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 30 de lei, potrivit amendamentului deputaţilor Adrian Solomon, Marius Budăi, Tudor Polak, Eva Andrea Csep, Dumitru Coarnă şi grupurile parlamentare PSD, PNL, UDMR şi minorităţile naţionale. Motivul invocat de semnatarii amendamentului a fost „pentru a compensa, măcar parţial, creşterea preţurilor”.

    Proiectul a fost aprobat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 238 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi şase abţineri.

    De asemenea, şeful statului a mai semnat decretul pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

  • Iohannis promulgă legea care poate trimite tot gazul din Marea Neagră în Ungaria sau Austria, odată ce restricţia de a vinde 50% din gazul extras a fost ridicată

    ♦ În condiţiile în care România are un deficit anual de 3 miliarde de metri cubi de gaz, acoperit din Rusia, nu se mai poate vorbi de exporturi de gaze sau de „furnizor de securitate energetică în regiune“, însă noua lege offshore lasă la latitudinea producătorilor de gaz din Marea Neagră unde se va vinde gazul extras.

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, resurse estimate la 200 de miliarde de metri cubi, a fost promulgată de preşedintele României, Klaus Iohannis. Cea mai importantă modificare faţă de varianta din 2018 este eliminarea restricţiei de a vinde 50% din gazul extras în România.

    Într-o situaţie ipotetică, dar posibilă potrivit noii legi, dacă, de exemplu, OMV are contracte pe termen lung pentru livrări în Austria şi Ungaria de 4 miliarde de metri cubi de gaz, iar gazul extras din Neptun Deep ajunge la 6 mld. de metri cubi în 2028, anul de vârf potrivit estimărilor, atunci în ţară mai rămân 2 miliarde de metri cubi, neacoperind nici deficitul intern actual. Până în 2028 însă, producţia de gaze on-shore, acum la sub 9 miliarde de metri cubi, va scădea semnificativ, deci deficitul de gaz intern va creşte. În consecinţă, România, cu  resurse naturale de  200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, s-ar putea trezi în situaţia în care exportă gazul exploatat şi importă de la ruşi.

    În aceeaşi vreme, acum, cu un consum anual de circa 12 mld. de metri cubi de gaz, România are o treime din gospodării conectate la reţeaua de gaze şi o lungime a acesteia de nici 50.000 de km. Ungaria, care ar putea fi unul dintre beneficiarii gazului din Marea Neagră, nu are resurse de gaze naturale, dar 95% dintre gospodării sunt conectate la reţeaua de gaze naturale de 100.000 de km.

    Cel puţin 3 miliarde de metri cubi de gaz importă anual România din Rusia, pentru că producţia onshore de 8,8 mld. de metri cubi nu acoperă necesarul intern, care este de 12,2 mld. de metri cubi şi în creştere. Legea veche din 2018 pentru exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră prevedea obligaţia ca 50% din gazul extras să meargă pe piaţa din România, această prevedere fiind unul dintre cele mai mari impedimente pentru ca producătorii să demareze exploatarea zăcămintelor. 

    „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore“, a anunţat ieri Administraţia Prezidenţială.

    Cu resurse de gaze estimate la 200 metri cubi în Marea Neagră, dintre cele două mari proiecte – perimetrul Midia şi Neptun Deep, doar Midia a avansat, prin decizia Black Sea Oil And Gas (BSOG) de a demara investiţia. Acum încep să se mişte lucrurile însă şi la Neptun Deep, după ce Romgaz a achiziţionat jumătate din participaţie, după ce americanii de la Exxon s-au retras din proiect. Cealaltă jumătate din participaţie aparţine OMV Petrom.

    Potrivit lui Virgil Popescu, ministrul energiei, primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua partea a acestui an, reprezentând o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual, în condiţiile în care investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor. Estimarea ministrului este că exploatarea la Neptun Deep va începe în 2023, iar primele gaze extrase din acest perimetru vor intra în sistemul naţional începând cu 2026.

    Transgaz estimează creşterea consumului intern de gaze din România la 18 mld. de metri cubi anual în viitorii ani, pe fondul conectării populaţiei la gaze naturale şi prin punerea în funcţiune a termocentralelor pe gaz. Consumul de gaze naturale al României este în acest moment de 12,2 mld. de metri cubi anual. Cu o producţia anuală de sub 9 mld. de metri cubi, importurile României de gaze sunt de cel puţin 3 mld. de metri cubi.

  • Klaus Iohannis a promulgat bugetul de stat pe 2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021: „Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021”.

    „Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni, 8 martie 2021, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021, astfel încât să fie respectate totodată principiile responsabilităţii fiscal-bugetare şi al sustenabilităţii finanţelor publice. Ţinta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare bugetară, care nu împovărează cetăţeanul prin noi taxe şi impozite. Astfel se creează premisele unei creşteri economico-sociale echilibrate şi sustenabile”, transmite Administraţia Prezidenţială.

    Potrivit sursei citate, bugetul pe anul 2021, axat preponderent pe investiţii şi pe accesarea fondurilor europene, „va permite dezvoltarea României în sectoare esenţiale, prea adesea ignorate în trecut”.

    „Sunt alocate sume semnificative pentru investiţii în infrastructura de transport, spitale şi şcoli, dar şi pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum şi a riscurilor asociate crizei sanitare şi economice provocate de pandemia de COVID-19. Investiţiile majore asigură susţinerea mediului de afaceri, noi oportunităţi de dezvoltare şi crearea de locuri de muncă mai bine plătite. Creşterea ponderii în PIB a veniturilor din fonduri europene echivalează cu un angajament ferm al Guvernului de a beneficia pe deplin de investiţiile din fondurile europene şi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Totodată, obiectivul de eficientizare a cheltuirii banului public nu se poate realiza, pe termen mediu, fără o amplă reformă a cadrului fiscal-bugetar şi a sistemului de administrare fiscală. Doar prin reforme autentice, care să genereze transparenţă şi eficienţă în sistemul administrativ, veniturile la bugetul de stat vor înregistra creşteri sustenabile, de care România are nevoie în anii următori”, se arată în finalul comunicatului de presă remis MEDIAFAX.

    Bugetul de stat pe anul 2021 a fost votat, marţea trecută, în Parlament în forma aprobată de Guvern. Social-democraţii au acuzat coaliţia de guvernare că a instaurat „dictatura bugetară” şi a impus controlul absolut asupra bugetului, contrar prevederilor constituţionale şi cutumelor democratice.

    În favoarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021 au votat 234 de deputaţi şi senatori, iar 170 de parlamentari au votat împotrivă.

  • Iohannis a promulgat legea care operaţionalizează în România Parchetul European condus de Kovesi

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind punerea în aplicare a Regulamentului UE pentru instituirea Parchetului European (EPPO).

    „Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi, 18 februarie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO)”, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    .Legea, care a fost votată, luni, în plenul Senatului, în calitate de cameră decizională, are ca obiect reglementarea unor măsuri legislative, care, alături de cele institute deja prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2019, sunt destinate să asigure punerea completă în aplicare a Regulamentului EPPO.

    „Pentru facilitarea aplicării directe şi obligatorii la nivel naţional a prevederilor cuprinse în Regulament, se impun măsuri de ordin legislativ şi institutional pentru asigurarea funcţionalităţii şi a operationalizării elective în România a Parchetului European. Proiectul (legea – n.r.) cuprinde şi dispoziţii de ordin
    instituţional, organizatoric sau privitoare la alocarea resurselor de personal, financiare şi materiale”, menţiona raportul comisiei juridice din Senat.

  • Legea privind transportul gratuit al elevilor a fost promulgată de Klaus Iohannis

    Legea privind transportul gratuit al elevilor a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, a anunţat, vineri, Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), care cer preşedinţilor de consilii judeţene să respecte legea de urgenţă. 

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind transportul elevilor (PL-x 334/10.06.2020) prin Decretul nr. 824/2020. Legea nr. 226/2020 de modificare şi completare a Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 rezolvă problema transportului elevilor.

    „De astăzi (vineri – n.r.), dreptul elevilor de a beneficia de transport gratuit devine realitate după 7 ani în care Asociaţia Elevilor din Constanţa a realizat demersuri continue. Istoria transportului elevilor începe în 2011, când Legea Educaţiei prevedea dreptul distinct al elevilor de a beneficia de decontarea navetei, respectiv reducere la transportul judeţean. Totuşi, niciunul din aceste drepturi nu a fost respectat, cauza fiind o serie de încurcături legislative. Câteva dintre acestea sunt plafonarea decontării navetei în 2013, introducerea tarifelor maximale pentru abonamentele elevilor în 2016, precum şi eliminarea transportului judeţean din sfera serviciilor publice în 2019”, au transmis reprezentanţii Asociaţiei Elevilor din România.

    Odată cu promulgarea legii sunt modificate o serie de articole din Legea educaţiei şi elimină toate contradicţiile legislative de până acum.

    Potrivit AEC, dreptul elevilor la transport gratuit nu mai este interpretat separat (decontarea navetei şi tarif redus), gratuitatea fiind asigurată de autorităţile locale şi judeţene, prin intermediul contractelor de servicii publice. Totodată, sistemul de decontare inaplicabil prevăzut de OUG nr. 70/2020 este eliminat.

    „Având în vedere cadrul legislativ clarificat, solicităm preşedinţilor de consilii judeţene să finalizeze de urgenţă procedura de atribuire directă a contractelor de serviciu public şi să emită hotărâri prin care să acorde gratuitate elevilor”, spun reprezentanţii AEC.

  • Legea privind carantina şi izolarea, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis

    Legea privind carantina şi izolarea a fost promulgată, sâmbătă, de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ urmează să fie publicat în Monitorul Oficial, moment din care va începe să îşi producă efectele.

    „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat sâmbătă, 18 iulie a.c., decretul privind promulgarea Legii privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic (PL-x 418/07.07.2020)”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

    Legea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

    Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, însă odată ajuns la la Senat, proiectul de act normativ a născut numeroase controverse.

    După zile întregi de dezbateri, senatorii jurişti au stabilit următoarele reguli : izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome suggestive.

    Lista bolilor pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la o locaţie declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare, precum şi lista unităţilor sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

    Măsura izolării trebuie să fie dispusă pe durata limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia pe care o determină. Trebuie să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli periculoase pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică. În plus, izolarea trebuie să fie pe o durată limitată, care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.

    Prima etapă este de 48 de ore, exclusiv în vederea efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară. Apoi, dacă se menţine riscul transmiterii bolii cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării, într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locaţia declarată de aceasta.

    Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin Hotărâre a Guvernului”, au mai decis senatorii jurişti.

    În cazul în care o persoană nu respectă măsura izolării la domiciliu sau la locaţia declarată pe durata acesteia, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată Direcţia de Sănătate Publică judeţeană sau a Municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura izolării recomandată de medic, în unitatea sanitară, printr-o decizie cu caracter individual.

    Cei care nu respectă regulile de izolare ar urma să fie sancţionaţi. La fel şi cei care nu respectă regulile de carantinare. Cei care se întorc din ţările ”roşii” trebuie să stea în carantină la domiciliu, iar, dacă nu au posibilitatea, vor fi plasaţi în spaţii ale statului. La fel şi persoanele care au intrat în contact direct cu persoane confirmate a fi infectate.

    Senatorii jurişti au eliminat din lege toate referirile la carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un agent înalt patogen.

    În plus, au stablit şi ce se întâmplă cu copiii ai căror părinţi se îmbolnăvesc de coronavirus şi nu au rude apropiate care să aibă grijă de ei. Părinţii, medicul sau Direcţia de Sănătate Publică (DSP) vor anunţa serviciul de asistenţă socială care va monitoriza situaţia şi, dacă e necesar, va lua măsuri pentru ca acei copii să fie îngrijiţi temporar.

  • Iohannis, despre legea majorării alocaţiilor pentru copii: Nu am de gând să refuz promulgarea

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, întrebat ce va face cu legea care vizează majorarea alocaţiilor pentru copii, că în prezent nu are de gând să refuze promulgarea actului normativ. Şeful statului a precizat că termenul pentru promulgare este 18 ianuarie.

    „Proiectul de lege are termen de promulgare 18 ianuarie. La acest moment nu am de gând să refuz promulgarea acestei legi, dar ea se află în analiză şi nişte lămuriri din partea Guvernului, fiindcă nu sunt sume în buget şi Guvernul trebuie să vină cu soluţii. Dar în momentul acesta nu refuz promulgarea”, a afirmat Klaus Iohannis, joi la Palatul Cotroceni, întrebat despre subiect.

    Întrebat despre posibile surse de finanţare pentru o astfel de măsură, şeful statului a adăugat că există variante în acest sens.

    „Există variante cu siguranţă, însă trebuie să fim realişti, prima rectificare de buget se poate face abia la mijlocul anului”, a conchis Iohannis.

    Ludovic Orban a anunţat, luni, că PNL ia în calcul patru variante pentru sancţionarea proiectului de lege al PSD care a trecut de Parlament privind creşterea alocaţiilor. Printre variante se numără atacarea la CCR, prorogarea termenului de intrare în vigoare sau angajarea răspunderii Guvernului.

    În luna decembrie a anului trecut, Camera Deputaţilor a votat, decizional, iniţiativa legislativă care prevede dublarea alocaţiei pentru copiii între 2 şi 18 ani, sumă care ajunge la 300 de lei, respectiv la 600 de lei pentru copiii cu handicap.

  • Răspunsul lui Orban când a fost întrebat dacă îi va cere lui Iohannis să nu promulge dublarea alocaţiilor

    Premierul Ludovic Orban a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă la Timişoara, dacă Guvernul este „încurcat” de dublarea alocaţiilor copiilor şi dac, în acest context, îi va cere preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea.

    „Noi avem încredere în preşedintele nostru, că de-aia l-am susţinut. Preşedintele are discernământul şi tot aparatul de analiză necesar şi suntem convinşi că decizia pe care o va lua este o decizie bună. În ceea ce ne priveşte pe noi, am atras atenţia în special parlamentarilor PSD să nu îşi mai bată joc de România şi aşa au adus România pe marginea prăpastiei în ultimii 7 ani de guvernare, de imaginea României”, a răspuns premierul.

    Orban a mai spus că PNL a preluat guvernarea cu un deficit „extrem de mare” şi „va ţine ferm cârma” astfel încât să să se asigure că România revine „pe drumul cel drept”.

    „Vom avea grijă să nu fie tulburate (obiectivele asumate – n.r.) de iniţiative populiste care nu au niciun fundament”, a mai spus premierul Orban.

    De altfel, Ludovic Orban a declarat, joi, că proiectul de lege pentru dublarea alocaţiilor de stat pentru copii este un populism ieftin al PSD care nu are niciun fundament în realitatea economică, deoarece nu există resurse financiare la bugetul de stat.

    Camera Deputaţilor a votat, miercuri, decizional, iniţiativa legislativă care prevede dublarea alocaţiei pentru copiii între 2 şi 18 ani, sumă care ajunge la 300 de lei, respectiv la 600 de lei pentru copiii cu handicap.

    Legea se află la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea referendumului

    ”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului”, informează Administraţia Prezidenţială.