BusinessMagazin

Tag: proiect de lege

  • Certificatul verde revine. Ce spune Florin Cîţu: ”Ar putea fi votat în două-trei zile”

    Preşedintele PNL, Florin Cîţu, nu este de acord cu angajarea răspunderii Guvernului pentru adoptarea certificatului verde la locul de muncă. El afirmă că este de preferat aprobarea unui proiect de lege în Parlament, care ar putea fi adoptat „în două-trei zile”.

    „Discuţia despre asumarea răspunderii nu a existat în coaliţie. Eu nu pot să comentez aşa ceva. Noi preferăm varianta de a avea un proiect de lege în Parlamentul României, transparent, dezbătut în comisii pentru a elimina orice element care să pună sub semnul întrebării acest certificat. Sunt şanse foarte mari să treacă în acest an”, spune Florin Cîţu.

    El apreciază că proiectul de lege ar putea fi votat „în două-trei zile”, în condiţiile în care actuala coaliţie de guvernare are în Parlament o majoritate de 70%.

    Referitor la proiectul ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, Cîţu spună că i-a cerut lui Nelu Tătaru părerea.

    De asemenea, Florin Cîţu afirmă că este de acord cu acordarea a 15 teste gratuite „dacă sunt şi pentru angajaţii de la stat, şi pentru cei din privat”.

  • Dacă adoptă legea „taxa pe Netflix“, Parlamentul României poate crea o breşă în cetatea Big Tech. Netflix, Amazon sau HBO ar putea fi obligate să-şi facă SRL sau SA în România

    Un proiect de lege iniţiat de guvernul condus de Florin Cîţu şi adoptat de Camera Deputaţilor îşi propune să taxeze cu 2% veniturile obţinute în România de operatorii platformelor de streaming precum Netflix, HBO Go sau Amazon Prime. Dacă proiectul va trece de Senat şi va fi promulgat, atunci o lege adoptată în România ar fi un exemplu de breşă în întreaga legislaţie internaţională, care nu reuşeşte să taxeze, de ani buni, marii giganţi din tehnologie, precum Google, Facebook, Microsoft, Apple sau Amazon.

    „Pe plan local, dacă proiectul de lege trece de Parla­ment în forma actuală, este de aşteptat ca platformele de strea­ming video să fie nevoite să se înregistreze fiscal în România sau să desemneze un reprezentant fiscal pentru efec­tuarea demersurilor de plată a acestei taxe în ţara noas­tră“, potrivit reprezentanţilor Deloitte. Declararea veni­turilor încasate de la utilizatorii români de Netflix, HBO Go sau Amazon Prime printr-o entitate de tip SRL sau SA ar putea revoluţiona sistemul de impozitare a serviciilor de streaming, care acum plătesc doar TVA de 19%.

    În prezent, românii cu abonament la Netflix plătesc abonamentul în Olanda, pentru HBO Go plata se face în Cehia, iar pentru Amazon Prime plata este înregistrată în Marea Britanie.

    Piaţa locală a serviciilor de streaming este evaluată la 90 de milioane de euro, potrivit agenţiei Initiative.

  • Ungaria: guvernul aduce clinicile de fertilitate sub controlul statului

    Guvernul continuă procesul de naţionalizare a clinicilor de fertilitate din Ungaria, ultimul stadiu al acestuia începând cu o săptămână în urmă după un an şi jumătate, scrie Hungary Today. În linie cu un nou proiect de lege, începând din vara următoare femeile nu se vor mai putea trata decât în clinici de tratare a fertilităţii de stat în Ungaria.

  • Proiect de lege privind modificarea legislaţiei privind insolvenţa

    Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru îmbunătăţirea soluţiilor de redresare pentru companii. 

    Demersul face parte din cadrul proiectului de asistenţă tehnică „Instrumente de avertizare timpurie şi cadre de restructurare în România”, finanţat prin Programul de Sprijin pentru Reforme, precizează un comunicat al companiei de consultanţă CITR.

    Conform expunerii de motive a Directivei, în lipsa unor măsuri de prevenţie adecvate mediului de afaceri, peste 200.000 de companii intră anual în faliment la nivel european, ceea ce conduce la pierderea a 1,7 milioane de locuri de muncă. În ceea ce priveşte situaţia din România, jumătate din cele aproximativ 30.000 de companii cu impact în economie se aflau deja în dificultate încă de dinainte de pandemie, iar un sfert dintre acestea au atins pragul insolvenţei, fără a fi încercat să acceseze o procedură de restructurare. În lipsa unei culturi a prevenţiei în business, anul trecut au intrat în insolvenţă 5.694 de companii la nivel naţional, dintre care 80 de companii de impact în 2020.

    Prin noile reglementări, UE îşi propune să stimuleze reluarea activităţii economice a companiilor care întâmpină dificultăţi financiare, să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate şi să evite ieşirea din circuitul economic a companiilor viabile. Mai ales în contextul actual, când multe companii experimentează dificultăţi punctuale sau sectoriale pe fondul pandemiei, transpunerea Directivei în legislaţia naţională este o oportunitate care vine să sprijine însănătoşirea mediului de afaceri românesc.

    „Transpunerea Directivei în legislaţiile naţionale ale statelor membre UE are ca rol crearea unei culturi a salvării şi prevenţiei la nivel european, care să aducă, pe lângă avantaje pentru mediul de afaceri, şi efecte sociale pozitive, precum salvarea locurilor de muncă. Numai prin măsuri comune de uniformizare a practicilor de restructurare a businessurilor la nivel european vom reuşi să oferim un nou sens pozitiv cuvântului -restructurare- oferind cu adevărat o nouă şansă companiilor care trec prin dificultăţi”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR.

    Odată adoptată legislaţia, antreprenorii români se vor dispune de proceduri mai clare, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanţelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate, apreciază CITR. În plus, noua legislaţie va încuraja acordarea de finanţări în procedură şi va cuprinde prevederi care încearcă să elimine blocajele care tergiversează aprobarea unui plan de reorganizare.

    Principalele direcţii şi capitole pe care se concentrează noua legislaţie:

    1) Modificarea procedurilor pre-insolvenţă astfel încât acestea să fie în primul rând accesate, deoarece cadrul legislativ actual nu a încurajat deloc acest aspect, să fie eficiente, mai uşor de implementat şi utile:

    a) Introducerea unei proceduri noi de restructurare, inspirată din legislaţiile străine – acordul de restructurare, care pune accentul pe negocierea în afara instanţei pentru o restructurare mai rapidă şi renunţarea la mandatul ad-hoc, instrument ineficient, care nu a fost aplicat în practică;

    b) Modificarea substanţială a procedurii concordatului preventiv – în sensul introducerii unor reglementări mai clare, cu posibilitatea de suspendare a executărilor silite pe o perioadă de timp şi care să încurajeze accesarea acestei proceduri într-un stadiu cât mai incipient al dificultăţii;

    c) Încurajarea şi protejarea finanţărilor acordate în procedurile de pre-insolvenţă, atât de eventuale acţiuni în anulare într-o eventuală procedură ulterioară de insolvenţă, cât şi prin acordarea unei super-priorităţi pentru restituire

    2) Modificarea prevederilor privind procedura reorganizării judiciare, astfel încât aceasta să fie mai rapidă şi mai eficientă:

    a) Prevederi care urmăresc limitarea perioadei de observaţie;

    b) Prevederi care urmăresc confirmarea mai rapidă a planului de reorganizare;

    c) Prelungirea perioadei de reorganizare de la 3 la 4 ani.

    3) Digitalizarea acţiunilor din proceduri, cu efect asupra întregii legislaţii, ceea ce va permite desfăşurarea adunărilor de creditori, a comitetelor şi a licitaţiilor publice online. Această abordare aduce procedurile mai aproape de contextul actual în care comunicarea online şi digitalizarea reprezintă noua realitate.

    Ulterior încheierii acestei etape, proiectul de lege, în forma modificată ca urmare a dezbaterii publice, va fi transmis ministerelor de resort, în procedura de consultare şi avizare interministerială. Apoi proiectul de lege, în forma avizată şi aprobată de Guvern, va fi transmis către Parlament.

     

  • Masca devine obligatorie. Care sunt condiţiile şi unde trebuie purtată

    Starea de alertă aduce noi reguli, una dintre acestea este purtarea măştii în spaţiile publice, se arată în proiectul de lege.

    Pe toată durata stării de alertă, esti obligat să porţi mască în spaţiile publice închise, în magazine, în metrou, autobuz şi alte mijloace de transport în comun. Nu sunt exceptate nici gările, autogările, aeroportul.

    Masca trebuie să acopere gura şi nasul. Eşti scutit de mască dacă faci dovada că ai o afecţiune medicală care nu îţi permite asta (trebuie să ai la tine avizul medical). De menţionat este că şi angajaţii din magazine, terase, frizerii trebuie să aibă mască.

    Măsura va fi valabilă de luni încolo, atunci când noua lege va intra în vigoare şi îşi va produce efectele.

  • Proiectul de lege prin care angajaţii ar urma să aibă liber când se închid şcolile, amânat

    Deputaţii au amânat marţi dezbaterea proiectului de lege care ar obliga toţi angajatorii să acorde zile libere plătite unuia dintre părinţi, în cazul în care şcolile se închid din cauza unor situaţii extreme.

    Potrivit proiectului, prevederea s-ar aplica părinţilor care au copii până în 12 ani, iar zilele libere ar putea fi acordate pe toată perioada în care autorităţile decretează închiderea şcolilor.

    Proiectul obligă companiile private să-i plătească pe angajaţi din bugetul propriu, fără posibilitatea decontării acestor bani.

    Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a luat decizia, luni seara, de suspendare a cursurilor în învăţământul preuniversitar în perioada 11 – 22 martie.

    În prezent, în România, 17 persoane au fost confirmate cu infecţie cu noul coronavirus. Cinci dintre acestea s-au vindecat.

  • BNR nu susţine proiectul de lege privind protecţia consumatorilor la riscul valutar

    BNR nu susţine proiectul de lege privind protecţia consumatorilor la riscul valutar în contractele de credit, se arată într-un răspuns al băncii naţionale semnat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. 

    Iniţiativa legislativă aparţine PSD, iar legea a trecut de Senat şi este în prezent la Camera Deputaţilor.

    BNR atenţionează că legislaţia naţională a adoptat la finele anului 2016 mecanismul dedicat riscului valutar în contractele de credit prevăzut de legislaţia UE. Mecanismul are dublă valenţă, pentru că impune creditorilor practicarea unui regim de prvenire şi avertizare a solicitaţilor de credit asupra riscurilor specifice şi obligă băncile să convertească în monedă naţională creditul, la cererea clientului, oricând pe parcursul contractului, la cursul de schimb de la data solicitării.

    Banca Naţională consideră că proiectul legisaltiv încalcă drepturi constituţionale şi principii fundamentale de drept şi va creşte incetitudinea legislativă în domeniul financiar – bancar.

    Proiectul, iniţiat de senatorul Cătălin Zamfir, a fost avizat favorabil de Consiliul Economic şi Social şi de Consiliul Legislativ.

  • Proiect de lege: ANAf va avea 3 vicepreşedinţi, în loc de 4, iar Direcţia Antifraudă va fi reorganizată

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va trece printr-un proces de restructurare în urma căruia numărul de vicepreşedinţi va fi redus de la patru la trei, iar Direcţia Generală Antifraudă (DGAF) va fi reorganizată, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă propus de Ministerul de Finanţe.

    Reducerea numărului de vicepreşedinţi este  motivată de nevoia de eficientizare a procesului decizional şi pentru diminuarea costurilor operaţionale.

    În prezent, cei patru vicepreşedinţi  ai ANAF coordonează patru mari arii de activitate ale agenţiei: vama, antifrauda fiscală, colectarea şi inspecţia fiscală. Proiectul de lege propus de Finanţe prevede comasarea atribuţiilor legate de antifraudă fiscală şi inspecţie fiscală sub un singur vicepreşedinte.

    Măsura vizează şi ”evitarea situaţiilor în care, la acelaşi agent economic, să se suprapună acţiunea diverselor organe fiscale (antifraudă, inspecţie fiscală, colectare) în scopul eliminării riscului de blocaj economic al contribuabililor”.

    În plus, nota de fundamentare a proiectului de lege menţionează că funcţionarea DGAF în actuala structură organizatorică nu a produs efectele aşteptate în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi creşterea colectării veniturilor bugetare, Direcţia confruntându-se cu o acută lipsă de personal.

    Astfel, statutul DGAF va fi modificat pentru a permite transferul unor angajaţi din alte departamente ale ANAF. ”Se propune aşadar transformarea de urgenţă a funcţiilor publice specifice din cadrul DGAF în funcţii publice generale care să asigure redistribuirea personalului specializat în mod fluent şi fără barierele impuse inerent de “funcţia specifică””, se menţionează în proiect.  

     

     

     

  • Încă un proiect de lege pentru sistemul privat de sănătate: Furnizorii privaţi ar putea să acceseze fără restricţii legislative programele naţionale de sănătate, o piaţă de 250 milioane de euro doar în Bucureşti

    Un proiect aflat pe site-ul Ministerului Sănătăţii prevede că şi furnizorii privaţi pot să acceseze programele naţionale de sănătate, decontate integral de stat, după ce până acum pacienţii ajungeau în privat doar dacă spitalele publice nu le puteau acorda asistenţa medicală. Acest lucru a creat dezbateri aprinse, în contextul în care operatorii privaţi pot să ceară bani în plus pacienţilor pentru servicii suplimentare.

    Este al doilea proiect care schimbă organizarea sistemelor public şi privat din sănătate după ce anul trecut, în 2019, guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind contribuţia personală prin care pacienţii care merg în privat pot plăti diferenţa dintre suma decontată de stat spitalului privat şi tariful intervenţiei în privat.

    Victor Costache, ministrul sănătăţii, a organizat ieri o conferinţă de presă la care a abordat subiectul privatizării programelor de sănătate, spunând că va regândi programele, însă nu a precizat soluţii clare pentru ca pacienţii să nu plătească în plus pentru servicii suplimentare la privat.

    De altfel, întrebat dacă faptul că vine din sistemul privat, de la spitalul MedLife din Sibiu, poate fi conflict de interese, având în vedere ordonanţele pentru furnizorii privaţi, ministrul Costache a spus că este conferenţiar la universitatea din Sibiu, iar „sistemul public şi cel privat coexistă“.

    „Spitalele private sunt incluse în programele naţionale curative din 2014, sunt programe mai noi, decontul pe pacient este realist şi sunt programe care rulează de peste 10 ani în care decontul nu acoperă decât un sfert din intervenţie. Restul era acoperit de pacient prin coplată. Din aprilie cu noul contract-cadru regândim programele de sănătate. Sunt situaţii anormale şi trebuie rezolvate, intervenţiile trebuie decontate la costurile reale. Costul real este calculat de specialiştii CNAS. Se lucrează împreună cu comisiile de specialitate pentru costurile reale“, a spus Victor Costache.

    Finanţarea programelor naţionale de sănătate se realizează cu fonduri de la bugetul de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (CNAS).

    Urgenţa în cazul programelor naţionale este că la 31 martie se încheie con­tractul-cadru cu furnizorii de servicii publici şi privaţi, iar pentru a pune în apli­care această schimbare, proiectul ar trebui să treacă până la finalul lui martie.

    Un calcul pentru Bucureşti al de­con­tărilor programelor naţionale arată că totalul decontării a fost de 250 mil. euro (1,2 mld. lei), din care 86 mil. euro a fost decontarea pentru furni­zorii privaţi de sănătate (circa 412 mil. lei).

    Cei mai mulţi bani ajung în oraşele mari, acolo unde sistemul spitalicesc public şi privat este mai bine dezvoltat decât în alte zone.

    De asemenea, situaţia decontărilor pentru programele naţionale mai arată că furnizorii privaţi accesează programele unde se acordă cei mai mulţi bani de la Casa Naţională de Asigurări, cum ar fi programele de oncologie, dializă, cardiologie.

    Ce se schimbă la lege?

    În prezent, legea sănătăţii prevede că implementarea programelor naţio­nale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate selectate, iar acestea sunt instituţiile publice, furni­zo­rii publici de servicii medicale şi furni­zorii privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacitatea furnizorilor pu­blici. Schim­barea propusă de Ministerul Sănătăţii este că se scoate din lege sintagma „pentru serviciile me­dicale care exce­dează capacităţii furnizorilor publici“.

     

    Legătură cu coplata la privat

    Proiectul de lege privind accesarea programelor naţionale şi de către spitalele private în mod legal vine după ce în 2019 a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă pentru a scoate din ilegalitate coplata la privat. Astfel, o operaţie de apendicită cu bilet de trimitere într-un spital privat din Bucureşti ajunge până la 6.800 de lei, sumă ce include decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate de circa 2.000 de lei, iar restul sunt costuri supli­mentare de la pacient pentru investigaţii preoperatorii şi spitalizare, potrivit unui calcul realizat de ZF.

    Într-un spital de stat, aceeaşi operaţie de apendicită costă statul 2.000 de lei, valoarea decontării, iar pacientul nu mai achită nimic în plus.

    Întrebarea este care e costul real al unei investigaţii şi de ce nu ar dori şi spitalele publice să ceară bani supli­mentări pacienţilor.

  • Este oficial: Proiectul de lege al lui Teodorovici pentru impozitarea bacşişului a fost adoptat de către Senat

    Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege depus de senatorul PSD Eugen Teodorovici, care prevede impozitarea bacşişului şi includerea sumei denumite “bacşiş” pe bonul fiscal. Propunerea se aplică serviciilor de restaurant, baruri, nivelul bacşişului oferit de client fiind între 0% şi 15%.

    Senatorii au adoptat, miercuri, cu 43 de voturi “pentru”, 23 de voturi “contra” şi 6 abţineri, proiectul de lege, iniţiat de Eugen Orlando Teodorovici, care prevede impozitarea bacşişului şi includerea acestuia pe bonul fiscal.

    Proiectul de act normativ prevede completarea OUG 28/1999, privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu un nou articol.

    Astfel, bacşişul este definit ca “orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 «Restaurante», 5630 – «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor»”.

    Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, conform proiectului. Bacşişul este definit în vederea evidenţierii acestor sume pe bonul fiscal, instituirea obligaţiei de evidenţiere pe bonul fiscal a bacşişului încasat de la clienţi, în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia. Evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu.

    Actul interzice condiţionarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacşişului. Se instituie obligaţia operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conţine rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului pe care acesta doreşte să îl ofere.

    Nivelul bacşişului oferit de client poate varia între 0% şi 15%. Se instituie obligaţia operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacşişului, integral salariaţilor, potrivit unui regulament intern şi de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct.

    În situaţia în care plata contravalorii consumaţiei se face prin ordin de plată şi se emite factură, bacşişul se evidenţiază distinct pe aceasta. Se lasă la opţiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacşişului pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcţie de situaţia de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacşişului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal.
    Bacşişul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacşiş”.

    Pentru salariat, sumele provenite din bacşiş sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reţinere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

    “După abrogarea prevederilor care reglementau modul de definire, înregistrare şi fiscalizare a bacşişului, respectiv OUG nr. 8/2015, organizaţiile profesionale şi patronale din domeniul HORECA au solicitat public, în repetate rânduri, să analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementări legale a bacşişului în acest domeniu. În prezent, în România, bacşişul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în domeniul restaurantelor şi barurilor, valoarea totală a sumelor de această natură plătite şi respectiv încasate fiind considerabilă”, arată expunerea de motive a proiectului.

    Conform documentului semnat de ministrul Eugen Teodorovici, valoarea bacşişului încasat în sectorul economic vizat este între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei.

    “Cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naţionale, circa 15 miliarde lei, ceea ce înseamnă că şi valoarea bacşişului încasat în acest sector este semnificativ, în evaluarea noastră între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei. Aceste venituri ale angajaţilor din sector sunt nefiscalizate”, conform sursei.

    Comisia de buget a Senatului a dat un raport favorabil, marţi, proiectului iniţiat de Eugen Teodorovici, privind impozitarea bacşişului încasat de la clienţi în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.

    Proiectul urmează să fie dezbătut şi votat în Camera Deputaţilor.