BusinessMagazin

Tag: proiect de lege

  • BNR nu susţine proiectul de lege privind protecţia consumatorilor la riscul valutar

    BNR nu susţine proiectul de lege privind protecţia consumatorilor la riscul valutar în contractele de credit, se arată într-un răspuns al băncii naţionale semnat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. 

    Iniţiativa legislativă aparţine PSD, iar legea a trecut de Senat şi este în prezent la Camera Deputaţilor.

    BNR atenţionează că legislaţia naţională a adoptat la finele anului 2016 mecanismul dedicat riscului valutar în contractele de credit prevăzut de legislaţia UE. Mecanismul are dublă valenţă, pentru că impune creditorilor practicarea unui regim de prvenire şi avertizare a solicitaţilor de credit asupra riscurilor specifice şi obligă băncile să convertească în monedă naţională creditul, la cererea clientului, oricând pe parcursul contractului, la cursul de schimb de la data solicitării.

    Banca Naţională consideră că proiectul legisaltiv încalcă drepturi constituţionale şi principii fundamentale de drept şi va creşte incetitudinea legislativă în domeniul financiar – bancar.

    Proiectul, iniţiat de senatorul Cătălin Zamfir, a fost avizat favorabil de Consiliul Economic şi Social şi de Consiliul Legislativ.

  • Proiect de lege: ANAf va avea 3 vicepreşedinţi, în loc de 4, iar Direcţia Antifraudă va fi reorganizată

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va trece printr-un proces de restructurare în urma căruia numărul de vicepreşedinţi va fi redus de la patru la trei, iar Direcţia Generală Antifraudă (DGAF) va fi reorganizată, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă propus de Ministerul de Finanţe.

    Reducerea numărului de vicepreşedinţi este  motivată de nevoia de eficientizare a procesului decizional şi pentru diminuarea costurilor operaţionale.

    În prezent, cei patru vicepreşedinţi  ai ANAF coordonează patru mari arii de activitate ale agenţiei: vama, antifrauda fiscală, colectarea şi inspecţia fiscală. Proiectul de lege propus de Finanţe prevede comasarea atribuţiilor legate de antifraudă fiscală şi inspecţie fiscală sub un singur vicepreşedinte.

    Măsura vizează şi ”evitarea situaţiilor în care, la acelaşi agent economic, să se suprapună acţiunea diverselor organe fiscale (antifraudă, inspecţie fiscală, colectare) în scopul eliminării riscului de blocaj economic al contribuabililor”.

    În plus, nota de fundamentare a proiectului de lege menţionează că funcţionarea DGAF în actuala structură organizatorică nu a produs efectele aşteptate în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi creşterea colectării veniturilor bugetare, Direcţia confruntându-se cu o acută lipsă de personal.

    Astfel, statutul DGAF va fi modificat pentru a permite transferul unor angajaţi din alte departamente ale ANAF. ”Se propune aşadar transformarea de urgenţă a funcţiilor publice specifice din cadrul DGAF în funcţii publice generale care să asigure redistribuirea personalului specializat în mod fluent şi fără barierele impuse inerent de “funcţia specifică””, se menţionează în proiect.  

     

     

     

  • Încă un proiect de lege pentru sistemul privat de sănătate: Furnizorii privaţi ar putea să acceseze fără restricţii legislative programele naţionale de sănătate, o piaţă de 250 milioane de euro doar în Bucureşti

    Un proiect aflat pe site-ul Ministerului Sănătăţii prevede că şi furnizorii privaţi pot să acceseze programele naţionale de sănătate, decontate integral de stat, după ce până acum pacienţii ajungeau în privat doar dacă spitalele publice nu le puteau acorda asistenţa medicală. Acest lucru a creat dezbateri aprinse, în contextul în care operatorii privaţi pot să ceară bani în plus pacienţilor pentru servicii suplimentare.

    Este al doilea proiect care schimbă organizarea sistemelor public şi privat din sănătate după ce anul trecut, în 2019, guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind contribuţia personală prin care pacienţii care merg în privat pot plăti diferenţa dintre suma decontată de stat spitalului privat şi tariful intervenţiei în privat.

    Victor Costache, ministrul sănătăţii, a organizat ieri o conferinţă de presă la care a abordat subiectul privatizării programelor de sănătate, spunând că va regândi programele, însă nu a precizat soluţii clare pentru ca pacienţii să nu plătească în plus pentru servicii suplimentare la privat.

    De altfel, întrebat dacă faptul că vine din sistemul privat, de la spitalul MedLife din Sibiu, poate fi conflict de interese, având în vedere ordonanţele pentru furnizorii privaţi, ministrul Costache a spus că este conferenţiar la universitatea din Sibiu, iar „sistemul public şi cel privat coexistă“.

    „Spitalele private sunt incluse în programele naţionale curative din 2014, sunt programe mai noi, decontul pe pacient este realist şi sunt programe care rulează de peste 10 ani în care decontul nu acoperă decât un sfert din intervenţie. Restul era acoperit de pacient prin coplată. Din aprilie cu noul contract-cadru regândim programele de sănătate. Sunt situaţii anormale şi trebuie rezolvate, intervenţiile trebuie decontate la costurile reale. Costul real este calculat de specialiştii CNAS. Se lucrează împreună cu comisiile de specialitate pentru costurile reale“, a spus Victor Costache.

    Finanţarea programelor naţionale de sănătate se realizează cu fonduri de la bugetul de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (CNAS).

    Urgenţa în cazul programelor naţionale este că la 31 martie se încheie con­tractul-cadru cu furnizorii de servicii publici şi privaţi, iar pentru a pune în apli­care această schimbare, proiectul ar trebui să treacă până la finalul lui martie.

    Un calcul pentru Bucureşti al de­con­tărilor programelor naţionale arată că totalul decontării a fost de 250 mil. euro (1,2 mld. lei), din care 86 mil. euro a fost decontarea pentru furni­zorii privaţi de sănătate (circa 412 mil. lei).

    Cei mai mulţi bani ajung în oraşele mari, acolo unde sistemul spitalicesc public şi privat este mai bine dezvoltat decât în alte zone.

    De asemenea, situaţia decontărilor pentru programele naţionale mai arată că furnizorii privaţi accesează programele unde se acordă cei mai mulţi bani de la Casa Naţională de Asigurări, cum ar fi programele de oncologie, dializă, cardiologie.

    Ce se schimbă la lege?

    În prezent, legea sănătăţii prevede că implementarea programelor naţio­nale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate selectate, iar acestea sunt instituţiile publice, furni­zo­rii publici de servicii medicale şi furni­zorii privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacitatea furnizorilor pu­blici. Schim­barea propusă de Ministerul Sănătăţii este că se scoate din lege sintagma „pentru serviciile me­dicale care exce­dează capacităţii furnizorilor publici“.

     

    Legătură cu coplata la privat

    Proiectul de lege privind accesarea programelor naţionale şi de către spitalele private în mod legal vine după ce în 2019 a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă pentru a scoate din ilegalitate coplata la privat. Astfel, o operaţie de apendicită cu bilet de trimitere într-un spital privat din Bucureşti ajunge până la 6.800 de lei, sumă ce include decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate de circa 2.000 de lei, iar restul sunt costuri supli­mentare de la pacient pentru investigaţii preoperatorii şi spitalizare, potrivit unui calcul realizat de ZF.

    Într-un spital de stat, aceeaşi operaţie de apendicită costă statul 2.000 de lei, valoarea decontării, iar pacientul nu mai achită nimic în plus.

    Întrebarea este care e costul real al unei investigaţii şi de ce nu ar dori şi spitalele publice să ceară bani supli­mentări pacienţilor.

  • Este oficial: Proiectul de lege al lui Teodorovici pentru impozitarea bacşişului a fost adoptat de către Senat

    Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege depus de senatorul PSD Eugen Teodorovici, care prevede impozitarea bacşişului şi includerea sumei denumite “bacşiş” pe bonul fiscal. Propunerea se aplică serviciilor de restaurant, baruri, nivelul bacşişului oferit de client fiind între 0% şi 15%.

    Senatorii au adoptat, miercuri, cu 43 de voturi “pentru”, 23 de voturi “contra” şi 6 abţineri, proiectul de lege, iniţiat de Eugen Orlando Teodorovici, care prevede impozitarea bacşişului şi includerea acestuia pe bonul fiscal.

    Proiectul de act normativ prevede completarea OUG 28/1999, privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu un nou articol.

    Astfel, bacşişul este definit ca “orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 «Restaurante», 5630 – «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor»”.

    Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, conform proiectului. Bacşişul este definit în vederea evidenţierii acestor sume pe bonul fiscal, instituirea obligaţiei de evidenţiere pe bonul fiscal a bacşişului încasat de la clienţi, în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia. Evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu.

    Actul interzice condiţionarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacşişului. Se instituie obligaţia operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conţine rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului pe care acesta doreşte să îl ofere.

    Nivelul bacşişului oferit de client poate varia între 0% şi 15%. Se instituie obligaţia operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacşişului, integral salariaţilor, potrivit unui regulament intern şi de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct.

    În situaţia în care plata contravalorii consumaţiei se face prin ordin de plată şi se emite factură, bacşişul se evidenţiază distinct pe aceasta. Se lasă la opţiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacşişului pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcţie de situaţia de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacşişului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal.
    Bacşişul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacşiş”.

    Pentru salariat, sumele provenite din bacşiş sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reţinere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

    “După abrogarea prevederilor care reglementau modul de definire, înregistrare şi fiscalizare a bacşişului, respectiv OUG nr. 8/2015, organizaţiile profesionale şi patronale din domeniul HORECA au solicitat public, în repetate rânduri, să analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementări legale a bacşişului în acest domeniu. În prezent, în România, bacşişul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în domeniul restaurantelor şi barurilor, valoarea totală a sumelor de această natură plătite şi respectiv încasate fiind considerabilă”, arată expunerea de motive a proiectului.

    Conform documentului semnat de ministrul Eugen Teodorovici, valoarea bacşişului încasat în sectorul economic vizat este între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei.

    “Cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naţionale, circa 15 miliarde lei, ceea ce înseamnă că şi valoarea bacşişului încasat în acest sector este semnificativ, în evaluarea noastră între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei. Aceste venituri ale angajaţilor din sector sunt nefiscalizate”, conform sursei.

    Comisia de buget a Senatului a dat un raport favorabil, marţi, proiectului iniţiat de Eugen Teodorovici, privind impozitarea bacşişului încasat de la clienţi în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.

    Proiectul urmează să fie dezbătut şi votat în Camera Deputaţilor.

  • Proiectul de lege prin care copiii ar fi obligaţi să îşi întreţină părinţii, retras din Parlament

    Vicepreşedintele Senatului a adăugat că cererea pentru retragerea propunerii legislative a fost formulată de către deputatul PSD Dumitru Gherman şi de iniţiatorii proiectului de lege.

    Proiectul de lege privind „Recunoştinţa între generaţii” fusese depus la Senat de 74 de parlamentari PSD şi ALDE, printre care şi Niculae Bădălău, ministrul Economiei. Propunerea prevedea că părinţii, bunicii sau străbunicii trebuie să fie susţinuţi financiar de copii, dacă au nevoie, iar în caz de refuz aceştia riscau amendă sau între şase luni şi trei ani de închisoare.

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat, vinerea trecută, la Galaţi, că nici Guvernul României şi nici PSD nu susţin proiectul de lege prin care copiii sunt obligaţi la întreţinerea părinţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se anunţă vremuri grele pentru giganţii Facebook şi YouTube. Un senator vrea să dea o lege care îi face răspunzători pentru orice este postat pe platformele lor

    Senatorul Josh Hawley a prezentat miercuri proiectul de lege, care propune eliminarea protecţiei companiilor de tehnologie, în prezent protejate de un articol de lege care le împiedică să fie trase la răspundere pentru orice conţinut ilegal postat pe platformele lor de utilizatori.

    Proiectul de lege s-ar aplica numai companiilor cu peste 30 de milioane de utilizatori activi în SUA, peste 300 de milioane de utilizatori în întreaga lume sau mai mult de 500 de milioane de dolari în veniturile anuale globale. Jucătorii mari din Silicon Valley se încadrează cu uşurinţă în aceste categorii.

    Dacă proiectul de lege va fi implementat, ar putea să schimbe în mod dramatic modelele de afaceri ale unor platforme sociale precum Facebook. În prezent, platforma monitorizează şi elimină conţinutul dăunător după ce este postat, în timp ce proiectul de lege al lui Hawley ar presupune ca acest control al postărilor să se aplice înainte de a fi afişate.

    Cu toate acestea, proiectul de lege al lui Hawley pare să vină cu un scop foarte specific printre republicani – şi anume, pentru a se vedea dacă moderarea conţinutului lor impune vreun tip de prejudecăţi politice. Scopul declarat al proiectului de lege este de a încuraja companiile „să furnizeze o moderare a conţinutului neutră din punct de vedere politic.”

    Conform termenilor proiectului de lege, companiilor le-ar putea fi acordată imunitate atât timp cât obţin o certificare care să ateste că algoritmii şi moderarea conţinutului furnizat nu sunt părtinitoare din punct de vedere politic, însă ar trebui să depună din nou această certificare la fiecare doi ani.

    Pe parcursul anului trecut, partidul republican a fost vehement în a pune întrebări companiilor mari de tehnologie legate de faptul că ar avea o înclinaţie anticonservatoare. După o serie de acuzaţii aduse de Donald Trump în acest sens companiei Google, luna trecută preşedintele american a declarat într-o conferinţă de presă de la Casa Albă că Facebook şi Twitter au o atitudine discriminatorie împotriva conservatorilor.

     

  • Se anunţă vremuri grele pentru giganţii Facebook şi YouTube. Un senator vrea să dea o lege care îi face răspunzători pentru orice este postat pe platformele lor

    Senatorul Josh Hawley a prezentat miercuri proiectul de lege, care propune eliminarea protecţiei companiilor de tehnologie, în prezent protejate de un articol de lege care le împiedică să fie trase la răspundere pentru orice conţinut ilegal postat pe platformele lor de utilizatori.

    Proiectul de lege s-ar aplica numai companiilor cu peste 30 de milioane de utilizatori activi în SUA, peste 300 de milioane de utilizatori în întreaga lume sau mai mult de 500 de milioane de dolari în veniturile anuale globale. Jucătorii mari din Silicon Valley se încadrează cu uşurinţă în aceste categorii.

    Dacă proiectul de lege va fi implementat, ar putea să schimbe în mod dramatic modelele de afaceri ale unor platforme sociale precum Facebook. În prezent, platforma monitorizează şi elimină conţinutul dăunător după ce este postat, în timp ce proiectul de lege al lui Hawley ar presupune ca acest control al postărilor să se aplice înainte de a fi afişate.

    Cu toate acestea, proiectul de lege al lui Hawley pare să vină cu un scop foarte specific printre republicani – şi anume, pentru a se vedea dacă moderarea conţinutului lor impune vreun tip de prejudecăţi politice. Scopul declarat al proiectului de lege este de a încuraja companiile „să furnizeze o moderare a conţinutului neutră din punct de vedere politic.”

    Conform termenilor proiectului de lege, companiilor le-ar putea fi acordată imunitate atât timp cât obţin o certificare care să ateste că algoritmii şi moderarea conţinutului furnizat nu sunt părtinitoare din punct de vedere politic, însă ar trebui să depună din nou această certificare la fiecare doi ani.

    Pe parcursul anului trecut, partidul republican a fost vehement în a pune întrebări companiilor mari de tehnologie legate de faptul că ar avea o înclinaţie anticonservatoare. După o serie de acuzaţii aduse de Donald Trump în acest sens companiei Google, luna trecută preşedintele american a declarat într-o conferinţă de presă de la Casa Albă că Facebook şi Twitter au o atitudine discriminatorie împotriva conservatorilor.

     

  • Protestul traximetriştilor blochează astăzi Capitala. Transportatorii ies în stradă, în ziua moţiunii de cenzură, faţă de proiectul de lege pentru „ridesharing”/ 800 de maşini, aşteptate în Piaţa Constituţiei

    Transportatorii autorizaţi vor ieşi din nou în stradă, cu 800 de maşini, în Piaţa Constituţiei, marţi, 18 iunie, între orele 9.00-15.00, împotriva proiectului de lege pentru aşa-zisul „ridesharing” , despre care spun că e o formă mascată de a face concurenţă neloială taximetriştilor, cu nerespectarea mai multor legi în vigoare.

    “Proiectul de lege pentru care au făcut lobby companiile care pretind că fac „ridesharing” sau că „revoluţionează” transportul de persoane, prin încălcarea legilor va genera discriminări grave şi nelegale, deşi mai mulţi miniştri au promis că nu vor lăsa să se întâmple acest lucru. Practic, aceeaşi activitate – cea de transport rutier de persoane, în regim de taxi – se doreşte a fi reglementată prin două legi diferite: una pentru cei cu maşini galbene, inscripţionate, care-i obligă pe taximetrişti să respecte foarte multe reguli şi să plătească multe taxe, iar cealaltă pentru oricine vrea să facă aceeaşi activitate, dar fără niciun fel de restricţie, nici măcar din punct de vedere al fiscalizării. Cam aşa s-ar traduce legea pentru „ridesharing” – adică o altă activitate de taximetrie, denumită impropriu altfel”, se arată într-un comunicat de presă al Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.), remis luni MEDIAFAX.

    Transportatorii mai cer autorităţilor să respecte legea şi în privinţa traficului de influenţă, “pentru că vedem cum se face lobby, fără niciun fel de problemă pentru cei care deja declară oficial – având funcţii publice importante – că intervin în influenţarea Legiuitorului, în favoarea firmelor beneficiare de schimbarea legislaţiei”.

    „De fapt, unii rămân sub un control strict al organelor abilitate, atât din punct de vedere fiscal, cât şi din cel al controlului, pe când ceilalţi vor fi beneficiarii paradisului fiscal creat special pentru ei. Prin acest proiect se pare că nu se mai urmăreşte descongestionarea traficului, nu se doreşte reducerea poluării, nu se doreşte ca toate societăţile comerciale să fie fiscalizate şi controlate de organele abilitate, nu mai este proritară siguranţa cetăţeanului în trafic. Peste tot în UE, traficul urban este corelat în funcţie de câte mijlosce de transport în comun sunt – autobuze, tramvaie, taxiuri, etc. Nu pot fi lăsate marile oraşe la cheremul unor companii care fac activităţi după bunul lor plac”, a transmis Tudorel Pesteleu, preşedintele COTAR-Filiala Timiş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazoductul unei vrajbe. Oficial american: Proiectul de lege privind sancţiunile pentru Nord Stream 2 va fi publicat în curând

    Proiectul Nord Stream 2 este criticat atât de Statele Unite, cât şi de mai multe state europene, care se tem că acesta va creşte dependenţa Uniunii Europene faţă de gazele naturale din Rusia.

    „Opoziţia faţă de Nord Stream 2 încă există în Statele Unite”, a declarat Perry în cadrul unei vizite efectuate la Kiev.

    „Senatul Statelor Unite urmează să treacă un proiect de lege, Camera Reprezentanţilor îl va aproba şi apoi va fi semnat de preşedinte”, a adăugat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege: Autovehiculele nu vor mai putea folosi sisteme de lumini personalizate

    Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost adoptată de senatori, cu 67 de voturi „pentru”, 12 voturi „împotrivă” şi o abţinere.
     
    „În ultima perioadă se remarcă faptul că maşinile de mare tonaj care tranzitează ţara noastră sau efectuează transport intern şi internaţional prezintă o serie de modificări la nivelul sistemului de lumini. De multe ori sunt instalate sisteme suplimentare personalizate, nestandardizate, care luminează puternic şi intermitent pe timpul nopţii.
     
     Aceste lumini nu au nicio funcţionalitate în afară de personalizarea respectivului autovehicul de mare tonaj şi pot reprezenta un pericol în traficul rutier pe timp de noaptem când conducătorii auto aflaţi la volanul autoturismelor pot resimţi senzaţii de orbire de moment şi pot avea reacţii instantanee ce pot conduce la derapajul maşinii de pe carosabil şi pierderea controlului asupra acesteia”, se arată în expunerea de motive a iniţiativei legislative.