BusinessMagazin

Tag: programe

  • Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation

    Florin Jianu spune că propunerea urmăreşte ca România să-şi îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar următor. El a iniţiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, între martie şi decembrie 2014.

    De la aderarea din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exerciţiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piaţa locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale şi de investiţii, faţă de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind viraţi după realizarea proiectelor.

    Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a anunţat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcţionale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.

    Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fişe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educaţional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creşe, grădiniţe şi cluburi afterschool, precum şi alte facilităţi pentru creşterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici şi mijlocii care doresc să investească în construcţia de locuinţe de serviciu. Intenţia este ca aceasta să fie o soluţie în întâmpinarea unor probleme pe care toţi le ştim în ceea ce priveşte disponibilitatea redusă a forţei de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forţei de muncă mai mare şi, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie şi această ofertare de locuinţă de serviciu, astfel încât să poţi stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.

    Directorul general al Fondului a menţionat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituţia. „Notorietatea instituţiei a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală şi scopul instituţional al Fondului este acela de a susţine IMM-urile. Aşa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând şi celelalte programe ce ţin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
    În aceste condiţii, pentru IMM-uri, instituţia a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce priveşte creditarea”, a mai spus Petrescu.
    Adresabilitatea sectorială se referă la susţinerea, ca strategie de ţară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care îşi susţine prin programe specifice sectorul de turism.
    „Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare şi undeva în laboratorul nostru de creaţie, mă refer şi la colegii de la Ministerul de Finanţe şi la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament şi suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare şi de «a-l avea pe raft», funcţional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
    Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanţare de 10 milioane de lei pentru investiţii, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiţii a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiţii. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm şi să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
    De asemenea, prin acelaşi program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-şi dezvolta activităţi auxiliare în cadrul unităţilor turistice – centre de agreement, Spa şi „tot ce înseamnă facilităţi hoteliere care pot creşte media nopţilor de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend şi să se meargă mai mult de două – trei nopţi.”
    Directorul Fondului a mai precizat că ştie de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârşitul acestui an.
    FNGCIMM a emis scrisori de garanţie pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producţie, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
    „Zona de producţie are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau şi simţeau şi aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – şi vorbesc şi de standardul «Hai să nu mai exportăm roşii, ci suc de roşii». Este clar că, pe ciclul de producţie, Start-Up Nation şi-a găsit contribuţia în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
    Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni şi fără garanţii suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanţare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat.

  • BOMBĂ în sistemul BANCAR. Banca din România care dă credite de zeci de mii de lei FĂRĂ DOBÂNDĂ

    Dacă cel care apelează la acest instrument de creditare este angajat, poate beneficia de încă 20.000 de lei, a anunţat Guvernul în cel mai recent comunicat de presă.

    ”Implementarea acestor programe va avea beneficii atât economice, cât şi sociale: crearea de locuri de muncă mai bine plătite şi atragerea de proiecte de investiţii cu valoare adăugată mare”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, subliniind potenţialul acestor două programe guvernamentale de a consolida România ca o destinaţie atractivă pentru mediul de afaceri.
     
    Lansarea programului ”Investeşte în tine” şi semnarea documentelor necesare derulării lui reprezintă o perspectivă deschisă tinerilor şi persoanelor de vârstă activă de a-şi asigura finanţarea pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale sau pentru acces la diferite servicii de sănătate şi activităţi sportive.
     
    Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii programului ”Investeşte în tine” sunt:
     

  • Archos şi Qustodio lansează o nouă gamă menită să asigur siguranţa copiilor în mediul online

    Pe lângă configuraţia hardware optimizată, gama Archos Junior include un abonament Qustudio Premium, cu acces la un conţinut filtrat şi la instrumentecomplete de gestionare a activităţii de la distanţă. Astfel, părinţii vor avea certitudinea că cei mici sunt constant în siguranţă în mediul online, utilizând tableta sau smartphone-ul într-un mod responsabil. 

  • Angajatul-cameleon: se adaptează permanent la schimbare şi primeşte noi atribuţii o dată la câteva luni

    ompaniile din regiunea Europei Centrale şi de Est trebuie să găsească metode prin care să creeze un mediu de lucru plăcut pentru angajaţi şi propice dezvoltării aşa-numitului „talent digital”, care este vital pentru creşterea digitalizării şi a eficientizării businessurilor din regiune, spune Angelo Lo Vecchio, head of eastern Europe, Middle East & North Africa în cadrul The Adecco Group, companie de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar.
    „Companiile din regiunea Europei Centrale şi de Est trebuie să devină mai deschise şi mai puţin rigide pentru a putea concura cu pieţele internaţionale în ceea ce priveşte reţinerea celor mai buni oameni şi a talentelor”, a spus Lo Vecchio.

    Potrivit datelor Adecco, în topul celor mai importante competenţe tehnice care vor fi cerute de la angajaţi în următorii cinci ani se află managementul strategiilor IT, ingineria mecanică, operarea de motostivuitoare, marketingul şi publicitatea, ingineria aviatică, optimizarea motoarelor de căutare şi analiza de date / financiară.

    Pe lângă acestea, angajatorii se vor uita din ce în ce mai mult spre candidaţi cu abilităţi soft, iar cele mai căutate astfel de competenţe vor fi reprezentate de creativitate, leadership şi gestionare a situaţiilor de criză, adaptabilitate, flexibilitate, spirit antreprenorial şi abilitatea de a învăţa rapid.

    Deşi poate pretenţiile angajatorilor de la profilul angajatului „ideal” al viitorului pot părea prea mari în contextul actual al pieţei muncii, caracterizat de un deficit acut de talente, specialiştii avertizează că este datoria companiilor să îşi instruiască în mod constant angajaţii.

    „Deşi candidaţii sunt angajaţi cu un anumit set de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi, dacă rolul şi responsabilităţile corespunzătoare unei poziţii se modifică – aşa cum se întâmplă în mod curent – angajatorul are «responsabilitatea socială» de a investi în propriul capital uman”. În opinia lui Angelo Lo Vecchio, companiile care înţeleg adevărata valoare a dezvoltării profesionale, a culturii, a inovării şi a creativităţii pot să recunoască şi importanţa educaţiei şi formării permanente a propriilor angajaţi: „Companiile de acest gen sunt cele care vor fi mai bine poziţionate şi pregătite pentru a se adapta la cerinţele pieţei muncii, care se află într-o continuă schimbare”.

    De regulă, o piaţă emergentă, în care businessurile cresc, trebuie să se orienteze către dezvoltarea infrastructurii, iar atenţia guvernelor şi a companiilor este îndreptată spre dezvoltarea acesteia. Prin urmare, unul dintre joburile care se vor afla la mare căutare în viitor este acela de inginer. De asemenea, firmele vor căuta specialişti în zona reglementărilor financiare, capabili să analizeze schimbările legislative cu impact în viaţa companiilor.

    „Un alt lucru important este dat de faptul că abilităţile soft lipsesc sau nu sunt suficiente, tocmai de aceea acestea trebuie dezvoltate. În caz contar, lipsa abilităţilor de leadership va conduce la o continuare a «importului» de manageri din alte regiuni în companiile din Europa Centrală şi de Est.”

    De altfel, a mai spus el, una dintre strategiile principale utilizate de angajatorii din Europa Centrală şi de Est pentru a combate deficitul de talente – dar şi pentru a instrui talentele din propria ţară – a constat în angajarea pe plan local a managerilor din ţări mai dezvoltate. Acest sistem este unul bun pentru că se creează astfel o reţea de viitori lideri locali, gata pregătiţi şi experimentaţi, care vor prelua frâiele organizaţiei la finalizarea mandatelor managerilor expaţi. Totuşi, formarea  profesională internă a talentelor – cu scopul de a dezvolta competenţe actuale sau noi – este o strategie pe care angajatorii din regiune ar trebui să se concentreze mai mult, deoarece „deficitul actual de specialişti poate fi diminuat prin formarea profesională specifică şi relevantă”.

    În ceea ce priveşte modalităţile prin care guvernele ar putea să sprijine angajatorii pentru a reduce tensiunile de pe piaţa muncii din regiune (generate de şomajul scăzut şi migraţia externă), Lo Vecchio menţionează un set de recomandări dintr-un raport al Adecco, printre care se află: transformarea problemelor de ocupare a forţei de muncă într-o prioritate a agendei politice, colectarea de date solide privind piaţa muncii, cartografiind nevoile şi competenţe sau promovarea politicilor de educaţie care corelează educaţia cu piaţa muncii, cu un accent puternic pe soluţii de formare profesională bazate pe muncă.

    De asemenea, o altă măsură ar putea fi încurajarea parteneriatelor public-privat care promovează dezvoltarea oportunităţilor de formare la locul de muncă (cum sunt stagiile de ucenicie) şi impulsionarea deschiderii pieţei muncii în vederea atragerii celor mai competenţi angajaţi şi favorizarea unei culturi bazate pe diversitate.

    „Organizaţiile se află într-un context global marcat tot mai mult de schimbări rapide, instabilitate geopolitică şi volatilitate economică, care transformă fundamental modul în care trăim şi muncim. Diversitatea, incluziunea şi mobilitatea globală pot impulsiona atragerea, reţinerea şi dezvoltarea talentului.” 

    Topul celor mai importante competenţe tehnice cerute de angajatori în regiunea Europei Centrale şi de Est

    Managementul
    strategiilor IT
    Inginerie mecanică
    Operare motostivuitor
    Marketing şi publicitate
    Inginerie aviatică
    Optimizare motoare de căutare (SEO)
    Securitate cibernetică
    Analiză de date
    Analiză financiară

    Topul celor mai importante competenţe non-tehnice cerute de angajatori în regiunea Europei Centrale şi de Est

    Creativitate
    Leadership şi gestionarea situaţiilor de criză
    Tenacitate şi adaptabilitate
    Flexibilitate şi rezolvarea problemelor
    Înţelegere interculturală
    Antreprenorial
    Cunoştinţe despre date
    Agilitate şi învăţare rapidă

    Sursa: Adecco Group

  • “Vom oferi gratuit heroină dependenţilor pentru a le îmbunătăţi viaţa”. Anunţul ŞOCANT al unui guvern european

    Autorităţile din Norvegia vor oferi heroină dependenţilor, pentru a le creşte acestora nivelul de viaţă, a anunţat recent un oficial.

    Programul va începe în 2020 şi va include, în primă fază, aproximativ 400 de persoane dependente.

    Deşi este un program extrem de controverstat, mai mulţi susţinători au declarat că astfel se va reduce numărul crimelor şi al deceselor datorate consumului de droguri.

    Într-o postare pe Facebook, ministrul Sănătăţii din Norvegia a transmis: “Sperăm că această soluţie va îmbunătăţi calitatea vieţii pentru persoanele dependente, oameni la care astăzi nu putem ajunge şi pe care programele desfăşurate acum nu îi ajută.”

    Norvegia are unul dintre cele mai ridicate numere de decese survenite  ca urmare a supradozelor din Europa, 81 de persoane la fiecare milion.

  • Cum poate să se digitalizeze şcoala din România şi să ajungă în secolul 21. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie”

    Prin EduApps, Apăteanu vrea să aducă unelte digitale în şcolile din România, atât de stat, cât şi private, pentru a creşte interactivitatea de la cursuri şi pentru a adapta metodele de învăţare la era digitală. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie precum Geogebra, pe care elevul o poate folosi şi efectiv să lucreze nu numai în clasă, ci şi acasă”, spune Apăteanu, care a avut o idee pentru un program care să permită gestiunea curiculară (notarea, crearea de foi matricole etc.), dar şi generarea conturilor de utilizatori pentru elevi în sistemele digitale. Asta s-a transformat în EduApps, o companie care şi-a propus să ajute şcolile din România să intre în era digitală. Compania este partener al Google şi pune la dispoziţia şcolilor programe şi aplicaţii gratuite pentru studenţi şi profesori prin intermediul suitei de aplicaţii G Suite for Education.

    Licenţa Google şi programele sunt gratuite, iar veniturile companiei apar din formarea profesorilor pentru sistemul de predare cu utilizarea acestei unelte şi din administrarea sistemelor IT ale şcolilor. Compania a avut o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei în 2016, dar în 2017 a scăzut sub 1 milion. „Această evoluţie depinde de proiectele pe care reuşim să le obţinem, deoarece sunt legate de ceea ce e disponibil în acel moment, ce linii de finanţare putem accesa, ce finanţări pot obţine beneficiarii noştri. În 2017 nu au mai fost linii de finanţare”, spune fondatorul şi CEO-ul EduApps. El adaugă că 2018 arată mai bine, „deoarece există linii de finanţare pentru primării. Acestea pot face centre educaţionale multifuncţionale şi pot lua finanţare de până la 1 milion de euro pentru a realiza astfel de centre în şcoli”, spune Apăteanu, care menţionează că există nişte iniţiative de a acorda vouchere de 600 de lei profesorilor pentru ca aceştia să meargă la cursuri de formare.
    Sistemul de predare şi de învăţare digital promite să rezolve câteva probleme de care s-au lovit mai multe generaţii de elevi români, ca neimplicarea la ore sau copiatul, şi ar putea duce la îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

    Google Clasroom, spune Apăteanu, este o aplicaţie de management de flux la clasă prin care un profesor poate pregăti din timp lecţiile şi elevii pot vedea ce li se pregăteşte, pot citi online materialele date de profesor, astfel încât atunci când se ajunge la lecţia respectivă toată lumea ştie ce are de făcut. De asemenea, elevii pot comenta pe marginea textelor şi pot interacţiona mai mult cu profesorul.

    În plus, temele primesc o nouă dimensiune. Acestea se pot face tot online într-un document de tip text, astfel încât profesorul poate vedea cine şi când se apucă de teme. Dacă cineva termină tema înainte de termen, profesorul îi poate da feedback, iar elevul să îmbunătăţească lucrarea. „Astfel, un elev de nota 6 poate fi ridicat la nivelul unuia de nota 7-8 sau poate chiar 9, deoarece a beneficiat de un feedback personalizat pe nevoia lui”, spune şeful EduApps. Tot aici se pot detecta calupuri de text copiate, dar şi care a fost contribuţia fiecărui elev în cazul unui proiect în grup.

    De asemenea, testele grilă pot avea ataşate un barem; astfel, atât profesorul cât şi elevul pot vedea nota imediat după ce termină testul. „Profesorul câştigă timp şi în loc să corecteze lucrările, el poate studia statisticile şi poate vedea, de exemplu, că 60% dintre elevi nu au ştiut să răspundă la o întrebare. Asta înseamnă că nu au înţeles conceptul, iar profesorul poate explica altfel”, explică Ştefan Apăteanu.

    Potrivit CEO-ului EduApps, şi interactivitatea la clasă s-ar putea mări cu ajutorul unui astfel de sistem digital. Atunci când profesorul adresează o întrebare clasei, elevii nu se pot ascunde pentru a evita să fie întrebaţi, cum se întâmpla până acum. „Profesorul poate pune o întrebare tuturor elevilor prin intermediul Google Classroom şi toţi trebuie să răspundă prin intermediul dispozitivelor din clasă, fie ele Chromebookuri sau tablete”, spune Apăteanu.

    Sistemul propus de compania românească funcţionează şi dacă elevii au dispozitive pe care le pot accesa precum tablete, Chromebookuri sau laptopuri. Chromebookurile sunt laptopuri simple din care au fost îndepărtate „zorzoanele”, lucrurile nefolositoare la clasă, iar miza cade pe elementele de bază a ceea ce ar trebui să fie un computer mobil. Acestea nu funcţionează cu Windows, Linux sau Mac OS, ci rulează Chrome OS, sistemul de operare al Google. Chromebookurile au apărut în urmă cu câţiva ani pe meleagurile americane şi au câştigat popularitate cu fiecare an scurs, mai ales în domeniu educaţiei; recent au intrat şi pe piaţa din România. Numărul de Chromebookuri vândute în 2016 a crescut cu 38%, ajungând la 9,4 milioane la nivel global, faţă de 6,8 milioane de unităţi vândute în 2015, potrivit firmei de cercetare Gartner.

    Pentru 2017, Gartner estimează un număr de unităţi livrate de 10,9 milioane, un plus de 16,3%, iar pentru 2018 numărul de Chromebookuri vândute ar urma să ajungă la 11,9 milioane.

    EduApps lucrează în parteneriat cu Acer pentru a echipa şcolile cu astfel de Chromebookuri. „Noi ne ocupăm de tot – de licenţă, formarea profesorilor şi echiparea şcolilor cu astfel de dispozitive. Suntem un «one stop shop».“ Compania taiwaneză are în portofoliul o gamă de dispozitive Chrome: Chromebookuri de 11.6, 13.3 şi 15.6 inchi, precum şi o tabletă destinată segmentului educaţional.

    O şcoală care vrea să implementeze un astfel de sistem activează licenţa de programe G Suite for Education, apoi se face formarea a câţiva profesori şi introducerea dispozitivelor în şcoli. În acest moment, potrivit lui Apăteanu, peste 300 de unităţi de învăţământ din România au activată această licenţă Google, iar din acestea în jur de 5% sunt private. „Avem dispozitive în câteva şcoli din Bucureşti – deopotrivă de stat dar şi private – şi sunt folosite, indiferent dacă e vorba de mate sau fizică, engleză sau literatură”, spune antreprenorul. Tot el precizează că limbajul copiilor este unul digital şi aşa sunt obişnuiţi să interacţioneze.

    Ştefan Apăteanu dă exemplu Liceul Tehnologic „Doamna Chiajna” din judeţul Ilfov, unde în urmă cu trei ani a fost implementat sistemul, au adus Chromebookurile şi au format şase profesori. La început, aceştia predau o dată pe lună folosind aplicaţia, iar acum peste 60% din cadrul profesoral predau săptămânal astfel. Apăteanu spune că nu poate trasa concret efectul asupra elevilor, dar este de părere că rezultatele şcolare au fost îmbunătăţite, cifra de şcolarizare a licelului a crescut şi a devenit o alternativă viabilă la liceele din Bucureşti, „iar tehnologizarea trebuie să aibă o legătură”.

    Dacă în trecut profesorul era cel care avea sau ar fi trebuit să aibă un răspuns la toate întrebările elevilor, astăzi tehnologia îi ajută pe copii să asimileze mai repede şi din mai multe surse informaţii. „Profesorul trebuie să înţeleagă că el este un facilitator, nu un depozitar al adevărului absolut. Astfel, profesorul devine un catalizator”, punctează Ştefan Apăteanu.

  • Cum poate să se digitalizeze şcoala din România şi să ajungă în secolul 21. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie”

    Prin EduApps, Apăteanu vrea să aducă unelte digitale în şcolile din România, atât de stat, cât şi private, pentru a creşte interactivitatea de la cursuri şi pentru a adapta metodele de învăţare la era digitală. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie precum Geogebra, pe care elevul o poate folosi şi efectiv să lucreze nu numai în clasă, ci şi acasă”, spune Apăteanu, care a avut o idee pentru un program care să permită gestiunea curiculară (notarea, crearea de foi matricole etc.), dar şi generarea conturilor de utilizatori pentru elevi în sistemele digitale. Asta s-a transformat în EduApps, o companie care şi-a propus să ajute şcolile din România să intre în era digitală. Compania este partener al Google şi pune la dispoziţia şcolilor programe şi aplicaţii gratuite pentru studenţi şi profesori prin intermediul suitei de aplicaţii G Suite for Education.

    Licenţa Google şi programele sunt gratuite, iar veniturile companiei apar din formarea profesorilor pentru sistemul de predare cu utilizarea acestei unelte şi din administrarea sistemelor IT ale şcolilor. Compania a avut o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei în 2016, dar în 2017 a scăzut sub 1 milion. „Această evoluţie depinde de proiectele pe care reuşim să le obţinem, deoarece sunt legate de ceea ce e disponibil în acel moment, ce linii de finanţare putem accesa, ce finanţări pot obţine beneficiarii noştri. În 2017 nu au mai fost linii de finanţare”, spune fondatorul şi CEO-ul EduApps. El adaugă că 2018 arată mai bine, „deoarece există linii de finanţare pentru primării. Acestea pot face centre educaţionale multifuncţionale şi pot lua finanţare de până la 1 milion de euro pentru a realiza astfel de centre în şcoli”, spune Apăteanu, care menţionează că există nişte iniţiative de a acorda vouchere de 600 de lei profesorilor pentru ca aceştia să meargă la cursuri de formare.
    Sistemul de predare şi de învăţare digital promite să rezolve câteva probleme de care s-au lovit mai multe generaţii de elevi români, ca neimplicarea la ore sau copiatul, şi ar putea duce la îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

    Google Clasroom, spune Apăteanu, este o aplicaţie de management de flux la clasă prin care un profesor poate pregăti din timp lecţiile şi elevii pot vedea ce li se pregăteşte, pot citi online materialele date de profesor, astfel încât atunci când se ajunge la lecţia respectivă toată lumea ştie ce are de făcut. De asemenea, elevii pot comenta pe marginea textelor şi pot interacţiona mai mult cu profesorul.

    În plus, temele primesc o nouă dimensiune. Acestea se pot face tot online într-un document de tip text, astfel încât profesorul poate vedea cine şi când se apucă de teme. Dacă cineva termină tema înainte de termen, profesorul îi poate da feedback, iar elevul să îmbunătăţească lucrarea. „Astfel, un elev de nota 6 poate fi ridicat la nivelul unuia de nota 7-8 sau poate chiar 9, deoarece a beneficiat de un feedback personalizat pe nevoia lui”, spune şeful EduApps. Tot aici se pot detecta calupuri de text copiate, dar şi care a fost contribuţia fiecărui elev în cazul unui proiect în grup.

    De asemenea, testele grilă pot avea ataşate un barem; astfel, atât profesorul cât şi elevul pot vedea nota imediat după ce termină testul. „Profesorul câştigă timp şi în loc să corecteze lucrările, el poate studia statisticile şi poate vedea, de exemplu, că 60% dintre elevi nu au ştiut să răspundă la o întrebare. Asta înseamnă că nu au înţeles conceptul, iar profesorul poate explica altfel”, explică Ştefan Apăteanu.

    Potrivit CEO-ului EduApps, şi interactivitatea la clasă s-ar putea mări cu ajutorul unui astfel de sistem digital. Atunci când profesorul adresează o întrebare clasei, elevii nu se pot ascunde pentru a evita să fie întrebaţi, cum se întâmpla până acum. „Profesorul poate pune o întrebare tuturor elevilor prin intermediul Google Classroom şi toţi trebuie să răspundă prin intermediul dispozitivelor din clasă, fie ele Chromebookuri sau tablete”, spune Apăteanu.

    Sistemul propus de compania românească funcţionează şi dacă elevii au dispozitive pe care le pot accesa precum tablete, Chromebookuri sau laptopuri. Chromebookurile sunt laptopuri simple din care au fost îndepărtate „zorzoanele”, lucrurile nefolositoare la clasă, iar miza cade pe elementele de bază a ceea ce ar trebui să fie un computer mobil. Acestea nu funcţionează cu Windows, Linux sau Mac OS, ci rulează Chrome OS, sistemul de operare al Google. Chromebookurile au apărut în urmă cu câţiva ani pe meleagurile americane şi au câştigat popularitate cu fiecare an scurs, mai ales în domeniu educaţiei; recent au intrat şi pe piaţa din România. Numărul de Chromebookuri vândute în 2016 a crescut cu 38%, ajungând la 9,4 milioane la nivel global, faţă de 6,8 milioane de unităţi vândute în 2015, potrivit firmei de cercetare Gartner.

    Pentru 2017, Gartner estimează un număr de unităţi livrate de 10,9 milioane, un plus de 16,3%, iar pentru 2018 numărul de Chromebookuri vândute ar urma să ajungă la 11,9 milioane.

    EduApps lucrează în parteneriat cu Acer pentru a echipa şcolile cu astfel de Chromebookuri. „Noi ne ocupăm de tot – de licenţă, formarea profesorilor şi echiparea şcolilor cu astfel de dispozitive. Suntem un «one stop shop».“ Compania taiwaneză are în portofoliul o gamă de dispozitive Chrome: Chromebookuri de 11.6, 13.3 şi 15.6 inchi, precum şi o tabletă destinată segmentului educaţional.

    O şcoală care vrea să implementeze un astfel de sistem activează licenţa de programe G Suite for Education, apoi se face formarea a câţiva profesori şi introducerea dispozitivelor în şcoli. În acest moment, potrivit lui Apăteanu, peste 300 de unităţi de învăţământ din România au activată această licenţă Google, iar din acestea în jur de 5% sunt private. „Avem dispozitive în câteva şcoli din Bucureşti – deopotrivă de stat dar şi private – şi sunt folosite, indiferent dacă e vorba de mate sau fizică, engleză sau literatură”, spune antreprenorul. Tot el precizează că limbajul copiilor este unul digital şi aşa sunt obişnuiţi să interacţioneze.

    Ştefan Apăteanu dă exemplu Liceul Tehnologic „Doamna Chiajna” din judeţul Ilfov, unde în urmă cu trei ani a fost implementat sistemul, au adus Chromebookurile şi au format şase profesori. La început, aceştia predau o dată pe lună folosind aplicaţia, iar acum peste 60% din cadrul profesoral predau săptămânal astfel. Apăteanu spune că nu poate trasa concret efectul asupra elevilor, dar este de părere că rezultatele şcolare au fost îmbunătăţite, cifra de şcolarizare a licelului a crescut şi a devenit o alternativă viabilă la liceele din Bucureşti, „iar tehnologizarea trebuie să aibă o legătură”.

    Dacă în trecut profesorul era cel care avea sau ar fi trebuit să aibă un răspuns la toate întrebările elevilor, astăzi tehnologia îi ajută pe copii să asimileze mai repede şi din mai multe surse informaţii. „Profesorul trebuie să înţeleagă că el este un facilitator, nu un depozitar al adevărului absolut. Astfel, profesorul devine un catalizator”, punctează Ştefan Apăteanu.

  • Studiu: Doar doi din cinci bancheri din România pregătesc programe de plăţi mobile pentru 2019

    „Dacă ne referim la plăţile mobile, România se regăseşte în continuare în urma multor vecini europeni, ţinând cont că majoritatea tranzacţiilor sunt sub formă de cash”, arată autorii studiului, într-un comunicat.

    Potrivit studiului, mai puţin de doi din cinci (19%) bancheri chestionaţi din România au indicat că au un program de implementare a plăţilor mobile în bancă pentru anul următor. În toate regiunile în care s-a desfăşurat sondajul media procentul pentru acest răspuns a fost de 22%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Doar doi din cinci bancheri din România pregătesc programe de plăţi mobile pentru 2019

    „Dacă ne referim la plăţile mobile, România se regăseşte în continuare în urma multor vecini europeni, ţinând cont că majoritatea tranzacţiilor sunt sub formă de cash”, arată autorii studiului, într-un comunicat.

    Potrivit studiului, mai puţin de doi din cinci (19%) bancheri chestionaţi din România au indicat că au un program de implementare a plăţilor mobile în bancă pentru anul următor. În toate regiunile în care s-a desfăşurat sondajul media procentul pentru acest răspuns a fost de 22%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE aprobă programe pentru limitarea imigraţiei în valoare de peste 90 de milioane de euro

    Cele trei programe au scopul reducerii tentativelor de traversare a Mării Medietarane spre Europa.

    “Este necesară îmbunătăţirea capacităţilor ţărilor de a gestiona frontierele”, anunţă Comisia Europeană.

    Programele sunt destinate “ţărilor aflate pe ruta imigranţilor”, inclusiv Libiei, a declarat Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe.