BusinessMagazin

Tag: programatori

  • Această tânără a venit din Moldova şi a vrut să se angajeze într-o firmă din Bucureşti ca programator. Când a ajuns a avut parte de ŞOCUL vieţii ei. Primul lucru pe care l-au făcut când au văzut-o a fost…

    Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi concentrează aproape 47.000 de angajaţi în sectorul serviciilor informatice, adică 75% din efectivul total de salariaţi din IT (de 61.600 de persoane în 2015), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Numărul total de salariaţi din domeniul „activităţi de servicii în tehnologia in­­formaţiei; activităţi de servicii informatice“ a a­juns la 61.627 de per­soa­ne în 2015 (cel mai re­­cent an pentru care există infor­maţii centra­lizate la nivel de judeţe), fiind dublu faţă de anul 2008.

    Cei mai mulţi angajajaţi din sectorul IT lucrează în Bucureşti, unde numărul acestora a ajuns la circa 27.000 în 2015, re­pre­­zentând 44% din totalul an­gajaţilor din IT din România. Statis­ticile ara­tă că numărul programatorilor din Ca­pitală a crescut cu aproape 11.000 de persoane în perioada 2008- 2015, mar­când astfel cea mai mare creştere a efec­ti­vului de angajaţi din IT la nivel de oraş/ judeţ.

    Pe locul doi în top se află Clujul, unde lucrează peste 8.200 de angajaţi în domeniul IT, număr de şase ori mai mare faţă de anul 2008. Efectivul de personal în IT din Cluj a crescut sem­ni­ficativ în ultimii ani ca urmare a busine­ssurilor dezvoltate acolo de companii precum Endava, Softvision, NTT Data sau Fortech care şi-au extins echipele, ajungând la sute sau chiar peste 1.000 de angajaţi la Cluj.

    Timişul se află pe locul 3 în topul jude­ţelor cu cei mai mulţi angajaţi în IT, având aproape 5.200 de programatori în 2015, cu aproape 1.600 mai mulţi faţă de anul 2008.

    Efective semnificative de progra­matori există şi în judeţele Braşov şi Iaşi, care au fiecare câte aproximativ 3.000 de angajaţi în IT, faţă de circa 1.000, cât aveau în 2008. De altfel, Iaşiul a devenit noua „vedetă“ în sectorul IT, atrăgând în ultima perioadă tot mai multe investiţii în zona de cercetare-dezvoltare în domeniul IT. Companii precum Alten, Autoliv, Preh, Pentalog, Centric IT sau Amazon sunt doar o parte dintre angajatorii care au anunţat planuri de noi recrutări în industria IT în Iaşi.

    Datele INS mai arată că în nouă ju­deţe din ţară (Călăraşi, Ialomiţa, Caraş-Se­verin, Vrancea, Sălaj, Tulcea, Teleor­man, Mehedinţi şi Vaslui) există în fiecare mai puţin de 100 de salariaţi în domeniul IT, a­ces­tea fiind re­giuni „evitate“ nu doar de investitorii din IT, ci şi din celelalte in­dus­trii.

    „România are o industrie high-tech care a înregistrat creşteri an de an în ultimul deceniu, atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, cât şi cifra de afaceri. Pentru 2017, estimările noastre indică venituri de peste 4 mld. euro şi peste 90.000 de angajaţi (înregis­traţi cu con­tract de muncă full-time), con­form datelor din studiul ANIS «Software and IT Services in Ro­mania»“, a spus Vale­rica Dragomir, di­rec­tor executiv, ANIS – Asociaţia Pa­tro­nală a Industriei de Software şi Servicii.

    Studiul ANIS arată că, pentru anul 2015, numărul de angajaţi din sectorul IT a fost de peste 77.000 de persoane, cu circa 15.000 de salariaţi mai mulţi faţă de situaţia înregistrată la Statistică. O explicaţie pentru această diferenţă o reprezintă faptul că în studiul ANIS sunt cuprinşi angajaţii din IT cu contracte de muncă în regim full-time, în timp ce datele INS se referă la numărul mediu de angajaţi din companiile IT cu mai mult de 4 salariaţi.

    „În ceea ce priveşte resursa umană poate fi depăşit chiar şi pragul de 110.000 de persoane, dacă sunt luate în considerare şi cele care prestează activităţi în industrie ocazional / tem­porar, atât în forma activităţilor inde­pen­­dente, cât şi a serviciilor de consul­tanţă, leasing de personal etc.“, a mai spus Valerica Dragomir de la ANIS.

    Cu toate că numărul de angajaţi din sectorul IT a crescut semnificativ în ultimii ani, angajatorii se confruntă cu un deficit mare de candidaţi, având în vedere că facultăţile cu profil IT livrează anual câte circa 7.000 de absolvenţi, iar nevoia de pe piaţă este cel puţin dublă. În plus, de multe ori oficialii din companii spun că sunt nevoiţi să refuze proiecte noi pentru că nu au suficient de mulţi oameni pentru a le livra.Iar criza de personal din domeniul IT a pus presiune şi pe majorările de salarii, astfel că salariul mediu în domeniul IT a ajuns în prezent la aproape 6.000 de lei net pe lună, de 2,7 ori mai mare ca în anul 2008.

    Spre comparaţie, salariul mediu pe economie este de aproximativ 2.300 de lei net pe lună, de 1,7 ori mai mare ca în 2008.

    La finalul anului 2016, potrivit celor mai recente informaţii ale INS, numărul mediu de salariaţi din sectorul IT a ajuns la circa 67.600 de persoane, fiind cu peste 5.000 de angajaţi mai mare ca în anul 2017.

    În total, la finalul anului 2016, în sectorul IT&C lucrau circa 160.000 de persoane, cei mai mulţi în sectorul IT (67.600 de angajaţi) şi în cel al telecomunicaţiilor (45.700 de angajaţi), urmate de serctorul activităţi de editare (30.000 de oameni) şi producţie cinematografică şi TV (cca. 15.000 de angajaţi).

    Scutirea impozitului pe venit pentru programatori, ajutoarele de stat acordate pentru crearea de locuri de muncă în IT şi, mai nou, scutirea impozitelor pe veniturilor angajaţilor din cercetare-dezvoltare sunt doar câteva dintre măsurile care au contribuit la creşterea sectorului IT în România. Astfel, în 2016, sectorul informaţii şi comunicaţii – cu 160.000 de angajaţI (adică mai puşin de 4% din total) a avut o contribuţie de 5,6% la formarea PIB-ului României, peste nivelul contribuţiei realizate de sectorul agriculturii (care a avut o contribuţie de numai 3,9% la formarea PIB cu 2 milioane de persoane ocupate în acest sector).

     

     

     

  • Cum puteţi câştiga 3.000 de euro fără să faceţi NIMIC. Companiile sunt ATÂT de disperate, încât vă dau 3.000 de euro pentru o simplă RECOMANDARE!

    Deficitul mare de personal de pe piaţa muncii şi ne­voia companiilor de noi angajaţi i-au impulsionat pe anga­ja­tori şi din alte domenii să transforme propriii angajaţi într-un fel de headhunteri, care „vânează“ candidaţi care să le devină colegi în schimbul unor sume importante de bani.

    Astfel, angajatorii au ajuns să dea sume de 3.000 de euro pentru persoane, dacă fac acest simplu gest, care nu îi costă nimic. 

    Cum puteţi câştiga 3.000 de euro fără să faceţi NIMIC. Companiile sunt ATÂT de disperate, încât vă dau 3.000 de euro pentru o simplă RECOMANDARE! 

     

  • Un programator supărat a distrus aproape tot internetul, stergând doar 11 linii de cod

    Totul a început cu Azer Koculu, care a scris o bucată de cod numită Kik, o extensie a popularului limbaj de programare Node.js. Koculu a urcat Kik pe platforma NPM, un fel de App Store pentru programatorii care lucrează cu Node.js, şi l-a oferit gratis.

    Kik, reţeaua de socializare, s-a sesizat şi i-a trimis lui Koculu un mail în care era rugat să schimbe numele modulului. Acesta nu a vrut. “Când am început să scriu Kik nu ştiam că există o companie cu acelaşi nume. Nu voiam să las o companie să mă forţeze să schimb numele”, a declarat el.

    Issac Schluetter, CEO-ul NPM, i-a scos dreptul de autor asupra modulului, potrivit lui Koculu. Supărat, acesta a anunţat că-şi scoate toate modulele de pe NPM.

    Toate bune şi frumoase, numai că Koculu a creat şi un modul numit “npm left-pad”, adică 11 lini de cod. Nimic complicat, însă progrămelul a fost descărcat de peste 575.000 de ori şi folosit de mii de programatori pe post de scurtătură. Software-urile Babel sau React folosesc acest “npm lef-pad”, care la rândul lor sunt folosite de companii mari precum Facebook, Netflix, Spotify pentru a spori eficienţa codului.

    Într-un final, Kik şi NPM left-Pad au revenit online şi industria de software a mers mai departe.

    “De ce am uitat să programăm”, se întreabă un dezvoltator software îndemnând programatorii să regândească modul în care construiesc aplicaţiile şi programele. 

  • Softelligence Engineering vrea să angajeze peste 100 de programatori până la finalul anului 2018

    La inceputul acestui an, Softelligence, companie specializată în servicii software de business, a deschis un nou birou în oraşul Craiova, Softelligence Engineering. Divizia, specializată în software engineering, este condusă de Sorin Găvănescu  şi Şerban Ionescu în calitate de Managing Partners

    ”Ne orientăm spre deschiderea mai multor divizii Softelligence, care să deservească în mod aplicat nevoile în creştere ale companiei. În perioada următoare, Softelligence Engineering va gestiona dezvoltarea şi implementarea unor proiectelor software de anvergură, în special pentru clienţii internaţionali, de la design şi arhitectura software până la lansare în producţie şi servicii post-implementare”, menţionează Teodor Blidăruş, Managing Partner Softelligence.

    ”În ultimul an, am încheiat contracte cu jucători globali şi recrutăm programatori pentru mai multe echipe de dezvoltare, persoane pasionate şi motivate să construiască software care să conteze. Noile poziţii din cadrul Softelligence Engineering vizează specialişti Microsoft .Net, dezvoltatori web cu expertiză în Javascript, Angular şi React, programatori Java şi Python, precum şi specialişti în testare manuală şi automată”, spune Sorin Găvănescu, Managing Partner Softelligence Engineering.

    Conform estimărilor companiei, piaţa craioveană a forţei de muncă în domeniul IT este una matură, depăşind în prezent 1.300 de specialişti.

  • Mai multe companii angajează femei frumoase pentru a-şi motiva angajaţii. Ce trebuie să facă fetele pentru a-i destinde pe programatori

    Femeile, poreclite “majorete”, sunt angajate pentru a motiva personalul. În cadrul jobului intră următoarele atribuţii: să socializeze cu programatorii, să le cumpere micul dejun sau să joace ping-pong cu ei, conform site-ului Trending in China, scrie Daily Mail.
     
    Fetele frumoase au fost angajate pentru a crea un mediu de lucru plăcut, distractiv, potrivit aceluiaşi site. De asemenea, acestea dau startul unor activităţi distractive, ce implică tot grupul de angajaţi.
     
    Un manager de resurse umane al uneia dinte companii a angajat trei “majorete” pentru personalul majoritar masculin. “Prezenţa fetelor în companie a crescut eficienţa firmei şi motivaţia angajaţilor”, a spus managerul. 
     
    Această mişcare a stârnit controverse pe reţelele sociale. “Ştiţi că există şi femei care scriu cod, nu?”, a scris o persoană pe Facebook. “E ridicol. Pun pariu că femeile s-ar descurca mai bine, fără să aibă nevoie de majorete”, a scris altcineva pe reţeaua de socializare. 
     
    Încă nu se ştie numărul exact al companiilor care au adoptat această strategie.
     

  • Augustin Jianu, ministrul Comunicaţiilor: Programatorii cu studii medii vor fi scutiţi de plata impozitului pe venit din 2018

    „Conform programului de guvernare, avem pentru trimestrul trei prevăzută finalizarea Ordinului pentru extinderea acestei facilităţi şi pentru studii medii. Împreună cu celelalte ministere, vom adopta Ordinul pentru repararea acestei erori, cât mai curând, preferabil, sperăm noi, în această lună, şi până în luna august să avem şi Ordinul privind extinderea, cu aplicare din 1 ianuarie 2018”, a declarat Augustin Jianu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Potrivit ministrului, Ordinul dat de Guvernul Cioloş nu includea industria de outsourcing IT din România.

    „În luna decembrie a anului trecut, Guvernul anterior a dat un ordin care să faciliteze accesul la această facilitate pentru startup-uri, însă, prin adăugarea unei sintagme de tip programe finale sau componente ale unor componente finale au exclus complet piaţa de outsourcing, deci toată industria de outsourcig IT din România, care este, de fapt, cea mai mare parte din acest sector IT nu mai beneficiază de această scutire”, a explicat Jianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

  • Jobul din România care se plăteşte cu 18.000 de lei pe lună, şi nu se găsesc angajaţi! ”Fără să exagerez cu nimic, cererea este cu 80% mai mare decât disponibilitatea”

    „În momentul de faţă, fără să exagerez cu nimic, cererea de pe piaţă este cu 80% mai mare decât disponibilitatea. Com­pa­niile trebuie să devină din ce în ce mai creative şi să vină cu idei pentru a atrage angajaţii şi pentru a-i convinge că le pot oferi un loc de muncă diferit şi nu doar mai bine plătit”.

    Pe de altă parte, explică el, prin compararea datelor din 2014 cu cele din 2015 ale celorlalte companii, se constată că masa salarială a cres­cut semnificativ în 2015 faţă de 2014, dato­rită creşterii numărului de angajaţi în principalele companii din piaţă, dar şi a nivelului salarial mediu.

    Jobul din România care se plăteşte cu 18.000 de lei pe lună, şi nu se găsesc angajaţi! ”Fără să exagerez cu nimic, cererea este cu 80% mai mare decât disponibilitatea”

  • Angajatul care a muncit doar 50 de ore in şase ani şi cu toatea astea a fost plătit cu 100.000 de dolari pe an

    Un programator din Statele Unite, cunoscut doar după pseudonimul FiletOfFish, a reuşit performanţa de a efectua doar 50 de ore de muncă în ultimii 6 ani. Până recent, când a fost concediat, el a primit un salariu de 95.000 de dolari pe an; cum a reuşit?

    Ei bine, povesteşte programatorul, în primele opt luni de muncă şi-a automatizat toată activitatea de care era responsabil, învăţând calculatorul cum să facă treaba în locul lui. A petrecut apoi mai bine de 5 ani în biroul său, jucând League of Legends şi citind postările de pe reddit, scriu cei de la interestingengineering.com.

    “În ultimii 6 ani nu am făcut nimic la birou, sunt cât se poate de serios”, a scris el pe reddit. “Poate am muncit, cu totul, vreo 50 de ore. Şi nimănui nu a părut să-i pese: testele mergeau bine, nu aveam prieteni la birou aşa că singura persoană cu care vorbeam era şeful meu şi câţiva programatori care trebuiau să scrie codurile.”

    Problema sa, însă, este că a uitat cum să programeze; din cauză că a petrecut majoritatea timpului jucându-se, nu a putut ţine pasul cu diversele modificări apărute în limbajele de programare. Cu toate acestea, cei 200.000 de dolari pe care a reuşit să-i pună deoparte îi vor asigura, cel puţin pentru moment, un trai liniştit.

  • Mai multe companii angajează femei frumoase pentru a-şi motiva angajaţii. Ce trebuie să facă fetele pentru a-i destinde pe programatori

    Femeile, poreclite “majorete”, sunt angajate pentru a motiva personalul. În cadrul jobului intră următoarele atribuţii: să socializeze cu programatorii, să le cumpere micul dejun sau să joace ping-pong cu ei, conform site-ului Trending in China, scrie Daily Mail.
     
    Fetele frumoase au fost angajate pentru a crea un mediu de lucru plăcut, distractiv, potrivit aceluiaşi site. De asemenea, acestea dau startul unor activităţi distractive, ce implică tot grupul de angajaţi.
     
    Un manager de resurse umane al uneia dinte companii a angajat trei “majorete” pentru personalul majoritar masculin. “Prezenţa fetelor în companie a crescut eficienţa firmei şi motivaţia angajaţilor”, a spus managerul. 
     
    Această mişcare a stârnit controverse pe reţelele sociale. “Ştiţi că există şi femei care scriu cod, nu?”, a scris o persoană pe Facebook. “E ridicol. Pun pariu că femeile s-ar descurca mai bine, fără să aibă nevoie de majorete”, a scris altcineva pe reţeaua de socializare. 
     
    Încă nu se ştie numărul exact al companiilor care au adoptat această strategie.