BusinessMagazin

Tag: profit net

  • Teilor Holding, companie care controlează lanţul de magazine de bijuterii Teilor, a anunţat afaceri la nivel consolidat de 371,2 mil. lei şi un profit net de 23,2 mil. lei în 2022

    Teilor Holding, grup de companii care include lanţul de bijuterii de lux Teilor, compania de creditare financiară Invest Intermed GF IFN şi Teilor Invest Exchange, având obligaţiuni listate la BVB, a raportat o cifră de afaceri la nivel consolidat de 371,2 milioane de lei în 2022, EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) de 53,8 milioane de lei, un profit net contabil de 10,8 milioane de lei şi un profit net normalizat de 23,2 milioane de lei, potrivit unui comunicat al holdingului.

    „În anul 2022, companiile din cadrul Teilor Holding au înregistrat o dezvoltare rapidă, manifestată în principal prin extinderea la nivel local şi internaţional. În contextul global dificil, suntem bucuroşi de rezultatul net înregistrat de Grup, cu atât mai mult cu cât acesta a fost afectat de inflaţie şi deprecierea leului faţă de dolar, perturbările la nivelul lanţului de aprovizionare şi de dobânzile în creştere. Mergând înainte, nu renunţăm la investiţiile în extinderea amprentei geografice, dar vizăm pieţele pe care suntem deja prezenţi”, spune Mircea Varga, preşedintele Consiliului de Administraţie al Teilor Holding.

    În ceea ce priveşte rezultatele financiare înregistrate de cele trei entităţi din cadrul Teilor Holding pe parcursul anului 2022, lanţul de magazine Teilor a înregistrat o cifră de afaceri din activitatea din România de 274,7 milioane de lei, în creştere cu 19% faţă 2021, EBITDA de 35,9 milioane de lei, o majorare cu 8%, şi un profit net de 16,1 milioane de lei, în scădere cu 19% faţă de anul anterior. Creşterea veniturilor a fost determinată de diversificarea produselor vândute, de investiţiile făcute în marketing, recunoaşterea brandului şi în expansiunea reţelei din România.

    Aceste rezultate au fost obţinute în contextul unei fluctuaţii la nivelul comportamentului consumatorilor şi a cererii pe parcursul anului 2022, având în vedere reluarea călătoriilor, declanşarea războiului, apariţia inflaţiei şi creşterea ratelor dobânzilor, scriu reprezentanţii companiei în comunicat.

    „Este important de menţionat că, ţinând cont de expansiunea accelerată pe care o urmărim, în 2022 existau unităţi ce nu ajunseseră încă la maturitate, iar impactul acestora s-a reflectat într-o proporţie mai mare la nivelul cheltuielilor decât la cel al veniturilor. Cu toate acestea, suntem optimişti şi încrezători că situaţia economică globală va reveni la normal începând cu anul 2024”, adaugă Mircea Varga.

    La nivel consolidat, care include performanţa filialelor TEILOR din Polonia, Bulgaria, Ungaria, Italia, Germania şi Cehia, cifra de afaceri a Teilor a înregistrat valoarea de 269,3 milioane de lei (exclusiv vânzările intra-grup), o creştere de 18% faţă de 2021, în timp ce cheltuielile de exploatare au ajuns la 253,6 milioane de lei, o majorare de 26% în comparaţie cu anul precedent. În 2022, Teilor a extins reţeaua de magazine cu nouă unităţi, dintre care câte trei în România şi Polonia, două în Ungaria şi unul în Cehia.

    Pe fondul costurilor legate de această expansiune, coroborat cu faptul că majoritatea magazinelor deschise pe pieţele internaţionale nu au ajuns încă la maturitate, profitul net înregistrat a fost de 5,6 milioane de lei, o scădere de 62% faţă de 2021. Pentru anii 2023-2024, accentul va fi pus pe consolidarea prezenţei în pieţele în care Teilor activează în prezent.

    Societatea de creditare financiară Invest Intermed GF IFN a avut în 2022 o cifră de afaceri de 82,5 milioane de lei, în creştere cu 77% faţă de 2021, în principal datorită investiţiilor realizate în dezvoltarea reţelei de agenţii folosind o parte din fondurile obţinute din emisiunea de obligaţiuni corporative din decembrie 2021. Creşterea veniturilor a avut un impact pozitiv asupra profitului net, care a crescut cu 90% faţă de anul precedent, ajungând la 14 milioane de lei în 2022.

    Cea de-a treia entitate din cadrul holdingului, Teilor Invest Exchange, a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 20,2 milioane de lei, în creştere cu 50% faţă de 2021, şi un profit net de 3,9 milioane de lei, în scădere cu 13% faţă de anul anterior. Creşterea veniturilor şi a costurilor de operare s-a datorat extinderii reţelei MoneyGold, care deserveşte atât Invest Intermed, cât şi Teilor Invest Exchange. La data de 31 decembrie 2022, existau 89 de agenţii MoneyGold în toată România.

    Pe parcursul anului 2022, au fost deschise 16 noi agenţii în Reşiţa, Huedin, Deva, Arad, Alba Iulia, Strehaia, Bârlad, Târgu Neamţ, Mediaş, Deva, Arad, Alba Iulia, Drobeta Turnu Severin, Piteşti, Costeşti şi Târgovişte. De asemenea, au fost extinse sau relocate cinci agenţii în Craiova, Urziceni, Topoloveni, Bucureşti şi Botoşani.

    În noiembrie 2021, Teilor Holding a realizat două plasamente private, unul în euro şi unul în lei, obţinând 45 de milioane de lei de la investitori de la BVB, fiind cel mai mare plasament privat de obligaţiuni corporative de pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Cele două emisiuni de obligaţiuni, în euro şi în lei, sunt tranzacţionate pe această piaţă începând cu finele lui 2021 sub simbolurile bursiere TEI26 şi TEI26E.

     

  • Primele rezultate după preluarea Credit Suisse: UBS a raportat un profit net de 1,03 miliarde de dolari pentru primul trimestru, în scădere cu 52% faţă de anul trecut

    UBS a raportat un profit net de 1,03 miliarde de dolari pentru primul trimestru, în scădere cu 52% faţă de anul trecut, pe fondul unei probleme legate de litigii vechi. Acestea sunt primele rezultate ale băncii elveţiene de când a anunţat preluarea rivalului Credit Suisse.

    Analiştii estimaseră că va înregistra un profit net de 1,75 miliarde de dolari pentru acest trimestru, potrivit Refinitiv.

    Banca elveţiană şi-a majorat provizioanele de 665 de milioane de dolari în urma unei chestiuni litigioase legate de titlurile garantate cu ipoteci rezidenţiale din SUA.

    “Performanţa noastră de bază solidă şi intrările puternice din acest trimestru demonstrează că continuăm să fim o sursă de stabilitate pentru clienţii noştri în perioade de incertitudine semnificativă”, a declarat directorul general Sergio Ermotti, într-un comunicat.

  • Agroserv Măriuţa a trecut pe pierdere netă de 1,9 mil. lei în 2022, de la profit net de 1,8 mil. lei în 2021. Vânzările au crescut cu 7%, la 72,9 mil. lei

    Agroserv Măriuţa (simbol bursier MILK), companie românească de agricultură şi deţinătoarea brandului Lăptăria cu Caimac, a raportat vânzări de 72,9 milioane de lei în anul 2022, o creştere de 7% comparativ cu 2021 şi o pierdere netă de 1,9 milioane de lei, faţă de un profit net de 1,8 milioane de lei în anul anterior, în contextul provocărilor aduse de majorarea preţurilor la energie şi combustibil, precum şi inflaţie.

    „Anul 2022 a reprezentat o perioadă deosebit de dificilă pentru compania noastră, în care am fost nevoiţi să abordăm mai multe crize cauzate de majorarea preţurilor la energie, combustibil, precum şi inflaţie. În plus, tuturor acestor factori negativi li s-a adăugat şi seceta din primăvara anului 2022, care a afectat puternic afacerea noastră şi a dus la o scădere a producţiei agricole în general. Astfel, în ciuda unei majorări a veniturilor, cheltuielile au crescut într-un ritm mai rapid decât acestea, ceea ce a cauzat o pierdere financiară în 2022”, spune Mădălina Cocan, Director General, Lăptăria cu Caimac.

    Cifra de afaceri generată de vânzarea produselor lactate, semifabricate, precum şi de mărfuri a atins valoarea de 42,8 milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de anul anterior, aceasta având cea mai mare contribuţie la cifra de afaceri totală în 2022.

    Veniturile din activitatea vegetală s-au ridicat la 15,4 milioane de lei în 2022, în urma cultivării unei suprafeţe de puţin peste 2.500 ha. Aceste venituri au fost cu 14% mai mici în comparaţie cu cele din 2021, în contextul unei producţii mai mici pe hectar, cauzate de secetă.

    Până la finalul anului 2022, compania a înregistrat o producţie totală de 27.958 de tone, din care cultura de porumb însilozat a reprezentat 50% din această producţie, grâu – 16%, porumb – 14%, iar cea de secară însilozată – 9%.

    Veniturile din activitatea de zootehnie au înregistrat o valoare de 14,6 milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de 2021, în principal datorită vânzării de lapte crud, 9,3 milioane de lei, urmată de vânzarea de animale, 2 milioane de lei.

    În 2022, producţia totală de lapte a fost de 13 milioane de litri, similar cu 2021. Prin urmare, producţia medie în 2022 a fost de peste 37 de tone/zi, la fel ca în anul anterior. Fabrica a utilizat 56% din producţia de lapte a fermei, similar cu 2021, scăderea vânzărilor pe anumite tipuri de produse fiind compensată de lansarea untului.

    Conform datelor companiei cu privire la segmentele în care activează, în 2022, la nivel naţional, vânzările  de lapte proaspăt au scăzut cu 3%, de unt cu 9,5%, iaurt cu 6,5%, iar vânzările de smântână cu 7%, comparativ cu anul 2021.

    „Privind în viitor, preocuparea noastră pentru 2023 este să readucem compania la profitabilitate. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, vom continua să diversificăm oferta de produse, în principal prin creşterea numărului acestora în categoria brânzeturi şi prin lansarea unei game complet noi. De asemenea, ne dorim ca în acest an să continuăm investiţiile pe care le-am întârziat în 2022, care includ un sistem de recuperare, spălare şi refolosire a sticlelor şi borcanelor, precum şi o staţie de biogaz. Ne dorim să accesăm fonduri europene şi astfel aceste proiecte vor îmbunătăţi profitabilitatea generală a afacerii pe termen mediu şi vor reprezenta un aspect inovator al afacerii noastre, dar şi al întregului sector”, continuă Mădălina Cocan.

    Sistemul de recuperare, spălare şi refolosire a sticlelor şi borcanelor planificat pentru acest an, în funcţie de calendarul privind acordarea diverselor fonduri europene, va reduce costurile cu ambalajele şi dependenţa de furnizorii de ambalaje, va aduce economii la taxele fondului de mediu şi va contribui la o creştere a veniturilor prin oferirea serviciilor de spălare ambalaje către alţi agenţi economici.

    Staţia de biogaz va folosi deşeurile fermei de vaci pentru a produce energie şi va acoperi necesarul de energie al fermei şi fabricii, fără a mai fi nevoie utilizarea de surse poluante. Acest proiect este aliniat cu directivele UE, în mod particular cu Pactul Verde European, şi va ajuta compania să devină neutră din punct de vedere al impactului asupra climei până în anul 2030.

    În contextul planurilor de dezvoltare şi investiţii pentru anul acesta, bugetul de venituri şi cheltuieli propus de companie pentru 2023 vizează o cifră de afaceri totală de 79,6 milioane de lei, cu o marjă brută de 23,4 milioane de lei, EBITDA de 17,9 milioane lei, precum şi un rezultat net de 2,1 milioane de lei.

    „Strategia noastră din 2023 se va concentra, în primul rând, pe creşterea brandului Lăptăria cu Caimac la nivel naţional, prin consolidarea poziţiei noastre şi creşterea numărului de produse prezente la raft în fiecare magazin precum şi diversificarea portofoliului. De asemenea ne propunem un control strict al costurilor raportat la inflaţie”, adaugă Mădălina Cocan.

    Agroserv Măriuţa este listată pe piaţa AeRO începând cu 21 mai 2021, iar în prezent are o capitalizare de piaţă de aproximativ 65 milioane de lei. Acţiunile MILK înregistrează o creştere de 5,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 1,2 mil. lei. În ultimul an, acestea au minus 27,8%, pe un rulaj de 4,2 mil. lei, arată datele BVB.

  • În anul în care a ieşit din Ungaria, Digi a raportat venituri de 1,5 mld. euro şi un profit net de 85,3 mil. euro. Cu tot cu vânzarea operaţiunilor din Ungaria, profitul a fost de 400 mil. euro

    Digi Communications (DIGI), singurul operator de telecomunicaţii listat la Bursa de Valori Bucureşti, a raportat venituri de 1,5 mld. euro în 2022 – anul vânzării operaţiunilor din Ungaria, în creştere de la 1,28 mld. euro în anul precedent, arată raportul rezultatelor publicat marţi la BVB. Profitul din exploatare a fost de 149 mil. euro faţă de 186 mil. euro în anul precedent.

    Profitul net a fost de 85,2 mil. euro, faţă de 104 mil. euro în anul precedent. Digi raportează şi rezultatul care integrează vânzarea operaţiunilor din Ungaria, respectiv un profit 404 mil. euro. Cu o parte din banii de pe urma exit-ului din Ungaria, Digi şi-a plătit din datorii astfel că la final de 2022 gradul de îndatorare net (raport dintre datorie şi EBITDA) era de 2,3 ori faţă de 3,2 ori în 2021.

    Grupul a înregistrat o creştere RGU (revenue generating unit –n.red) de la 20,5 milioane (din care RGU din activităţi continue au fost 18,0 milioane) în anul încheiat la 31 Decembrie 2021 la 20,8 milioane în anul încheiat la 31 Decembrie 2022 (o creştere totala de 1,6% şi o creştere de 15,4% pentru activităţi continue), principalii vectori fiind creşterea RGU pentru serviciile de internet fix şi telefonie mobila din România, cât şi creşterea RGU pentru serviciile de telefonie mobila din Spania.

    Digi are 3,3 mld. lei capitalizare după o apreciere de 5% în anul acesta.

     

  • Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz a obţinut în primele nouă luni un profit net de 273 mil. lei, de peste două ori mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, la venituri de 1,1 mld. lei, în creştere cu 16%. Acţiunile cresc cu 3% la BVB

    Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz (simbol bursier TGN) a obţinut în primele nouă luni din 2022 un profit net de 273 milioane lei, de peste două ori mai mare faţă de nivelul de 112 milioane lei din perioada similară a anului trecut, la venituri de 1,1 miliarde lei, în creştere cu 16%, potrivit raportului financiar publicat luni la BVB.

    Cea mai mare parte din venituri provine din activitatea de transport intern, respectiv 955 milioane lei, în urcare cu 17%, în timp ce transportul internaţional de gaze şi activităţile asimilate au generat 50 de milioane lei, în scădere cu 18%.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, acţiunile TGN se apreciau cu 2,75%, pe fondul unor tranzacţii de 90.000 de lei.

    Potrivit raportului financiar, profitul net a crescut ca urmare a încasării veniturilor din prima de licitaţie pentru rezervările de capacitate desfăşurate pe punctele de interconectare şi a veniturilor financiare mai mari în principal pe seama înregistrării actualizării creanţei imobilizate privind Acordul de concesiune cu rata inflatiei pentru primele 9 luni ale anului 2022 (13,06%).

    În acelaşi timp, veniturile au fost influenţate negativ de reducerea cantităţii de gaze transportate cu 8%, cu un impact negativ de 13 milioane lei.

    Tariful de transport volumetric a fost în primele nouă luni din 2022 mai mic cu 0,35 lei/MWh, cu o influenţă negativă de 35 milioane lei.

    La nivel consolidat, grupul Transgaz a raportat un profit net de 266 milioane lei, în creştere cu 152%, şi venituri de 1,1 miliarde lei. Cifrele includ şi rezultatele Eurotrangaz, societate din Republica Moldova deţinută de Transgaz, şi ale Vestmoldtransgaz, tot din Republica Moldova, controlată de transportatorul român de gaze.

    Anul acesta, acţiunile TGN s-au apreciat cu 3% pe un rulaj de 92 de milioane de lei.

    Capitalizarea societăţi controlate în proporţie de 58,5% de statul român prin Secretariatul General al Guvernului este de 2,7 miliarde de lei, arată datele BVB.

     

  • Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz a obţinut în primele nouă luni un profit net de 273 mil. lei, de peste două ori mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, la venituri de 1,1 mld. lei, în creştere cu 16%. Acţiunile cresc cu 3% la BVB

    Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz (simbol bursier TGN) a obţinut în primele nouă luni din 2022 un profit net de 273 milioane lei, de peste două ori mai mare faţă de nivelul de 112 milioane lei din perioada similară a anului trecut, la venituri de 1,1 miliarde lei, în creştere cu 16%, potrivit raportului financiar publicat luni la BVB.

    Cea mai mare parte din venituri provine din activitatea de transport intern, respectiv 955 milioane lei, în urcare cu 17%, în timp ce transportul internaţional de gaze şi activităţile asimilate au generat 50 de milioane lei, în scădere cu 18%.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, acţiunile TGN se apreciau cu 2,75%, pe fondul unor tranzacţii de 90.000 de lei.

    Potrivit raportului financiar, profitul net a crescut ca urmare a încasării veniturilor din prima de licitaţie pentru rezervările de capacitate desfăşurate pe punctele de interconectare şi a veniturilor financiare mai mari în principal pe seama înregistrării actualizării creanţei imobilizate privind Acordul de concesiune cu rata inflatiei pentru primele 9 luni ale anului 2022 (13,06%).

    În acelaşi timp, veniturile au fost influenţate negativ de reducerea cantităţii de gaze transportate cu 8%, cu un impact negativ de 13 milioane lei.

    Tariful de transport volumetric a fost în primele nouă luni din 2022 mai mic cu 0,35 lei/MWh, cu o influenţă negativă de 35 milioane lei.

    La nivel consolidat, grupul Transgaz a raportat un profit net de 266 milioane lei, în creştere cu 152%, şi venituri de 1,1 miliarde lei. Cifrele includ şi rezultatele Eurotrangaz, societate din Republica Moldova deţinută de Transgaz, şi ale Vestmoldtransgaz, tot din Republica Moldova, controlată de transportatorul român de gaze.

    Anul acesta, acţiunile TGN s-au apreciat cu 3% pe un rulaj de 92 de milioane de lei.

    Capitalizarea societăţi controlate în proporţie de 58,5% de statul român prin Secretariatul General al Guvernului este de 2,7 miliarde de lei, arată datele BVB.

     

  • Petrom îşi triplează vânzările la 44 mld. lei în primele nouă luni din 2022, în timp ce profitul net urcă de cinci ori la 9,2 mld. lei. În T3, cea mai mare companie de la Bursa de la Bucureşti a avut vânzări de 19 mld. lei şi un rezultat net de 4,5 mld. lei

    OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti, a anunţat vineri dimineaţă rezultate financiare record pentru primele nouă luni din 2022 pe fondul preţurilor crescute pentru combustibil şi ca urmare a unor volume mai mari aferente vânzărilor de electricitate.

    Astfel Petrom a raportat pentru primele nouă luni din 2022 venituri de 44,3 mld. lei, comparative cu 17 mld. lei în aceeaşi perioadă din 2021, în timp ce profitul net a urcat la 9,2 mld. lei de la 1,7 mld. lei. În T3/2022 compania a avut venituri din vânzări de 18,7 mld. lei, faţă de 13,7 mld. lei în trimestrul precedent şi 6,9 mld. lei în T3/2021 în timp ce profitul net a fost de 4,5 mld. lei (comparativ cu 2,9 mld. lei în T2/2022 şi 696 mil. lei în T3/2021).

    “Într-un mediu volatil, cu preţuri ridicate, cu fundamentele pieţei profund afectate de contextul geopolitic, rezultatul nostru operaţional 1-9/22 din exploatare CCA a crescut la 10 miliarde lei. În aceeaşi perioadă, contribuţia noastră la bugetul de stat a ajuns la 15 miliarde lei, un nivel aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru se datorează creşterii impozitelor directe care au fost de peste 5 ori mai mari, determinate în principal de impozitarea gazelor şi energiei electrice”, spune Christina Verchere, CEO Petrom

    “Investiţiile noastre au fost de 2,3 miliarde de lei, cu 25% mai mari faţă de anul trecut, şi ne aşteptăm ca suma anuală să fie în jur de 4 miliarde de lei, în funcţie de climatul investiţional. De-a lungul perioadei, ne-am operat facilităţile în siguranţă şi la niveluri ridicate de utilizare, asigurându-ne că produsele esenţiale sunt disponibile pentru clienţii noştri, avansând în acelaşi timp în proiectele noastre strategice care contribuie la securitatea aprovizionării şi la creşterea economică a ţării”.

    Alte afirmaţii din raport:

    • ·  Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 10,1 mld lei, în contextul fără precedent al preţurilor mărfurilor crescute şi volatile, generate de contextul geopolitic

    • Valoare a investiţiilor de 2,3 mld lei, în creştere cu 25%

    • Contribuţia la bugetul de stat a crescut la aproximativ 15 mld lei, aproape dublu

    • Total taxe directe de 7,1 mld lei, de peste 5,5 ori mai mari, creştere determinată în principal de nivelul mai ridicat de taxare pentru gazele naturale şi taxa recent introdusă pe electricitate

    • Producţia în România, excluzând externalizările, a scăzut cu 6,5%, în principal din cauza declinului natural din zăcămintele principale, dar a fost parţial compensată de contribuţia mai mare de la sonde noi

    • Costul de producţie a crescut cu 3%, la 13,05 USD/bep, din cauza costurilor crescute cu serviciile şi energia şi a scăderii producţiei disponibile la vânzare, parţial compensate de impactul pozitiv al cursului de schimb şi datorită unui element de natură nerecurentă în legătură cu un control fiscal

    • OMV Petrom a instalat 110 panouri fotovoltaice în staţiile OMV şi Petrom din România şi vizează extinderea la 150 de unităţi până la sfârşitul lui 2022

    • Producţie netă de energie electrică de 1,4 TWh, la un nivel record pentru un T3, susţinută de contextul de piaţă şi de disponibilitatea ridicată a centralei electrice Brazi.

    • Conform estimărilor OMV Petrom, cererea naţională de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 17% fata de T3/21, consumul clienţilor finali fiind afectat sever de preturile în creştere.

    • În T3/22 centrala electrică Brazi a generat o producţie neta de electricitate de 1,4 TWh, cel mai mare nivel pentru un al treilea trimestru de la punerea în funcţiune în 2012 şi cu 4% mai mare fata de cel din T3/21, reprezentând 11% din producţia de energie electrica a României.

     

  • Cum se explică diferenţa de 557 mil. lei între profitul net individual şi cel consolidat al OMV Petrom la S1/2022

    ♦ Compania a raportat 4,65 mld. lei profit net consolidat şi 5,2 mld. lei la nivel individual.

    Cei care au citit ultimele rapoarte ale OMV Petrom (simbol bursier SNP) aferente primelor şase luni ale acestui an, au putut remarca o diferenţă de circa 557 de milioane de lei între profitul net individual (5,2 miliarde de lei) şi cel consolidat (4,65 miliarde de lei), explicată de directorul financiar al unicului producător local de petrol şi gaze prin faptul că rezultatul individual include şi dividendele încasate de la subsidiare.

    „Motivul pentru care rezultatul OMV Petrom SA, cel individual, este mai mare decât cel din grup, este că are toate dividendele incluse. Petrom SA a primit dividende de la toate companiile din grup, cea mai mare dintre ele fiind OMV Petrom Marketing, compania pe care avem toate benzinăriile, vindem produsele petroliere“, spune Alina Popa, CFO al OMV Petrom, pentru ZF.

    „OMV Petrom Marketing dă la sfârşit de an dividende, aprobate în martie-aprilie, iar ele se şi plătesc, astfel că în prima parte a anului avem pe situaţiile individuale nişte venituri mari din dividende. Când ne uităm la nivel de grup, acestea sunt eliminate, iar la nivel consolidat vedem inclusiv rezultatele subsidiarelor pe perioada respectivă. Rezultatul grupului a rămas acelaşi. Rezultatul relevant, pentru o judecată investiţională, este cel consolidat.“

    Şi în primul semestru de anul trecut exista o diferenţă de aproximativ 210 milioane de lei între profitul net al companiei mamă (1,19 miliarde de lei) şi cel la nivel de grup (980 mil. lei), conform calculelor ZF.

    OMV Petrom a publicat pe 4 august rezultatele financiare aferente S1/2022 la nivel individual şi la nivel consolidat. În raportul semestrial consolidat, rubricile aferente S1/2022 şi S1/2021 apar ca fiind neauditate, întrucât compania auditează de obicei doar rezultatele anuale.

    În acest an, în contextul creşterii de capital prin aport în natură cu terenuri asupra cărora a obţinut certificate de proprietate de la statul român, compania va avea şi o revizuire din partea auditorilor care va fi publicată odată cu prospectul de majorare, cel mai probabil în luna septembrie.

    Din situaţia interimară simplificată a fluxurilor de trezorerie pentru perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2022, reiese că OMV Petrom SA a primit dividende de 642,8 mil. lei de la subsidiare, comparativ cu 56,6 mil. lei în 2021.

    În ceea ce priveşte dividendele plătite acţionarilor, OMV Petrom SA a distribuit 1,91 de miliarde de lei (dividend brut pe acţiune de 0,0341 lei) din profitul anului financiar 2021, în urma AGEA din 27 aprilie 2022, faţă de 1,74 de miliarde de lei în 2021.

    Totodată, în urma hotărârilor acţionarilor din 26 iulie 2022 a fost aprobată şi distribuirea de dividende speciale din rezerve în sumă brută de 2,55 de miliarde de lei (dividend brut pe acţiune de 0,045 lei). Miercuri, 10 august, acţiunile SNP s-au corectat la debutul şedinţei cu 8% în contextul ex-date aferentă dividendului special care va fi plătit începând cu 2 septembrie.

    Pe fondul scumpirilor fără precedent din energie şi ca urmare a unor volume mai mari vândute, cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti, a raportat rezultate istorice în prima jumătate a anului, ba chiar un profit cât 2020 şi 2021 la un loc. Vânzările au urcat cu 153% de la an la an, până la 25,6 miliarde de lei la nivel de grup.

    OMV Petrom are 30 de miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV Aktiengesellschaft, în timp ce statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din capitalul social. Acţiunile SNP înregistrează un avans de 5,6% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 1,9 miliarde de lei, conform datelor BVB.

     

  • MedLife încheie primul trimestru din 2022 cu un profit net de 32 mil. lei şi afaceri de 431 mil. lei

    MedLife (simbol bursier M), sin­gurul furnizor de servicii medicale pri­vate listate la Bursa de Valori Bucureşti, companie cu cea mai ridi­cată expunere în portofoliul fondu­rilor Pilon II ca pondere în capital social, circa 34%, a raportat un profit net consolidat de 32 mil. lei pentru T1/2022 şi afaceri de 431 mil. lei.

    Acestea sunt rezultatele pro forma, adică cele ajustate să reflecte rezultatele societăţilor achiziţionate dat fiind faptul că MedLife este unul dintre cei mai activi jucători pe partea de achiziţii. Spre comparaţie, la T1/2021 profitul net pro forma a fost de 37 mil. lei iar afacerile de circa 373 mil. lei.

    Fără a lua în calcul rezultatele pro forma, MedLife a avut în T1/2022 un profit net consolidat de 30 de mil. lei, în scădere cu 18%, şi venituri de 421 mil. lei, plus 24%. Vineri, la Bursa de la Bucureşti, acolo unde MedLife SA are o capitalizare de 2,4 mld. lei, acţiunile s-au apreciat cu aproape 3%.

    Potrivit reprezentanţilor compa­niei, rezultatele din primul trimestru reflectă faptul că piaţa a început să reintre în mişcare, după doi ani de pandemie, iar românii îşi reiau uşor şi precaut activităţile obişnuite.

    „Cei doi ani de pandemie, dar şi războiul din Ucraina ne-au arătat că sănătatea nu poate fi pusă pe pauză. Din contră, ne-au confirmat că indiferent de context, suntem în măsură să ne adaptăm şi să ne aliniem la nevoile pieţei, şi să fim un partener de nădejde atât pentru companiile din România, cât şi pentru fiecare român care ne trece pragul“, spune Mihai Marcu, preşedinte şi CEO MedLife.

    Am investit masiv în digitalizare, am investit în cercetare şi inovaţie, am făcut upgrade la nivel de echipamente şi dotări şi ne-am consolidat poziţia de lider pe zona de oncologie, continuă el.. “Vom păstra un nivel de acţiune echilibrat, atât din perspectivă medicală cât şi de business, consolidând segmentul de oncologie, iar în unitati spitaliceşti cel de boli acute. Acestea sunt afecţiuni care nu pot fi amânate pe ciclul economic urmator, în funcţie de pandemie sau situaţia geopolitică”.

     

    Alte afirmaţii din raportul MedLife:

    ► Clinicile reprezintă cea mai mare pondere în afacerile Medlife, respectiv 32%, adică 133,5 mil. lei. Spre comparaţie în T1/2021 clinicile aveau 28%, adică 95 mil. lei.

    ► „La nivelul pieţei de servicii medicale private nu am văzut o stagnare. Dimpotrivă, odată cu relaxarea treptată a restricţiilor Covid, cererea pentru servicii medicale a crescut. Românii au simţit nevoia să îşi reia controalele pentru patologia cronică, să îşi programeze intervenţiile chirurgicale amânate în pandemie sau pur şi simplu să îşi facă un control de rutină post Covid, iar acest lucru continuă să se reflecte în numărul mare al pacienţilor care ne trec pragul zi de zi” spune Dorin Preda, director executiv MedLife Group.

    ► Urmează segmentul spitale cu 20,4%, adică 85,6 mil. lei. Spre comparaţie la T1/2021 segmentul spitale avea 23,2%, adică 78 mil. lei

    ► “Realitatea este că ne confruntăm cu un număr tot mai mare de pacienţi care necesită un tratament chirurgical în regim de urgenţă. Cu părere de rău, această lungă perioadă de pandemie a lăsat în urmă nu doar un număr mare de decese, dar şi un număr mare de cancere nediagnosticate la timp sau de boli cronice nemonitorizate, iar trendul pare sa fie unul ascendent”.

    ► Odată cu acentuarea tendinţei de creştere a numărului de bolnavi cu cancer, MedLife si-a intensificat eforturile pentru consolidarea segmentului de oncologie si radioterapie. Astfel după alaturarea NeoLife România in grup, compania a reuşit să finalizeze şi achiziţia OncoCard, devenind operatorul cu cea mai puternică platformă de diagnosic si tratament din România pentru patologia cu cea mai ridicată rată de mortalitate, inclusiv patologia oncologică.

    ► “Dincolo de contextul geopolitic, suntem conectaţi cu tot ceea ce înseamnă dinamica economică actuală şi credem în continuare că România are o perspectivă bună de creştere pe termen mediu. Ne concentrăm pe programul de achiziţii şi sperăm ca în curând să integrăm noi parteneri în grup”, spune Mihai Marcu.

    ► “Vizăm consolidarea infrastructurii pe zona de chirurgie de înaltă performanţă la nivelul grupului. Aici avem deja în derulare proiecte importante legate de robotizare care vor creşte şi mai mult nivelul de complexitate al actului chirurgical. Nu în ultimul rând, am reuşit să echilibrăm activitatea medicală a grupului MedLife adaugând serviciilor de screening si prevenţie un volum important de venituri pe segmentele de oncologie şi chirurgie, segmente ce sunt mai puţin elastice la sezonalitate, valuri de pandemie şi ameninţări geopolitice”.

     

  • Marjă de profit net de aproape 50% pentru austriecii de la BCR. Banca declara profit de 477 mil. lei în T1/2022 plus 12%, la venituri operaţionale de peste 1 mld. lei.

    ► Portofoliul de credite acordate de BCR a crescut cu 14% în T1 faţă de T1/2021, la 50,2 mld. lei ► Activele BCR au trecut de 89,7 mld. lei după o creştere cu 7,6% faţă de nivelul din primul trimestru din 2021.

    Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut în primul trimestru (T1) din 2022 un profit net de 477,5 mil. lei (96,5 mil. euro), în creştere cu 12,5% faţă de câştigul din primele trei luni din 2021, în condiţiile creşterii creditării şi a veniturilor.

    „În vremuri incerte, oamenii au nevoie de sprijin real, în timp real. Vom continua să avem un rol activ împreună cu clienţii noştri, să-i ascultăm şi să îi susţinem, iar împreună să învăţăm să clădim rezilienţa. Rămânem dedicaţi misiunii noastre, de a accelera un nou mod de a ne dezvolta, prin care aducem valoare pe termen lung şi construim prosperitate pentru România. Vorbim despre relevanţă, rezilienţă şi reciprocitate. Pentru că bankingul este despre clienţii care cred în ei şi în investiţii pentru viitor, este despre oameni“, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR.

    Rezultatul operaţional al BCR s-a îmbunătăţit cu 20,8% până la 588,5 mil. lei în T1/2022, de la 487,1 mil. lei în T1/2021, pe fondul unor venituri operaţionale mai mari, parţial compensate de cheltuieli operaţionale mai ridicate.

    BCR a raportat pentru primele trei luni din 2022 un venit  operaţional  de peste 1 mld. lei, după o creştere cu 20%, determinată de toate componentele principale de venituri.

    Venitul net din dobânzi a crescut cu 11% până la 659,2 mil. lei  în T1/2022,  determinat de un volum mai mare de business atât pe segmentul de clienţi retail, cât şi pe cel de corporate, împreună cu dobânzi mai mari pe piaţa monetară. Veniturile din dobânzi sunt cea mai importantă sursă de încasări pentru o bancă, iar la BCR acestea reprezintă peste 60% din totalul veniturilor operaţionale.

    Venitul net din comisioane a crescut cu 24% până la 226,2 mil. lei în T1/2022, determinat de un venit din comisioane mai mare pe toate categoriile de comisioane. Pe palierul rezultatului net din tranzacţionare se observă o creştere spectaculoasă, cu 86,5% până la 149 mil. lei, datorită unei activităţi de tranzacţionare mai crescute şi, de asemenea, amplificat de un număr mai mare de tranzacţii de schimb valutar determinate de contextul geopolitic actual.

    În ceea ce priveşte cheltuielile administrative generale, BCR indică valoarea de 471,8 mil. lei, în creştere cu 19,2% în comparaţie cu valoarea din T1/2021, determinat în principal de contribuţia anuală mai mare la Fondul de garantare a depozitelor în 2022, de costurile legate de IT, utilităţi, cât şi de costurile sezoniere de marketing mai mari.

    Astfel, raportul cost-venituri a rămas stabil la 44,5% în T1/2022, faţă de 44,8% în T1/2021.

    Portofoliul total de credite acordate de BCR a crescut cu 14% în primele trei luni din 2022 faţă de nivelul din intervalul ianuarie – martie 2021, până la aproape 50,2 mld. lei, susţinut atât de segmentul retail, cât şi de cel corporate. Comparativ cu nivelul din decembrie 2021, soldul creditelor avea în T1/2022 un avans de doar 4,8%, în condiţiile în care creditarea retail a avansat cu 2,2% faţă de decembrie 2021, până la 27,5 mld. lei, iar cea corporate a urcat cu 7,5%, până la 22,3 mld. lei.

    BCR susţine că a acordat în T1/2022 credite noi în valoare de 2,4 mld. lei către per­soane fizice (credite ipotecare şi de con­sum) şi microîntreprinderi. În acelaşi timp, BCR a aprobat credite noi corporate în val­oare de 2,8 mld. lei în T1/2022.

    Pe palierul creditelor retail noi pentru persoane fizice şi microîntreprinderi, BCR a înregistrat o creştere cu 23% an pe an, la 2,4 mld. lei, pe fondul unor vânzări de credite ipotecare mai mari cu 39% şi de credite de nevoi personale mai ridicate cu 35% an pe an. Stocul de credite ipotecare acordate în moneda locală s-a majorat cu 17,5% an pe an, în timp ce stocul de credite de consum (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) a crescut cu 11,1% an pe an la data de 31 martie 2022.

    Acordarea creditelor ipotecare Casa Mea a crescut numeric cu 60% în T1/2022 faţă de T1/2021, cu o creştere în volum de 97%. Creditul ipotecar verde Casa Mea NaturA a ajuns să reprezinte 40% din volumul de credite ipotecare nou-acordate de BCR in luna martie 2022.

    În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 2,8 mld. lei în T1/2022, în creştere cu 166% an pe an, dintre care un sfert sunt destinate investiţiilor. A fost înregistrat un avans record de 20,9% an pe an al stocului de finanţări corporate, datorită creşterilor semnificative pe segmentele companii mari, IMM şi sector public.

    Peste 1.500 de companii care creează peste 190.000 de locuri de muncă au fost finanţate astfel, după cum a transmis banca.

    Stocul de finanţări acordate sectorului IMM a fost în creştere cu 12,1% an pe an la 31 martie 2022. În ultimii doi ani, în cadrul programului IMM Invest, au fost aprobate peste 4.500 de credite în valoare totală de peste 3 mld. lei.

    Portofoliul total de finanţări acordate clienţilor BCR Leasing a crescut cu 15% in T1/2022, comparativ cu T1/2021, până la 2,9 mld. lei.

    Creşterea creditării a antrenat şi ascensiunea activelor BCR în primele trei luni din 2022, până la 89,7 mld. lei, cu 7,6% peste nivelul din T1/2021. Faţă de nivelul de la finalul anului 2021 activele au scăzut uşor, cu 0,5%.

    În ceea ce priveşte rata creditelor neperformante, nivelul a scăzut în martie 2022 la 3,7%, faţă de 3,9% în decembrie 2021. ìAceastă evoluţie reflectă o acumulare scăzută de noi credite neperformante, un trend pozitiv al recuperărilor şi al creditelor redevenite performante pe ambele segmente retail şi corporate, precum şi creşterea  soldului de credite acordate clienţilor. În acelaşi timp, gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 143,0% în martie 2022“.

    Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a înregistrat o alocare de provizion de 47,3 mil. lei în T1/2022, comparativ cu o eliberare de provizion de 34,7 mil. lei în T1/2021. Acest rezultat a constat în principal din provizioane colective înregistrate pentru portofoliul de credite performante, în timp ce eliberările de provizioane determinate de recuperări pe ambele segmente, retail şi corporate, au compensat în totalitate alocările pentru noi credite neperformante, potrivit explicaţiilor transmise de BCR.

    Rata de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerinţele de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 19,8% în februarie 2022, semnificativ peste cerinţele BNR. De asemenea, rata capitalului de 1ang 1Ă2 de 19,93% (grup BCR) în decembrie 2021 reflectă clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.

    Depozitele atrase de BCR de la clienţi au ajuns în primele trei luni din 2022 până peste 70,7 mld. lei, după o creştere de 7,3% faţă de nivelul din acelaşi interval din 2021. Însă, comparativ cu soldul din decembrie 2021 s-a înregistrat în primul trimestru din acest an o scădere cu 2,4% determinată de uşoare reduceri atât pe depozitele retail (-2,5% faţă de 31 decembrie 2021, până la 45 mld. lei), pe fondul unor retrageri de numerar determinate de contextul geopolitic actual, cât şi pe depozitele corporate (-1,2% faţă de 31 decembrie 2021, până la 23,7 mld. lei).

     

    Erste Group, proprietarul BCR: profit net de 449 mil. euro în T1/2022, plus 26% an/an

    Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a încheiat T1/2022 cu un profit net atribuibil proprietarilor societăţii mamă de 448,8 mil. euro, în creştere cu 26,3% faţă de T1/2021, în timp ce veniturile operaţionale s-au majorat cu 11,3%, la 2,03 mld. euro, potrivit raportului trimestrial publicat vineri de Erste. „Erste Group a început anul 2022 foarte bine, în ciuda noilor provocări, înregistrând un profit net de 448,8 mil. euro pentru primul trimestru, pe fondul unei performanţe operaţionale puternice pe toate pieţele principale“, spune Bernhard Spalt, CEO Erste Group. La 31 martie 2022, activele totale ale grupului se cifrau la 325,6 mld. euro, în creştere cu 6,78% an/an şi cu 5,9% faţă de 31 decembrie 2021. Totodată, profitul operaţional al grupului a marcat o creştere de 10,4% faţă de T1/2021, la 801 mil. euro. Venitul net din dobânzi a crescut cu 18,7% în termeni anuali, la 1,39 mld. euro, în timp ce venitul net din taxe şi comisioane s-a majorat cu 13,9%, până la 615 mil. euro.   Cristina Bellu

    „În vremuri marcate de provocări geopolitice şi macroeconomice grave, economiile Europei Centrale şi-au dovedit rezilienţa până acum, lucru valabil şi pentru modelul de business al Erste, focusat pe economia reală“, adaugă Stefan Dˆrfler, CFO of Erste Group.