BusinessMagazin

Tag: profesori

  • Turcan: Nu s-ar fi ajuns aici dacă salarizarea profesorilor nu era scoasă din Legile Educaţiei

    „Dreptatea este de partea cadrelor didactice şi nu s-ar fi ajuns aici dacă salarizarea profesorilor nu era scoasă din Legile Educaţiei sau dacă măcar un draft al Legii Salarizării Unitare ar fi fost gata, aşa cum eram obligaţi prin PNRR. Dar timpul nu poate fi dat înapoi! Salariile trebuie crescute suplimentar şi Guvernul a asigurat cadrul legal pentru o prima creştere salarială. Vor urma creşteri salariale consistente pentru că toată clasa politică a înţeles revendicările cadrelor didactice”, transmite Raluca Turcan.

    Ea apreciază că posibilitatea amânării examenelor „poate afecta însă perspectivele de cariera ale copiilor României”.

    „Sper, aşadar, ca examenele copiilor să rămână în graficele stabilite, anul şcolar să fie încheiat la termenul stabilit pentru că atenţia şi respectul faţă de statutul, demnitatea şi nivelul salarial al cadrelor didactice au fost câştigate pe termen lung prin această mişcare de uriaşă forţă socială pe care au arătat-o profesorii. Niciun politician nu va putea să nu respecte angajamentul făcut în urma celei mai mari mişcări sociale din ultimii 30 de ani declanşată de profesori”, încheie Turcan.

  • Deca spune că guvernul ar putea mări salariile profesorilor mai rapid

    Angajamentul guvernamental este ca măririle salariale să se acorde în cele trei tranşe, dar putem vedea în următorii ani este o avansare a sumelor mult mai rapid dacă lucrurile, din punct de vedere economic, stau bine, spune ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

    „Ceea ce această notă de fundamentare clarifică este că şi cazul unui context economic dificil, cum este cel de acum, am văzut cu toţii că există o ordonanţă care a limitat cheltuielile publice, angajamentul guvernamental este ca măririle salariale să se acorde în cele trei tranşe. Din punctul meu de vedere, ceea ce putem vedea în următorii ani este o avansare a sumelor mult mai rapid dacă lucrurile, din punct de vedere economic, stau bine. Ceea ce este clar este că angajamentul politic, guvernamental, există”, spune ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

    În ordonanţa de urgenţă adoptată joi nu apare principala revendicare a sindicaliştilor din Educaţie, respectiv că în noua grilă de salarizare profesorul debutant va pleca de la salariul mediu brut pe economie, spunea joi seara liderul FSLI, Simion Hăncescu. El cere o altă ordonanţă de urgenţă în acest sens.

    Greva din Educaţie va continua şi marţi, au anunţat reprezentanţii sindicatelor la finalul negocierilor avute joi cu reprezentanţii Guvernului.

    „Mandatul din partea colegilor noştri este foarte clar: grila de salarizare care a fost negociată cu Ministerul Educaţiei să fie pusă în aplicare în integralitate începând din această lună. Nu există un alt mandat, nu avem ce discuta în afara mandatului respectiv, iar de marţi încolo colegii noştri vor continua acţiunea de protest, ei fiind singurii în măsură să decidă altceva”, a declarat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie, la finalul negocierilor de joi.

     

  • Premierul Nicolae Ciucă: România nu îşi mai permite să ţină dascălii şi elevii departe de şcoală

    Este momentul să recunoaştem că astăzi România nu îşi mai poate permite să ţină dascălii şi elevii departe de şcoală, a spus Nicolae Ciucă, înaintea şedinţei de Guvern în care va fi aprobată ordonanţa privind salarizarea personalului din sistemul naţional de învăţământ de stat.

    „Sunt convins că astăzi autorităţile, părinţii, dascălii, suntem datori ca îndeosebi de ziua lor să facem în aşa fel încât să le recunoaştem dreptul la educaţie şi să facem în aşa fel încât să benefieze de tot ceea ce înseamnă dreptul la şcoală. Eu am convingerea că în urma acestor aproape două săptămâni in care ne-am întâlnit cu liderii de sindicat, cu reprezentanţii părinţilor, ai copiilor, am înţeles cu toţii că avem nevoie să recunoaştem rorlul esenţial al educaţiei”, a spus premierul, care a reafirmat disponibilitatea la dialog a autorităţilor.

    „Am convocat această şedinţă de Guvern, astăzi de 1 iunie, pentru că am apreciat că este absolut necesar să facem în aşa fel încât să remediaem tot ceea ce s-a întâmplat în aceşti 30 de ani în care s-au acumulat o serie de nedreptăţi şi inechităţi în sistemul educaţional, iar acestea trebuie să fie îndreptate”, a adăugat Ciucă.

    Acesta a spus că ordonanţa de urgenţă schimbă radical modul de salarizare în educaţie.

    „Întregul personal din sistemul de educaţie, aproximativ 330.000 de oameni, care au zilnic grijă de copiii noştri, vor beneficia de o nouă grilă de salarizare, vor fi primii beneficiari ai noii grile de salarizare. Din perspectiva noastră, este garanţia încrederii că discutăm despre un proces ireversibil, care va fi consolidat prin dialog, prin măsurile care vor fi luate la nivelul Ministerului Educaţiei şi la nivelul Guvernului, astfel încât să asigure derularea întregului proces de reformă din Educaţie”, a afirmat premierul.

    Şeful Guvernului este convins că prin decizia de astăzi şi prin întâlnirile pe care le va avea cu reprezentanţii sindicatelor din Educaţie „vom reuşi să redăm speranţa unui viitor mai bun pentru copiii noştri”.

    „Este momentul să recunoaştem că astăzi România nu îşi mai poate permite să ţină dascălii şi elevii departe de şcoală. Sunt momente foarte importante pentru copiii din clasa a opta, sunt momente importante pentru tinerii care finalizează liceul şi trebuie să intre în examenul de Bacalaureat, sunt aspecte pe care le avem în vedere, astfel încât să intrăm în normalitate”, a precizat Nicolae Ciucă.

  • Ciucă: Îmi exprim convingerea că măsurile pot readuce profesorii la catedră şi elevii în bănci

    îmi exprim convingerea că profesorii vor da dovadă de înţelegere şi vor conveni că măsurile pe care le-am discutat sunt cele care pot să readucă personalul didactic la catedră şi elevii în bănci şi să finalizeze anul de învăţământ, spune premierul Nicolaee Ciucă la începutul şedinţei de guvern.

    „Am convenit ca la nivelul guvernului să adoptăm într-o şedinţă de guvern, mâine, de 1 iunie, o ordonanţă de urgenţă prin care să asigurăm mărirea salariilor la nivelul personalului didactic şi didactic auxiliar cu 1.000 de lei brut, pe lună iar pentru personalul nedidactic cu 400 de lei brut pe lună. Totodată am convenit că în acest document vom asuma încadrarea salariului personalului didactic debutant din învăţământul preuniversitar şi universitar la nivelul salariului mediu brut pe economie. Această creştere de 1.000 de lei va reprezenta practic un avans din creşterea cuvenită pe noua lege a salarizării iar începând de la 1 ianuarie 2024 această creştere să se realizeze etapizat în maxim trei ani de zile, cu o creştere anul viitor de aproximativ 40% din suma rămasă ca diferenţă între grila actuală şi cea viitoare”, explică Nicolae Ciucă la începutul şedinţei de guvern.

    El precizează că va avea o nouă întâlnire cu liderii de sindicat mieruri seara.

    „Am convenit ca liderii de sindicat să meargă să discute cu cadrele didactice, cu membrii de sindicat şi îmi exprim convingerea că vor da dovadă de înţelegere şi vor conveni că măsurile pe care le-am discutat astăzi sunt cele care pot să readucă personalul didactic la catedră şi elevii în bănci şi să finalizeze anul de învăţământ iar în seara aceasta la ora 19.00 vom avea o nouă întâlnire. Cert este că mâine vom avea o şedinţă de guvern excepţională în care vom aproba această ordonanţă de urgenţă”, încheie Ciucă,

  • Norii de furtună se întind peste economie. Inflaţia i-a scos în stradă pe profesori. Sindicatele sunt în stradă, iar guvernul nu are bani pentru revendicările lor. Pe margine se încălzesc medicii, poliţiştii, angajaţii de la CFR pentru că, daca-i dai unuia, trebuie să le dai tuturor

    Deficitul bugetar a ajuns la 1,7% din PIB la doar patru luni din an. Doar în pandemie deficitul la patru luni a fost mai mare, dar atunci am avut cădere economică. Acum avem creştere – 4,7% anul trecut şi o medie estimată de 3% în acest an. Dar inflaţia a fost în 2022 de 16%, iar în acest an va fi, cel mai probabil, de 10%. Cum salariile nu au crescut decât marginal, angajaţii statului şi-au văzut diminuate veniturile salariale cu peste o pătrime. Desigur că situaţia este identică şi pentru angajaţii statului şi pentru cei din mediul privat, doar că primii au sindicate şi, prin urmare, o putere mai mare.

    Premierul liberal Nicolae Ciucă l-a demis pe şeful Vămilor Bogdan Mihei şi „a luat act” de demisiile şefului ANAF Lucian Heiuş şi a şefului Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale Sorin Gal.

    Dar Heiuş a lăsat la plecare o dare de seamă despre veniturile încasate de ANAF care arată, dintru început, că diferenţa dintre programarea de încasări şi încasările realizate la cinci luni din an sunt de nouă miliarde de lei (1,8 mld. euro, aproape de patru ori mai mult decât revendicările salariale ale profesorilor). Iar execuţia bugetară ianuarie – aprilie, publicată luni de Ministerul Finanţelor, arată şi mai sinistru: deficitul bugetar, în 2023, a ajuns deja, la patru luni, la 27,3 mld. lei (5,5 mld. euro), echivalent a 1,7% din PIB, cu 11 miliarde de lei (2,2 mld. euro) peste aceeaşi perioadă a anului precedent. Adică seamănă cu anii pandemiei când însă economia scădea, nu creştea. Iar azi economia creşte şi, da, o creştere de 3% în acest an ar fi una foarte bună, având în vedere contextul mondial – Germania este, de pildă, în recesiune tehnică, una mică, e drept.

    Problema pe care cei din politică nu vor să o discute este felul în care Ministerul de Finanţe a construit bugetul pentru 2023. Veniturile în 2022 au crescut cu 21%, ca urmare a creşterii economice de 4,7%, dar şi a inflaţiei de 16%. Veniturile bugetare au crescut anul trecut cu 80 de miliarde de lei, an/an, din care cel puţin 16 miliarde de lei (din TVA şi accize) au venit din inflaţie.

    Dar inflaţia, cea care i-a scos pe profesori în stradă, începe să scadă uşor şi, la fel, creşterea economică nu mai este aceeaşi. Veniturile statului nu scad, dar creşterea nu mai este una de 21%, ca în 2022. Finanţele nu au luat în calcul acest aspect în bugetul pe 2023 şi au mai adăugat o creştere estimată cu două cifre în bugetul din acest an. Şi acum s-au trezit cu un deficit de 27 de miliarde de lei, la doar patru luni din an, ceea ce ar putea duce deficitul bugetar la 5,5%, dacă nu 6% din PIB, deşi ţinta de deficit este de 4,4% din PIB. Problema în privinţa bugetului este că veniturile sunt mereu presupuse, dar cheltuielile angajate sunt mereu obligatorii. De asta guvernul este legat de mâini şi de picioare şi nu are bani pentru profesori.

  • Lider PNL, critici pentru miniştrii PSD: n-au găsit bani pentru dascăli, nu i-au căutat unde trebuie

    Reprezentantul PNL Rareş Bogdan i-a criticat pe miniştri PSD de la Finanţe şi Muncă în legătură cu creşterile salariale solicitate de profesori. Dacă n-au găsit bani pentru dascăli, înseamnă că nu i-au căutat unde trebuie, a scris Bogdan pe Facebook.

    Liderul liberal s-a referit la pensiile speciale şi la indemnizaţiile acordate membrilor consiliilor de administraţie de la companiile statului.

    „Dacă miniştrii de la Finanţe şi Muncă n-au găsit bani pentru dascăli, adică oamenii de la care avem pretenţia să mobileze bine minţile copiilor noştri, înseamnă că nu i-au căutat unde trebuie. Nu poţi să-ţi întorci buzunarele pe dos şi să spui „sunt goale”, atâta vreme cât plăteşti ditamai pensiile speciale sau indemnizaţii de mii de euro unor membri ai consiliilor de administraţie de la companii ale statului – ca să dau doar două exemple, dar lista e tare lungă”, a scris Rareş Bogdan pe reţeaua de socializare.

    Rareş Bogdan a analizat şi cifrele despre care se discută în cadrul negocierilor oferind exemple din alte ţări europene.

    „Profesorii par dispuşi să accepte o dublare a primei de compensare salarială de la 1000 de lei la 2000 lei, plus o primă de carieră didactică mărita de la 1500 de lei la 2000/2500 de lei, adica 4.000/4.500 de lei pentru cei 280.000 plus 50.000 de profesori din România, plătibili în doua rate, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2023. Pentru cei care afirmă ca o astfel de modalitate de plată ar fi jignitoare, iată câteva exemple din Europa: Indemnizaţii aferente altor sarcini şi responsabilităţi sunt în Croaţia, Italia, Muntenegru, Lituania, Letonia, Norvegia. Indemnizaţii legate de calificări, pregătire şi performanţă – Franţa, Croaţia, Muntenegru, Italia; Alocaţie aferentă condiţiilor de predare în Franţa; Alocaţii/plăţi suplimentare/compensaţii financiare bazate pe alte criterii – Bulgaria, Franţa, Croaţia, Polonia. În aceste ţări nu e jignitor, deci foarte probabil nici in România nu este”, a mai scris Bogdan pe Facebook.

    Profesorii cer garanţii legate de Legea Salarizării Unitare, astfel încât venitul minim brut al unui debutant să fie cuantumul venitului mediu actual, adică 6.789 lei brut. În România sunt 18.000 de profesori debutanţi, iar impactul bugetar va fi semnificativ..

    „De ce se sperie Guvernul? Vă spun eu! Nu de impactul din acest an, mai ales că pentru acest an putem spera şi la obţinerea a jumătate din suma totală din bani europeni!!. Ceea ce ii sperie pe cei de azi, dar mai ales pe cei ce vor veni odată cu“rotatia cadrelor”, este impactul bugetar pe 2024, care pare că ar duce spre 12/15 miliarde şi ar crea o problemă cu ţinta de deficit”, a precizat Rareş Bogdan.

    Liderii profesorilor s-au întâlnit marţi cu preşedintele Klaus Iohannis care le-a promis că se va implica pentru încheierea unui acord privind aplicarea grilei de salarizare în forma convenită cu Ministerul Educaţiei. Greva va continua şi miercuri, au mai spus liderii de sindicat, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Pe parcursul serii, în urma discuţiilor cu membrii de sindicat, liderii vor anunţa dacă şcolile se vor redeschide săptămâna viitoare, după minivacanţa de 1 iunie şi Rusalii.

  • Elevii şi studenţii se solidarizează cu profesorii aflaţi în grevă

    Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR) şi Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) se solidarizează cu cadrele didactice din România şi organizaţiile lor sindicale şi îşi exprimă sprijinul faţă de revendicările acestora. 

    „Suntem convinşi că reforma reală a învăţământului nu poate fi efectuată fără o alocare corespunzătoare a resurselor financiare ale statului, iar educaţia de calitate se poate construi doar pe baze economice solide, apte să motiveze cei mai buni absolvenţi să aleagă funcţia didactică. Un salariu al unui profesor debutant, în valoare de 2.400 RON, este deconectat de realitatea socio-economică a anului 2023, iar statul român este dator să îşi asume responsabilitatea faţă de această situaţie şi să ia decizia strategică a finanţării corecte a sistemului de învăţământ”, se arată într-un comunicat al celor trei organizaţii.

    Având în vedere iminenţa intrării în vigoare a legilor educaţiei, ANOSR, CTR şi CNE solicită respectarea prevederilor care tocmai au fost adoptate de Parlament şi alocarea a 15% din bugetul naţional către educaţie.

    Sindicaliştii din Educaţie sunt în grevă de mai bine de o săptămână, iar negocierile purtate până acum cu Guvernul au eşuat.

    Aceştia vor picheta marţi sediul Guvernului.

  • Mii de angajaţi din educaţie, aşteptaţi la protestul din Capitală. Restricţii în trafic

    Locul de întâlnire va fi Piaţa Victoriei, după care angajaţii din educaţie vor merge spre Palatul Cotroceni.

    Brigada Rutieră anunţa că, în data de 30 mai, între orele 11.00-16.00, va fi organizată o adunare publică după următorul program:

    – între orele 11.00 – 12.00, adunarea participanţilor în Piaţa Victoriei, respectiv Şos. Kiseleff, segmentul cuprins între Str. Arh. Ion Mincu şi Piaţa Victoriei

    – între orele 12.00 – 13.00, adunare publică în Piaţa Victoriei, perimetrul cuprins între prelungirea Bd. Aviatorilor, Parcul Kiseleff, Calea Victoriei, prelungirea Bd. Iancu de Hunedoara

    – între orele 13.00 – 15.00, deplasarea participanţilor pe traseul Piaţa Victoriei – Str. Buzeşti – Str. Berzei – Str. Ştirbei Vodă – Spl. Independenţei – Pod Grozăveşti – stânga Şos. Grozăveşti – Bd. Geniului sensul de mers dinspre Bd. Iuliu Maniu către Piaţa Răzoare – punct final Statuia Leu

    – între orele 15.00 – 15.30, adunare publică pe Bd. Geniului în proximitatea Statuii Leu.

    – între orele 15.30 – 16.00, defluirea totală a participanţilor.

    Astfel, începând cu ora 10.00, se va „resistematiza” traficul rutier în Piaţa Victoriei, asigurându-se 2 benzi pe sens în faţa Guvernului, pe Bd. Aviatorilor circulându-se doar către Bd. Lascăr Catargiu şi se va restricţiona traficul gradual pentru staţionarea autocarelor pe Şos. Kiseleff, benzile I, III şi IV, pe segmentul cuprins între Str. Arh. Ion Mincu şi Piaţa Victoriei, fără afectarea intersecţiilor. Banda II de circulaţie pe tronsonul de mai sus va fi destinată autovehiculelor de intervenţie.

    „După debarcarea participanţilor, sub îndrumarea poliţiştilor rutieri, autocarele vor fi direcţionate pentru a fi parcate pe Splaiul Independenţei, segmentul cuprins între Pod Grozăveşti şi Pod Cotroceni, sensul către Pod. Cotroceni, benzile I şi II de circulaţie. În funcţie de numărul participanţilor, Brigada Rutieră va adopta măsuri de restricţionare a traficul rutier în dinamică astfel încât fluenţa şi siguranţa participanţilor la traficul rutier să nu fie afectată”, transmite Brigada Rutieră.

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest: Greva profesorilor: nimeni din politică nu e în stare să spună simplu ”Ne (mai) împrumutăm cu 1,5 miliarde euro şi, apoi, închidem puşculiţa, până facem rost de bani mai mulţi”!

    Am inteles. Politicienilor nu le-a placut cartea. Am inteles. Cu cat esti mai prost (pregatit), cu atat ai sanse sa faci cariera in politica damboviteana. Am inteles. Mediocritatea poate deveni o virtute, atunci cand poporului nu-i mai pasa cine conduce destinele unei tari. Chiar am inteles multe. Ce nu inteleg este: de ce un lucru atat de simplu il transformi intr-o chestiune atat de complicata?

    Bunaoara, 1,5 miliarde de euro e suma necesara ca sa trimiti profesorii inapoi la catedra. Pentru o tara care tinde spre 300 miliarde euro PIB, e ca si cum dai un maruntis de 0,5%, din ce produci, unui grup de oameni care-ti pot invata copiii cate ceva folositor pentru viata. Sa ne intelegem: nu toti profesorii sunt bine pregatiti. Sunt destui departe de ceea ce ar trebui sa fie, din pacate. Dar, astia sunt, cu astia ”defilam”. Deocamdata.

    Ce mi se pare foarte trist este lipsa de asumare in sfera politica. Niciunul nu este in stare sa spuna simplu:” Ne (mai) imprumutam cu 1,5 miliarde euro si, apoi, inchidem ”pusculita, pana facem rost de bani mai multi”! Toate guvernele, fara exceptie, au facut imprumuturi. S-au intrecut sa indatoreze tara asta si, deopotriva, cetatenii ei. Acum un nou imprumut ar rezolva imediat aceasta criza din educatie. Bancile de abia asteapta sa crediteze statul, cel mai bun client ever.

    Un clasament cu ţările cu cele mai mari datorii suverane (exprimate ca procent din PIB), realizat de Fondul Monetar Internaţional in 2021 arata tari in UE care sunt imprumutate de 3-4 ori mai mult decat Romania: Grecia 200%, Italia 150%. Sau cu mult peste 100%, respectiv: Spania 120%, Franta 110%. Ca fapt divers, SUA are 130%, iar Japonia 230%! Poate si de aceea Japonia a ajuns la nivelul de civilizatie la care este, pentru ca imprumuturile cu sens inseamna evolutie.

    Dintre tarile UE, Romania e cea mai putin indatorata, avand ponderea datoriei publice in PIB de 51,4%. O gluma pe langa altii!

    Daca UE iti spune ca nu e bine sa te mai imprumuti e clar ca ori are un interes direct ori e condusa de ”lideri” batuti in cap sau ipocriti. S-a semnat un tratat ca nu e bine ca deficitul datoriei publice sa creasca cu mai mult de 3% pe an? Foarte bine! Asa cum nu-l respecta alte state, noi de ce sa fim fraieri si sa-l respectam?  Adica, pentru educatie, in mintea liderilor europeni, Romania s-ar rupe in doua daca a depasit 50% din ponderea datoriei publice. Lipsa asta de reactie, ca sa nu zic de sange in instalatie a politicienilor autohtoni ma lasa perplex. 

    Daca ai fi cel mai indatorat stat din Europa as spune:”…suntem datori vanduti, asta e, nu mai putem sa imprumutam bani”. Daca n-ai avea comparabile cu datoriile facute de alte tari as intelege ca e riscant si am fi un exemplu negativ, iar Europa nu vrea sa fie pusa intr-o situatie neplacuta in viitor.

    Altfel, ma intreb daca Romania este doar o ”clientela” cu 18 milioane ce consumatori. Sa nu fiu inteles gresit, sunt mandru ca suntem parte din Europa. Modul cum se trag sforile in cadrul UE mi se pare insa inadmisibil. Cu cat esti cu capul mai plecat, cu atat mirosi a prost si birocratii de la Bruxelles de abia asteapta asta. Nu e normal ca pentru educatia unei tari, inclusiv pentru interesele Europei, o tara sa produca atatia analfabeti functionali.

    Aici am ajuns. Tinerii, dupa ce implinesc 18 ani, chiar si inainte, nu mai vor sa invete. Cauta un job sau pleaca din tara. Cine sa-i motiveze sa ramana sau sa invete mai mult? In afara de familie (in multe cazuri disfunctionala), singurii care au sansa sa le insufle o minima aplecare spre o cunoastere mai profunda a anumitor materii sunt profesorii. Atunci cand banii nu-ti ajung sa traiesti de pe o zi pe alta, nu, chiar nu poti sa transmiti nimic pozitiv cuiva.

    Pe vremea tovarasului Ceausescu profesorii erau profesori. Asa cum era societatea, educatia era importanta pentru vremurile respective. Acum educatia a devenit pentru guvernanti un moft. Oare de ce? Pai nu trebuie sa ai oameni educati care sa gandesca mai mult, daca vrei continuitate in politica. O gloata manevrabila este mult mai usor de condus decat un popor care a inteles ca educatia iti da sansa sa gandesti si sa iei decizii in cunostinta de cauza.

    Din ce in ce mai multi romani nu vor sa mai fie condusi de niste mediocritati. Daca stai si te gandesti ca Romania are de 7 ani un presedinte fost profesor intelegi de ce proiectul Romania educata a ajuns Romania esuata educational. Un presedinte mediocru, un invatamant mediocru.

     

    Dragos Dragoteanu

    Certified International Property Specialist

     

  • Pentru prima dată businessul ia poziţie şi cere majorarea salariilor profesorilor

    Cea mai importantă resursă pentru business, resursa umană, scade de la an la an, companiile acuză constant lipsa de forţă de muncă calificată, astfel că sistemul de educaţie joacă un rol important în dezvoltarea viitoare a mediului privat.

    Una dintre companiile care susţin nevoia creşterii salariilor dascălilor este Chimcomplex, cel mai mare combinat de produse chimice din România, care deţine platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, cu circa 1.900 de angajaţi.

    Compania spune că industria chimică este dependentă direct de sistemul educa­ţional şi că este nevoie de absolvenţi bine pregătiţi în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei, matematicii pentru a continua să rămână competitivi pe piaţa mondială.

    „Majorarea salariilor profesorilor nu este doar o necesitate morală, ci şi o investiţie strategică în viitorul ţării noastre. (…) În plus, salariile adecvate pentru profesori vor atrage şi menţine talentele în sistemul educaţional. Vrem să vedem profesori motivaţi, pasionaţi şi bine pregătiţi care să inspire şi să conducă elevii noştri către succes. Este necesară o abordare pe termen lung pentru a asigura condiţii de muncă favorabile, care să permită profe­sorilor să-şi desfăşoare activitatea cu profesionalism şi dedicare“, au transmis reprezentanţii Chimcomplex.

    Grupul Bosch, unul dintre cei mai mari jucători de pe plan local, cu afaceri de peste 500 mil. euro şi aproape 10.000 de angajaţi, a fost primul investitor care a cerut veni­turi mai mari pentru profesori.

    „O societate fără profesori bine pregătiţi şi un sistem sanitar solid nu este o societate care să se poată dezvolta sănătos. Există afinităţi de a lucra în învăţământ, menirea de a fi dascăl, nu neapărat pentru salariu. În învăţământ nu ai un salariu motivant, mediul privat este atrăgător acum. În trecut era mai atrăgător un job la stat. Acum, cele două categorii trebuie încurajate cu venituri lunare mai atrăgătoare“, spus Mihai Boldijar, director general al Robert Bosch S.R.L. şi reprezentantul grupului Bosch în România, în contextul grevei din sistemul de învăţământ.

    Bosch este în România al doilea cel mai dorit angajator din industria auto şi printre cele mai căutate companii de pe plan local, având peste 9.800 de angajaţi în România, din care peste 1.500 în cercetare şi dezvoltare.

    Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj, a abordat şi el subiectul salariilor profesorilor. El spune că datoriile pe care le-a acumulat economia locală până în acest moment sunt cele care nu permit creşterea salariilor profesorilor.

    „Stimaţi profesori, salariile dumneavoastră sunt plătite de performanţa economiei noastre. Surprinzător, deşi declaraţiile venite din mediile politic şi de afaceri privind economia noastră sunt extrem de optimiste, nu sunt bani pentru salariile dumneavoastră. De ce oare? Pentru că suntem îndatoraţi până la 50% din PIB şi pentru că se apropie vârfuri de plată, nu sunt bani pentru creşterile salariilor dumneavoastră. Pentru ca avem un deficit cronic de cont curent, adică nu sunt bani în conturi uneori nici măcar pentru salariile din prezent, darămite pentru creşterea salariilor dumneavoastră“, afirmă CEO-ul Terapia.

    Un profesor debutant câştigă în România 2.400 de lei net pe lună în timpul anului şcolar şi circa 2.200 de lei în timpul vacanţei. Pentru a ajunge în vârful ierarhiei salarizării, adică la o creştere de 77%, trebuie să petreacă în medie 40 de ani la catedră.

    Guvernanţii spun că nu pot creşte salariile profesorilor pe cât şi-ar dori dascălii pentru că nu sunt bani la buget. Cu toate acestea, 144.000 de lucrători în IT nu plătesc 10% impozit pe venit, iar 442.000 de lucrători în construcţii nu plătesc asigurări de sănătate, dar beneficiază de sistemul public de sănătate.