Tag: productia industriala

  • Cum şi-a ajutat o bunică nepotul să îşi creeze o afaceri de sute de mii de euro în România

    Într-o piaţă dominată de fast food, producţie industrială şi deserturi de serie, antreprenorul Alin Chivu şi-a propus să transforme o afacere de familie într-un concept de cofetărie axat pe produse în care îmbină gusturile copilăriei cu cerinţele clienţilor din ce în ce mai cosmopoliţi. 

    „Am început de la cozonacul făcut de mama acasă. Eram răsfăţaţi cu gogoşi, clătite, plăcinte şi checuri aproape zilnic. Deserturile au fost apreciate de toţi prietenii şi cunoscuţii noştri, drept pentru care am acceptat provocarea de a deschide un laborator de cofetărie cu magazin de desfacere. Între timp, gama de produse s-a diversificat considerabil, dar nu ne-am abătut de la principiul de bază, calitatea produsului”, descrie Alin Chivu (35 de ani) începuturile afacerii de familie pe care o conduce în prezent.

    Casa Victoria este formată în prezent din două magazine şi o platformă online, care au generat anul trecut venituri de 3 milioane de lei, iar previziunile antreprenorului sunt optimiste şi pentru anul în curs. Alin Chivu povesteşte că au început afacerea cu un laborator deschis într-un spaţiu închiriat, în zona de nord a Capitalei.

    Treptat, comenzile au crescut şi au simţit nevoia deschiderii unui nou punct de vânzare. Businessul a continuat să crească, iar în 2015 au construit un laborator nou, complet utilat după standarde de calitate recente, spune el. Valoarea investiţiei iniţiale în afacere a fost de 50.000 de dolari, iar cea mai mare parte din această sumă a fost alocată utilării şi amenajării spaţiului. „De la momentul deschiderii, martie 2002, am continuat să investim continuu pentru a dezvolta businessul. Investiţiile principale sunt în cunoştinţe şi logistică. Continuăm să ne dezvoltăm în fiecare zi, investim constant în acest sens”, descrie antreprenorul dezvoltarea afacerii.

    Alin Chivu enumeră câteva dintre elementele cu care s-au diferenţiat pe piaţa cofetăriilor, pe care apar branduri noi constant – „Ne diferenţiem prin calitatea materiei prime folosite, prin unicitatea reţetelor şi a ingredientelor. Învăţăm doar de la cei mai buni, iar în acest sens ne lăudăm cu singurul absolvent al celei mai bune şcoli de cofetărie din lume, Lenotre Paris”. Potrivit antreprenorului, produsele lor sunt adaptate cerinţelor societăţii de astăzi, ceea ce înseamnă că acestea oferă produse destinate tuturor categoriilor de clienţi, fie ei intolerenţi la gluten, lactoză, ou, fie cei care nu au voie să consume zahăr.

    Când vine vorba despre provocări, Alin Chivu menţionează lipsa forţei de muncă. Dar, pentru a depăşi această problemă s-au specializat la şcoala de cofetărie din Paris menţionată, ceea ce le permite să angajeze şi personal necalificat pe care să îl şcolarizeze ei. De asemenea, la capitolul provocări se înscrie şi concurenţa neloială: „Toată lumea spune că foloseşte cea mai bună materie primă, dar acest lucru nu se poate demonstra. Toate aceste lucruri se văd în produsul final, însă din păcate clientul nu este atât de specializat încât să facă diferenţa de fiecare dată”.
    În ceea ce priveşte planurile lor de viitor, în noiembrie vor deschide un al treilea magazin, într-o zonă centrală a Capitalei, direcţie în care şi-au propus să investească 100.000 de euro. De asemenea, vor să se concentreze pe piaţa din online, pe care au intrat încă din urmă cu un deceniu: „Unul dintre obiectivele anului 2020 este acela de a mări numărul de comenzi venite prin intermediul site-ului”.
    Iar celor care îşi doresc să înfiinţeze o afacere similară le spune „să se înarmeze cu multă răbdare, dorinţa de muncă, să fie pregătiţi să înveţe zilnic, să creadă în produsul lor şi să fie sinceri cu clientul!”.

  • Cea mai puternică economie din Europa tremură din toate încheieturile: Producţia industrială din Germania scade cu 1,9%, în timp ce estimările arătau creştere

    Scăderea de 1,9% din noiembrie a venit după un declin de 0,8% înregistrat în luna octombrie, înregistrând astfel una dintre cele mai slabe perioade din ultimii ani pentru cea mai mare economie din Europa.
     
    Declinul din luna noiembrie a fost condus de bunurile de consum şi de energie. Producţia a scăzut cu 4,7% de la an la an, cea mai mare scădere din 2009 până în prezent.
     
    În timp de datele cu privire la performanţa industrială sunt volatile în cele mai multe cazuri, mai mulţi indicatori arată o economie slăbită în T4, amplificând astfel temerile cu privire la viitorul economic al ţării şi al continentului.
     
    Vremea rea de la sfârşitul anului a încurcat activitatea unor companii, în timp ce tensiunile comerciale globale au slăbit exporturile, iar încrederea în mediul de business s-a deteriorat.
     
    Cu toate acestea, Bundesbank se agaţă în continuare de predicţia lor iniţială, conform căreia economia a avut „o creştere destul de puternică” anul trecut.
     
  • Preţurile producţiei industriale au crescut în luna martie cu 0,4%

    Comparativ cu martie 2014, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 1,1%.

    Evoluţia vizează preţurile de pe piaţa internă şi cea externă.

     

  • Preţurile producţiei industriale s-au redus în ianuarie cu 2,1% anualizat, mai mult pe piaţa externă

    În comparaţie cu decembrie 2014, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 0,3% per total, cu o reducere a acestora de 0,8% pentru piaţa externă, în timp ce pentru piaţa internă s-au păstrat la acelaşi nivel, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Creşteri ale preţurilor producţiei industriale s-au consemnat în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (0,7%), a bunurilor intermediare (0,2%), şi a celor de uz curent (0,1%). Pe de altă parte, industria bunurilor de capital a consemnat o diminuarea a preţurilor de 0,3%, iar industria energetică de 1,2%.

    Faţă de ianuarie anul trecut, preţurile s-au redus cu 2,1% pe total piaţă, cu cea mai importantă scădere în industria energetică, de 6,8%. Alte reduceri de preţuri au fost înregistrate în industria bunurilor de capital (-1,9%) şi a bunurilor intermediare (-0,4%), în timp ce industria bunurilor de folosinţă îndelungată a avut preţuri mai mari cu 1,2%, iar cea a bunurilor de uz curent cu 0,8%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Industria şi-a reluat creşterea după vară

    În luna septembrie 2014, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 6,1%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (7,6%), conform INS.

    Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 6,7%, respectiv cu 1,5%. Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în: industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (6,6%), industria bunurilor intermediare (3,6%) şi industria bunurilor de uz curent (0,7%).

    Pe primele opt luni, producţia industrială a crescut, în serie ajustată, cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În august, producţia industrială a scăzut faţă de iulie cu 2,7%, dar a crescut faţă de august 2013 cu 4,7%.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,5%
    creşterea pe primele 9 luni a producţiei industriale, serie ajustată sezonier, după o creştere cu 4,9% în septembrie faţă de aceeaşi lună din 2013

    5,25%
    scumpirea în octombrie a legumelor faţă de septembrie, cea mai mare pe ansamblul mărfurilor şi serviciilor, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,1%

    23,5%
    cu atât a scăzut numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele 10 luni, la cca 18.000, în timp ce numărul firmelor nou-înfiinţate a scăzut cu 19,6%, la 88.103

    120.000
    numărul actual de specialişti în domeniul IT, în timp ce necesarul total ar urma să crească la 300.000 la nivelul anului 2020, conform estimărilor asociaţiei patronale de profil (ANIS)

    1.2 mil. l
    consumul de băuturi alcoolice în Grecia în 2013, în scădere drastică faţă de perioada dinainte de criză (2,26 mil. l în 2008)

    1,3%
    cu atât a scăzut volumul comerţului cu amănuntul în zona euro în septembrie faţă de august, iar în UE a scăzut cu 1,2%, conform datelor Eurostat

  • Producţia industrială a crescut în primele nouă luni cu 7,4%

    “În perioada 1.I-31.IX.2014, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2013, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 7,4%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+8,8%) şi industriei extractive (+0,6%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,6%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la industria bunurilor de capital (13,4%), a bunurilor de folosinţă îndelungată (8,2%), a bunurilor intermediare (4,6%) şi industria bunurilor de uz curent (4,4%). Industria energetică a scăzut cu 1,4%.

    În septembrie 2014, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 27,1%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (31,9%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 4,5%, respectiv cu 2,3%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine ţine pe plus industria românească

    Creşterile s-au datorat industriei prelucrătoare (9%) şi industriei extractive (8%), conform Institutului Naţional de Statistică (INS). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%.

    În luna august, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 20,2%, respectiv cu 2,7%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a rămas la acelaşi nivel ca serie brută şi a crescut cu 4,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Scade producţia industrială în UE, dar nu şi în România

    Comparativ cu luna mai 2013, producţia industrială a crescut cu 0,5% în zona euro şi cu 1,1% în UE.

    În termeni anuali, cele mai mari creşteri ale producţiei industriale au fost consemate de România (15%), Lituania (10,2%) şi Ungaria (9,51%) în timp ce cele mai mari scăderi le-au înregistrat Malta (-11,9%), Franţa (-4,2%) şi Finlanda (-2,9%).

     


    Încălcarea Legii Concurenţei poate duce la amenzi de milioane de euro

  • O problemă a Estului: dependenţa de exporturile către Germania

    CNBC scrie că o încetinire a creşterii economice din Germania ar afecta în primul rând economiile din Europa Centrală şi de Est ale căror exporturi depind în cel mai mare grad de nemţi: Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia.

    În mai, producţia industrială din Ungaria şi Cehia deja şi-au încetinit creşterea. Soluţia, din punctul de vedere al finanţiştilor şi industriaşilor de la Bratislava citaţi de CNBC, ar fi diversificarea pieţelor de export către Rusia, Turcia, China, India şi Africa.

    Pe de altă parte, ministerul german al economiei a explicat că economia ţării şi-a încetinit creşterea în al doilea trimestru din cauza conflictului ruso-ucrainean, dar a adăugat că tendinţa de ansamblu ascendentă rămâne nesschimbată. “O redresare mai slabă pe parcursul primăverii şi incertitudinile geopolitice au dus la un anumit grad de incertitudine şi au contribuit la amânarea unor decizii de afaceri”, a explicat ministerul, referindu-se la faptul că tensiunile dintre UE şi Rusia au afectat marile companii germane, cu o puternică expunere pe piaţa rusească.

    Germania îşi va publica la 14 august estimările privind creşterea PIB în al doilea trimestru. PIB real a crescut cu 0,8% în primul trimestru faţă de ultimele trei luni din 2013, cea mai mare creştere din 2011 încoace, scrie The Wall Street Journal. Comerţul a avut de suferit, cu o scădere a 16% a exporturilor către statele fostei URSS în primele patru luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Perspectiva de creştere a economiei germane rămâne însă pozitivă, estimările oficiale dând ca posibil un progres de 1,8% în 2014 şi de 2% la anul.