BusinessMagazin

Tag: productia industriala

  • România aparent e pe creştere, dar industria e în scădere cu 5% la nouă luni? Cum se poate?

    ♦Industria României a scăzut cu 5% la nouă luni din 2023, al cincilea an de scădere, şi pune umărul serios la frâna puternică a economiei României, de la creşterea de 5% în 2022 la 1% la trei trimestre din acest an.

    22% din economie a făcut industria, în medie, în ultimii cinci ani şi în fiecare an a tras, mai mult sau mai puţin, economia în jos. O excepţie aparentă a fost în 2021, când industria a fost pe plus faţă de 2020, când a scăzut cu două cifre. În realitate, industria doar revenea la scăderea de dinainte şi nicidecum nu a crescut. La nouă luni din 2023, după un 2022 în care preţurile energiei au fost în aer şi în care piaţa industrială europeană a fost lovită de distorsiunile războiului din Ucraina, industria este la -5% în primele trei trimestre din an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Vestea proastă este că, în mod cert, industria României, cel mai important segment economic, după comerţ, va trage în jos economia în 2023. Vestea mai puţin proastă, spune Eugen Sinca, analist la Erste, grupul care deţine BCR, este că s-ar putea ca scăderea la final de an să fie mai mică decât este acum.

    „Segmentul de producţie a arătat semne de redresare în ultimele trei luni. Perspectivele mai bune pentru cererea externă, cu indicele german Ifo în creştere în octombrie, datorită îmbunătăţirii componentei privind aşteptările în ultimele câteva luni, ar trebui să susţină producţia internă în viitor“, este de părere Eugen Sinca.

    Evoluţia economiei germane sau a zonei euro nu este certă, chiar dacă situaţia energetică s-a stabilizat, în continuare producătorii europeni şi români se confruntă cu competitori chinezi, indieni, turci sau ruşi, care nu au costuri mai ridicate pentru poluare: nu plătesc certificate de carbon sau nu trebuie să facă investiţii pentru a atinge ţintele europene de emisii de carbon. Aceste costuri fac ca exporturile industriale europene să fie necompetitive pe pieţele externe, iar pieţele Uniunii Europene să fie inundate de produse indiene sau turceşti, cum s-a întâmplat la final de 2022, când producătorii europeni de tablă de oţel stăteau cu produsele pe stoc.

    Ce spun producătorii: „Trebuie să ne uităm un pic la cadru mai larg european şi ăsta e un lucru pe care noi îl discutăm cu celelalte confederaţii patronale în Business Europa, această umbrelă europeană pe care o avem, pentru că ce se întâmplă în România nu e unic. Industria europeană pierde masiv din competitivitate şi a pierdut în ultimii ani din cauza preţurilor mari la energie. Din punctul ăsta de vedere, Europa e cea mai necompetitivă piaţă dintre cele mari“, spune Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii de acest fel din România.

    Economia frânează mult mai tare decât se prognoza. Mai stau în picioare calculele pentru 2023?

    Economia a crescut mult sub aşteptări în trimestrul al treilea din 2023, evoluţie care dă peste cap calculele guvernului atât pentru anul acesta, cât şi pentru 2024. Semnele din economia reală erau de mult acolo, este de părere Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii de acest tip din România.

    „Pe mine nu mă surprind cifrele foarte tare, pentru că inclusiv în discuţiile pe care le-am avut cu guvernul pe acest pachet fiscal noi le spuneam că la fiul ierbii se vede că economia încetineşte. Din contactul pe care noi îl avem cu companiile din industrie, aud membrii spunând că le-au scăzut volumele, că au scăzut vânzările. Eu mă uit mereu la consumul de energie din România şi în aceasta vară se vedea că e mult sub anul trecut“, a spus el la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.

    Guvernul, în cea mai recentă prognoză, vede o creştere economică de 2% în 2023 ţi de 3,4% în 2024. În acest moment, din cauza evoluţiei proaste a economiei în primele trei trimestre ale anului, analiştii financiari refac calculele. Companiile însă sunt de părere că cel puţin jumătate de an economia va mai frâna.

    „Economia a încetinit mai tare decât prognozele şi probabil că în următoarele două trimestre cam aşa o vom ţine“, a mai spus Burnete la ZF Live. Răzvan Botea

  • Germania, noul „om bolnav al Europei”, nu se mai face bine: Producţia industrială a ţării a scăzut pentru a treia lună consecutiv, accelerând îngrijorările privind perspectivele economice ale naţiunii

    Producţia industrială germană a scăzut din nou în luna iulie, ceea ce a afectat şi mai mult cea mai mare economie a Europei şi a adus cu sine un val de pesimism asupra începutului celui de-al treilea trimestru, scrie Bloomberg.

    Producţia a scăzut cu 0,8% faţă de iunie, în special în ceea ce priveşte bunurile de capital şi de consum, potrivit biroului de statistică din Wiesbaden. Economiştii prognozau o scădere de 0,4%, însă indicele care urmăreşte evoluţia producţiei a depăşit cifrele anticipate de aceştia şi a marcat cel mai scăzut nivel din decembrie şi până în prezent.

    Fabricile germane se confruntă cu un declin prelungit pe fondul cererii scăzute din China, al lipsei de forţă de muncă, al creşterii ratelor dobânzilor şi al consecinţelor persistente ale crizei energetice de anul trecut.

    Acest lucru afectează economia în ansamblu, care se anticipează că va suferi singura contracţie din G-7. Analiştii de la Institutul Kiel au prezis miercuri că producţia se va prăbuşi din nou în acest trimestru, după ce abia a ieşit din recesiunea de iarnă cu o stagnare în cele trei luni până în iunie.

    Scăderea producţiei Germaniei vine la o zi după ce datele din iulie au arătat că comenzile fabricilor au scăzut cel mai mult de la apogeul pandemiei din 2020.

  • Raport la jumătatea anului: industria României este în picaj şi cu perspective şubrede de revenire

    ♦ Industria românească, îngenuncheată de preţurile la energie şi de problemele de pe lanţurile de aprovizionare, merge în 2023 pe al cincilea an de scădere, pentru că principalul client, zona euro, pierde viteză, dacă nu chiar va scădea în 2023.

    Producţia industrială a României a scăzut cu 4,8% în primele şase luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Scăderea în cauză este cu atât mai complicată cu cât nici primele şase luni din 2022 nu au fost bune deloc pentru industrie, care a fost tot în scădere. De fapt, industria românească merge, în 2023, pe al cincilea an de scădere.

    „Credem că producţia industrială din România va fi negativă în 2023”, sunt de părere economiştii de la Erste, proprietarul BCR, care menţionează că este al doilea an consecutiv de scădere a producţiei industriale. Este adevărat că în 2021 producţia a fost pe plus, dar plusul este înregistrat prin comparaţie cu 2020, care a fost un dezastru, iar creşterea firavă a sectorului industrial a fost departe de a compensa scăderea din 2020.

    Industria face acum mai puţin de un sfert din economia României dar, în continuare, majoritatea exporturilor. Astfel, cum zona euro este principalul partener la export pentru România, mersul industriei din această zonă este unul dintre principalii indicatori pentru evoluţia sectorului industrial din România.

    ”Statisticile exprimă consolidarea tendinţei de ajustare din industrie în a şasea lună a anului curent, evoluţie determinată de climatul dificil din comerţul internaţional şi din economia zonei euro (principalul partener economic) şi de nivelurile ridicate ale costurilor de finanţare şi incertitudinilor”, scrie Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania. Economiştii BCR remarcă înrăutăţirea perspectivelor din industria germană: „Componenta de producţie a Indicelui Climatului de Afaceri Ifo pentru Germania s-a înrăutăţit semnificativ în ultimele luni, cu aşteptările înregistrând o scădere deosebit de accentuată.”

    Cum arată datele actuale şi prognozele, industria nu va contribui sau va contribui marginal la PIB-ul din 2023. Aceasta este însă imaginea mare, de ansamblu, pentru că anumite sectoare industriale sau companii au mers foarte bine, în ciuda problemelor de pe lanţurile de valoare, a creşterii preţurilor la energie de anul trecut sau a războiului din Ucraina.

    „Industria vehiculelor motorizate a fost un punct luminos în iunie (Ă7,5% an/an), deoarece reducerea presiunilor din lanţul de aprovizionare a permis companiilor să facă faţă cererii anterioare din partea clienţilor. Celelalte sectoare de producţie au înregistrat scăderi severe în termeni anuali în luna iunie”, mai notează economiştii de la Erste.

    Datele la semestrul întâi arată că PIB-ul a crescut cu doar 1,7%, faţă de o aşteptare de 2,8% pe întreg anul. Aşa că analiştii economiei reduc prognozele: o creştere de 1,5%-2%, în acest an. Datele la jumătate de an nu surprind evoluţia din agricultură. Iar agricultura merge bine şi, cu aportul ei, creşterea PIB ar putea atinge 2%.

     

  • Redresarea economică a Chinei este pusă sub semnul întrebării pe măsură ce producţia industrială scade: Datele recent publicate sporesc sentimentul din ce în ce mai puternic că economia chineză nu a reuşit să se redreseze pe deplin după eliminarea restricţiilor anti-Covid

    Producţia industrială şi cheltuielile de consum din China au fost sub aşteptările analiştilor, alimentând îndoielile cu privire la forţa de revenire a ţării după ce aceasta a desfiinţat politica Covid-Zero, scrie Financial Times.

    Şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record, în timp ce o măsură cheie a investiţiilor a fost, de asemenea, inferioară estimărilor, aruncând o umbră asupra perspectivelor celei de-a doua economii mondiale.

    Producţia industrială a crescut luna trecută cu 5,6% faţă de anul precedent, mult sub previziunile de creştere de 10,6%. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 18,4% faţă de anul trecut, de asemenea, fără a respecta previziunile. Ratele ridicate de creştere reflectă parţial un contrast cu blocajele de anul trecut din Shanghai, cel mai mare oraş al ţării.

    Datele de marţi au sporit sentimentul din ce în ce mai puternic că economia Beijingului nu a reuşit să se redreseze pe deplin după eliminarea de la sfârşitul anului trecut a restricţiilor anti-Covid.

    „Indicatorii activităţii economice au ratat aşteptările cu o marjă largă”, a scris într-o notă Xiangrong Yu, economist şef pentru China la Citi. „Speranţa revitalizării sentimentului economic ar putea să se diminueze în absenţa unor acţiuni guvernamentale decisive.”

    O citire oficială privind investiţiile imobiliare a relevat un declin de 6,2% pentru anul în curs, mai rău decât aşteptările analiştilor care ilustrau o scădere de 5,7%.

    Contractele futures pentru nichel de la Shanghai au scăzut marţi cu peste 2 procente, marcând o scădere totală de 28% pentru anul în curs. Scăderea aşteptărilor privind creşterea economică în al doilea trimestru a cântărit, de asemenea, asupra contractelor futures pentru minereul de fier tranzacţionate la Dalian, care au scăzut cu 16% în acest an, în timp ce preţul cuprului a atins săptămâna trecută cel mai scăzut nivel din ultimele luni.

    „Toată lumea se aştepta la o redeschidere ceva mai rapidă a Chinei. În orice caz, poate că acest lucru nu s-a întâmplat în modul în care unii dintre noi anticipau”, a declarat Matthew Chamberlain, directorul executiv al London Metal Exchange, la o conferinţă organizată marţi la Hong Kong. 

    Şomajul în rândul tinerilor, pe care China a început să îl înregistreze în 2018, a ajuns la 20,4%, depăşind maximul anterior de 19,9% din vara anului trecut.

    În schimb, rata generală a şomajului urban a scăzut la 5,2%, pe măsură ce piaţa mai largă a forţei de muncă s-a restrâns.

    Indicele bursier de referinţă al Chinei, CSI 300, a suferit puţine modificări, în scădere cu 0,2 procente marţi.

  • Economia Germaniei se află în dezechilibru: Producţia industrială depăşeşte previziunile analiştilor, dar vânzările cu amănuntul scad

    Datele economice ale Germaniei au oferit o imagine mixtă, producţia industrială depăşind aşteptările analiştilor, în timp ce vânzările cu amănuntul şi-au prelungit declinul, potrivit Financial Times.

    Producţia a crescut cu 3,5% în ianuarie faţă de luna precedentă, deşi saltul reprezintă în mare parte o revenire faţă de scăderea din decembrie.

    Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,3% de la o lună la alta în ianuarie.

    Datele în cauză prefaţează cifrele actualizate ale produsului intern brut din al patrulea trimestru din zona euro, care se aşteaptă să fie revizuite în scădere de la o creştere de 0,1%.

  • Producţia industrială a României, cel mai important indicator pentru mersul industriei locale, a crescut în primele 8 luni cu 12,7 an/an. În august, industria a crescut cu 3% an/an, dar a scăzut cu 9,9% faţă de iulie 2021

    Producţia industrială a României, care face circa 20% din economie, a crescut cu 12,7% (serie brută) în primele opt luni din an comparativ cu perioada similară a anului trecut, susţinută de industria prelucrătoare, care a bifat un avans de 13,7% şi de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu o creştere de 12,3%, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

    În aceeaşi perioadă, INS apreciază că industria extractivă a scăzut cu 1,6%.

    Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, industria a înregistrat un avans de 13,1% comparativ cu perioada ianuarie-august 2020, ca efect al creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (plus 13,2%) şi producţia şi furnizarea  de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat ( plus 12,4%).

    Industria extractivă a scăzut cu 2,1%.

    (Sursa: INS)

    În luna august 2021, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 3% faţă de august 2020, ca efect al creşterilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (plus 7,4%), industria prelucrătoare ( plus 2,5%) şi industria extractivă (plus 0,5%)

    Comparativ cu luna iulie 2021, industria a înregistrat o scădere de 9,9% (serie brută), trasă în jos de industria prelucrătoare (minus 11,4%), de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (minus 4%) şi de industria extractive (minus 1,6%).

    Indicii producţiei industriale descriu evoluţia industriei pe total, pe secţiuni – industria extractivă, prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie  electrică şi termică,  gaze, apă caldă şi aer condiţionat, pe diviziuni CAEN, precum şi pe marile grupe industriale.

  • Industria a marcat în noiembrie 2020 o scădere de 4,8% lună/lună, primul declin după şase luni de creştere consecutivă. La 11 luni, producţia industrială a scăzut cu 10,2%

    Producţia industrială, principalul indicator al mersului industriei, care face peste 20% din PIB-ul României, a scăzut cu 4,8% (serie brută) în noiembrie 2020 faţă de luna octombrie, marcând primul declin după ce timp de şase luni a crescut consecutiv.

    Evoluţia a fost influenţată de scăderile din industria prelucrătoare  cu 6,9% şi industria extractivă cu 4,4%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 10,6%, arată datele transmise miercuri de INS.

     

     

    (Sursa: INS)

     

    Comparativ cu noiembrie 2019, producţia producţia industrială a scăzut cu 3,4% ca serie brută, după ce industria extractivă a bifat un minus de 10,1% şi industria prelucrătoare de minus 4,1%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,4%.

    La nivelul primelor 11 luni ale anului, producţia industrială (serie brută) a fost mai mică cu 10,2%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-11,3%), industria extractivă (-10,5%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,4%).

     

    (Sursa:INS)


     

  • Vesti bune din Italia: Producţia industrială înregistrează cel mai bun ritm de creştere de-a lungul continentului şi se apropie de nivelurile pre-criză

    Producţia industrială a Italiei a crescut mai rapid decât în orice altă economie majoră din Europa, apropiindu-se de nivelurile înregistrate anul trecut, fapt ce alimentează tot mai mult speranţele privind recuperarea pierderilor din primele luni ale anului, scrie Financial Times.

    Astfel, producţia industrială a celei de-a treia economii din zona euro a crescut în august cu 7,7% faţă de luna precedentă, arată datele agenţiei naţională de statistică.

    Rezultatul a depăşit estimările economiştilor intervievaţi de Reuters de 1,3% şi a fost mai puternic decât bilanţul raportat de Franţa în aceeaşi perioadă – plus 1,3%. În Germania, producţia industrială a scăzut cu 0,2% în august după trei luni consecutive de creşteri.

    Mulţumită datelor din august, industria italiană se află la doar 0,3% sub nivelurile înregistrate în aceeaşi lună a anului trecut. În iulie, diferenţa ajungea la 8%.

    Rezultatele au fost alimentate de o performanţă puternică în ceea ce priveşte bunurile durabile, inclusiv maşinile, înregistrându-se o creştere lunară de aproape 20%. De asemenea, industria modei – sector important pentru economia italiană – a crescut cu 36% în august.

    Produsul intern brut (PIB) din Italia a suferit o contracţie de 12,8% în T2, după un declin de 5,4% în primele trei luni ale anului. Cheltuielile gospodăriilor au scăzut în T2 cu 11,3% faţă de T1, iar exporturile au s-au redus cu 26,4%.

     

  • Germania pierde din avânt: Sectorul industrial a înregistrat o creştere de 1,2%, sub aşteptările analiştilor de aproape 5%

    Producţia industrială din Germania a crescut pentru a treila luna consecutivă, plus 1,2% în iulie, a raportat Biroul Federal de Statistică, potrivit Financial Times.

    În condiţiile în care economiştii din cadrul Reuters estimau o creştere de 4,8%, ultimele rezultatele alimentează fricile cu privire la recuperarea principalei economii a continentului. Banca Centrală Europeană, care va reevalua săptămâna aceasta politicile monetare, crede că ultimele creşteri înregistrate de euro ar putea afecta exporturile ţărilor ce folosesc moneda unică.

    Biroul Federal de Statistică a actualizat datele iniţiale pentru producţia industrială a lunii iunie la 9,3%. Însă output-ul sectorului manufacturier din iulie a rămas la 10% sub nivelul de anul trecut.

    Producţia din sectorul auto german a crescut cu 6,9% în iulie faţă de luna precedentă, dar se găseşte la 15% sub nivelurile pre-pandemie din februarie.

    În medie, bunurile de capital au înregistrat o creştere de 2,1%, în timp ce producţia de bunuri intermediare a crescut cu 4%. Totuşi, output-ul sectorului german de construcţii s-a redus cu 4,3%.

    „Suntem nevoiţi să ne confruntăm cu o situaţie unde, într-adevăr, vom avea o recuperare, însă pas cu pas şi în toate industriile”, declara săptămâna trecută Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania.

     

  • Cum şi-a ajutat o bunică nepotul să îşi creeze o afaceri de sute de mii de euro în România

    Într-o piaţă dominată de fast food, producţie industrială şi deserturi de serie, antreprenorul Alin Chivu şi-a propus să transforme o afacere de familie într-un concept de cofetărie axat pe produse în care îmbină gusturile copilăriei cu cerinţele clienţilor din ce în ce mai cosmopoliţi. 

    „Am început de la cozonacul făcut de mama acasă. Eram răsfăţaţi cu gogoşi, clătite, plăcinte şi checuri aproape zilnic. Deserturile au fost apreciate de toţi prietenii şi cunoscuţii noştri, drept pentru care am acceptat provocarea de a deschide un laborator de cofetărie cu magazin de desfacere. Între timp, gama de produse s-a diversificat considerabil, dar nu ne-am abătut de la principiul de bază, calitatea produsului”, descrie Alin Chivu (35 de ani) începuturile afacerii de familie pe care o conduce în prezent.

    Casa Victoria este formată în prezent din două magazine şi o platformă online, care au generat anul trecut venituri de 3 milioane de lei, iar previziunile antreprenorului sunt optimiste şi pentru anul în curs. Alin Chivu povesteşte că au început afacerea cu un laborator deschis într-un spaţiu închiriat, în zona de nord a Capitalei.

    Treptat, comenzile au crescut şi au simţit nevoia deschiderii unui nou punct de vânzare. Businessul a continuat să crească, iar în 2015 au construit un laborator nou, complet utilat după standarde de calitate recente, spune el. Valoarea investiţiei iniţiale în afacere a fost de 50.000 de dolari, iar cea mai mare parte din această sumă a fost alocată utilării şi amenajării spaţiului. „De la momentul deschiderii, martie 2002, am continuat să investim continuu pentru a dezvolta businessul. Investiţiile principale sunt în cunoştinţe şi logistică. Continuăm să ne dezvoltăm în fiecare zi, investim constant în acest sens”, descrie antreprenorul dezvoltarea afacerii.

    Alin Chivu enumeră câteva dintre elementele cu care s-au diferenţiat pe piaţa cofetăriilor, pe care apar branduri noi constant – „Ne diferenţiem prin calitatea materiei prime folosite, prin unicitatea reţetelor şi a ingredientelor. Învăţăm doar de la cei mai buni, iar în acest sens ne lăudăm cu singurul absolvent al celei mai bune şcoli de cofetărie din lume, Lenotre Paris”. Potrivit antreprenorului, produsele lor sunt adaptate cerinţelor societăţii de astăzi, ceea ce înseamnă că acestea oferă produse destinate tuturor categoriilor de clienţi, fie ei intolerenţi la gluten, lactoză, ou, fie cei care nu au voie să consume zahăr.

    Când vine vorba despre provocări, Alin Chivu menţionează lipsa forţei de muncă. Dar, pentru a depăşi această problemă s-au specializat la şcoala de cofetărie din Paris menţionată, ceea ce le permite să angajeze şi personal necalificat pe care să îl şcolarizeze ei. De asemenea, la capitolul provocări se înscrie şi concurenţa neloială: „Toată lumea spune că foloseşte cea mai bună materie primă, dar acest lucru nu se poate demonstra. Toate aceste lucruri se văd în produsul final, însă din păcate clientul nu este atât de specializat încât să facă diferenţa de fiecare dată”.
    În ceea ce priveşte planurile lor de viitor, în noiembrie vor deschide un al treilea magazin, într-o zonă centrală a Capitalei, direcţie în care şi-au propus să investească 100.000 de euro. De asemenea, vor să se concentreze pe piaţa din online, pe care au intrat încă din urmă cu un deceniu: „Unul dintre obiectivele anului 2020 este acela de a mări numărul de comenzi venite prin intermediul site-ului”.
    Iar celor care îşi doresc să înfiinţeze o afacere similară le spune „să se înarmeze cu multă răbdare, dorinţa de muncă, să fie pregătiţi să înveţe zilnic, să creadă în produsul lor şi să fie sinceri cu clientul!”.