BusinessMagazin

Tag: procesare

  • Cum poţi câştiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • Cum poţi câştiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • IBM construieşte o platformă blockchain, tehnologia din spatele bitcoin, pentru şapte bănci europene

    Tranzacţiile financiare au fost identificate în urma unui sondaj ca unul dintre domeniile în care blockchain, tehnologia care stă la baza bitcoin, ar putea avea impact.

    Tehnologia blockchain asigură păstrarea informaţiilor în format electronic şi un sistem care procesează tranzacţiile, care permite tuturor părţilor să urmărească documentaţia printr-o reţea sigură şi nu necesită verificare din partea unor terţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aeroportul din Oradea îşi va atinge capacitatea maximă de procesare în aprilie 2017. Care sunt planurile conducerii aeroportului

    Aeroportul din Oradea a înregistrat anul trecut venituri de aproximativ 2,6 milioane de lei, principalele surse de venituri fiind cele din prestarea de servicii aeroportuare, venituri din exploatare şi venituri din activităţi comerciale.

    Cea mai recentă investiţie în aeroport a fost într-un proiect de extindere şi modernizare a suprafeţelor aeroportuare, finalizat spre finalul anului 2015, care a prevăzut realizarea unor obiective precum: realizarea unei piste decolare (aterizare de 2100 m prin extinderea celei existeten şi refacerea integrală a pistei existente, realizarea a două căi de rulare/degajare, Alfa şi bravo; o platformă de îmbarcare/debarcare, un sistem de balizaj luminos pentru categoria II de operare, un sistem de iluminat pentru platforma de îmbarcare – debarcare, cu piloni de iluminat echipaţi cu proiectoare, o uzină electrică nouă care să asigure alimentarea cu energie electrică de bază şi de rezervă pentru sistemele de balizaj, un sistem de canalizare aferent suprafeţelor proiectate.

    În continuare, principalul obiectiv de investiţii cuprins în strategia de dezvoltare a aeroportului este un proiect de construire, extindere şi modernizare terminale de pasageri, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii aeroportului, fără să precizeze când se va desfăşura cu exactitate acest proiect.

     

     

  • Oraşul din România de unde se va putea extrage aur. Exploatarea începe în luna mai

    Vast Resources a demarat primele teste în ceea ce priveşte procesarea de metale preţioase, aur şi argint, la mina din Mănăila. Compania preconizează că va putea să extragă lunar aproximativ 30 de tone concentrat de aur şi argint începând cu luna mai 2017. Astfel, britanicii adaugă un nou tip de concentrat procesat la mina suceveană, ajungând la un total de 3 produse: cupru, zinc, aur şi argint.

    Modalitatea de procesare a noului tip de concentrat este prietenoasă cu mediul înconjurător, având în vedere că ea nu presupune folosirea unei substanţe chimice, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Metalele preţioase „native” sunt prezente în reziduurile rezultate în urma procesului de prelucrare a minereului extras şi sunt separate de restul materialelor printr-un proces ce implică zdrobirea şi centrifugarea.

    Producţia de concentrat de aur şi argint reprezintă un pas important în evoluţia minei din Mănăila, fiind cel de al doilea tip de concentrat pentru care compania a găsit soluţii de procesare, în ultimul an.

    „La mina din Mănăila am avut anul trecut experţi care au găsit soluţiile necesare pentru separarea concentratului de zinc şi cupru, dar au văzut şi potenţialul de separare a celui de aur şi argint. Astfel, vom putea avea din acest an o producţie importantă de concentrat de aur şi argint în fiecare lună.” a declarat Andrew Prelea, director executiv şi preşedinte Vast Resources România.

    Pe lângă procesarea noului tip de concentrat, compania are aşteptări mari şi în ceea ce priveşte cantităţile de concentrat de cupru şi zinc extrase lunar, pentru care se preconizează creşteri importante.

    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. În completarea activităţii din Africa, în mai 2013, Vast Resources şi-a îndreptat atenţia către România, în vederea dezvoltării strategiei de business.

    Compania utilizează tehnologii de explorare noi, cum ar fi software-ul de gestionare a datelor spaţiale, vizualizare 3D, noile tehnici de modelare geofizice, geochimie şi elemente de managementul riscului, care au scopul de a susţine proiectele în procesul de dezvoltare pe termen lung. Astfel, Vast Resources a făcut cu uşurinţă tranziţia de la o simplă companie de explorare la o companie minieră, cu un portofoliu de active de înaltă calitate.

  • Oraşul din România de unde se va putea extrage aur. Exploatarea începe în luna mai

    Modalitatea de procesare a noului tip de concentrat este prietenoasă cu mediul înconjurător, având în vedere că ea nu presupune folosirea unei substanţe chimice, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Metalele preţioase „native” sunt prezente în reziduurile rezultate în urma procesului de prelucrare a minereului extras şi sunt separate de restul materialelor printr-un proces ce implică zdrobirea şi centrifugarea.

    Producţia de concentrat de aur şi argint reprezintă un pas important în evoluţia minei din Mănăila, fiind cel de al doilea tip de concentrat pentru care compania a găsit soluţii de procesare, în ultimul an.

    „La mina din Mănăila am avut anul trecut experţi care au găsit soluţiile necesare pentru separarea concentratului de zinc şi cupru, dar au văzut şi potenţialul de separare a celui de aur şi argint. Astfel, vom putea avea din acest an o producţie importantă de concentrat de aur şi argint în fiecare lună.” a declarat Andrew Prelea, director executiv şi preşedinte Vast Resources România.

    Pe lângă procesarea noului tip de concentrat, compania are aşteptări mari şi în ceea ce priveşte cantităţile de concentrat de cupru şi zinc extrase lunar, pentru care se preconizează creşteri importante.

    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. În completarea activităţii din Africa, în mai 2013, Vast Resources şi-a îndreptat atenţia către România, în vederea dezvoltării strategiei de business.

    Compania utilizează tehnologii de explorare noi, cum ar fi software-ul de gestionare a datelor spaţiale, vizualizare 3D, noile tehnici de modelare geofizice, geochimie şi elemente de managementul riscului, care au scopul de a susţine proiectele în procesul de dezvoltare pe termen lung. Astfel, Vast Resources a făcut cu uşurinţă tranziţia de la o simplă companie de explorare la o companie minieră, cu un portofoliu de active de înaltă calitate.

  • Cele opt felurile de mâncare pe care orice nutriţionist le evită

    1. Cerealele la cutie: acestea conţin foarte mulţi carbohidraţi şi oferă foarte puţine sau deloc proteine şi grăsimi sănătoase; în plus, multe tipuri de cereale, în special cele care se adresează copiilor, conţin foarte mult zahăr şi foarte puţine fibre.

    2. Alimentele dietetice îngheţate: chiar dacă producătorii legumelor îngheţate, de pildă, spun că acestea ssunt sănătoase, ele pot fi încărcate cu sodiu şi ingrediente artificiale. ”Multe porţii sunt prea mici şi nu oferă calorii de calitate – concentrarea este pe cantitatea de calorii şi nu pe calitatea acestora”, spune Gisela Bouvier, nutriţionist.

    3. Alimentele cu puţine grăsimi – ”Încerc să evit tot ce este deghizat sub denumirea de mâncare sănătoasă”, spune Rebecca Lewis, un alt nutriţionist. Când cantitatea de grăsime este scăzută sau îndepărtată total din anumite alimente, zahărul şi sodiul sunt deseori adăugate pentru a îmbunătăţi gustul acestor alimente.

    4. Sucul de portocale – ”Chiar şi atunci când consumă un suc 100% natural, ajungi să consumi o băutură cu multe calorii şi mult zahăr, chiar şi când vorbim despre o porţie mică”, explică Lewis.

    5. Iaurtul cu arome: ”Chiar dacă iaurtul poate fi o sursă bună de proteine, calciu şi probiotice, aceste beneficii sunt deseori anulate de cantitatea ridicată de zahăr inclusă atunci când iaurtul are arome”, spune Lewis.

    6. Suc – ”Sucul este pe lista de lucruri pe care nu le consum pentru că nu oferă absolut nimic bun din punct de vedere al nutriţiei şi, în plus, este incredibil de uşor să eviţi consumul acestuia”, spune psihologul şi nutriţionistul Candice Seti. Seti a sugerat înlocuirea sucului cu cafea sau ceai atunci când consumatorul caută o sursă de cafeină. Potrivit ei, chiar şi sucul dietetic, care ar putea să nu conţină zahăr deloc, ar putea conţine un îndulcitor artificial care conduce la pofta de mai mult dulce.

    7. Carnea procesată – fie că este conservată, afumată, sărată, carnea procesată se află le lista alimentelor interzise de nutriţionişti. ”Cele mai comune alimente evitate sunt cârnaţii, şunca, hot dog-ul, salamul şi prânzurile semipreparate”, mai spune Candice Seti, referindu-se la un studiu public în 2015 de World Health Organization din care reiese cum consumul de carne procesată cauzează cancer. ”Faceţi-vă o favoare şi limitaţi consumul de astfel de alimente.”

    8. Produsele de patiserie – ”Gogoaşa reprezintă combinaţia dintre cele mai rele alimente pe care le poţi consuma; este rafinată cu făină albă, prăjită în grăsimi rele pentru artere şi acoperită cu glazură sau zahăr. Sunt uşor de mâncat, nu au nicio valoare nutriţională şi te fac să mănânci mai multe”, descrie şi nutriţionistul Jamie Logie produsele pe care le evită întotdeauna.

     

    Sursa: mic.com

     

     

  • Cum să câştigi sute de mii de euro din vânzarea unei plante

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • SAP lansează platforma HANA 2

    SAP, liderul mondial pe piaţa de soluţii software de business şi tehnologie, anunţă lansarea SAP HANA 2, care include noi instrumente pentru analiza datelor colectate din surse multiple,  precum şi o variantă gratuită dedicată dezvoltatorilor.

    Platforma in-memory SAP HANA a fost lansată în 2010, oferind procesarea unor cantităţi masive de date într-un timp mult mai scurt decât soluţiile tradiţionale de gestionare a bazele de date şi având capacitatea de a procesa concomitent atât date tranzacţionale, cât şi analitice.

    SAP HANA 2 va fi lansată către clienţi pe 30 noiembrie, iar o ediţie express, gratuită, va fi disponibilă la scurt timp, pentru a susţine organizaţiile în noi proiecte de dezvoltare. Astfel, programatorii pot folosi softul pentru început pe propriile calculatoare. 

    “În 2010, lansarea SAP HANA a reprezentat un pionierat pentru tehnologia in-memory, iar în ultimii ani aceasta a stat la baza iniţiativelor de inovaţie ale clienţilor noştri. Lansarea SAP HANA 2 marchează un nou moment cheie pentru industrie, platforma reprezentând motorul transformării digitale cu succes a companiilor care utilizează deja sau vor utiliza soluţii SAP”, a declarat Cristian Popescu, Managing Director SAP România.

    Cele mai importante update-uri aduse de SAP HANA 2 sunt în zonele de gestionare a bazelor de date din diverse surse, alături de capabilităţile avansate de analiză şi dezvoltare de aplicaţii. Astfel, au fost aduse update-uri la nivel de securitate şi eficientizare a gradului de utilizare a resurselor. De exemplu, noua opţiune active/active read-enabled permite companiilor IT să valorifice şi sistemele secundare, folosite anterior doar pentru replicare.

    În ceea ce priveşte gestionarea datelor, au fost aduse modificări la nivel de integrare a acestora şi de stocare pe diverse niveluri. O nouă ediţie a aplicaţiei  SAP Enterprise Architecture Designer Web, care rulează pe SAP HANA, permite companiilor să gestioneze arhitecturi complexe de informaţii şi să poată vedea potenţialul impact al noilor tehnologii înainte ca acestea să fie implementate.

    Noua versiune oferă insight-uri complexe, datorită motoarelor analitice îmbunătăţite pentru date de tip text, spaţiale, grafice sau din streaming. De exemplu, au fost adăugaţi noi algoritmi pentru analiză predictivă, care să permită descoperirea de noi pattern-uri şi încorporarea unor soluţii bazate pe machine learning în aplicaţii customizate.

    Platforma HANA 2 încorporează o serie de update-uri pentru creşterea performanţelor în ceea ce priveşte analiza textelor – analiză lingvistică, analiză contextuală capabilă să identifice oameni, companii, organizaţii, oraşe sau alte entităţi geografice în conţinutul WEB şi să transforme informaţiile nestructurate în date structurate, sau analiza sentimentelor.
    Dezvoltatorii vor avea şi acces la instrumente cu noi interfeţe de programare a aplicaţiilor (APIs),  care permit extragerea mai multor metadate din documente, pentru analiză, sau oferă funcţii avansate pentru servere şi limbaje.

  • PayU a intermediat în două ore de Black Friday aproape 24.000 de tranzacţii. Într-o zi obişnuită procesează aproape 20.000 de tranzacţii

    UPDATE 11.30 – Numărul tranzacţiilor procesate a ajuns la aproape 49.000 cu o valore de 36,5 milioane de lei. La categoria fashion s-au înregistrat deja peste 91% din totalul vânzărilor de anul trecut de Black Friday

    Update 10:30 – Valoarea totală a tranzacţiilor a ajuns la 29,5 milioane de lei (60% din valoarea totala de anul trecut). Numărul tranzactiilor 36,879 venite din 45 de ţări. Minutul de aur rămâne 8.10 – când au fost peste 500 tranzacţii/minut

    PayU a intermediat în două ore de Black Friday aproape 24.000 de tranzacţii. Într-o zi obişnuită procesează aproape 20.000 de tranzacţii.

     Intervalul 7:00 – 8:00 – 3.947 tranzacţii

    Intervalul 8:00 – 9:00 – 11.391 tranzacţii

    Valoarea totală este de aproape 20 de milioane de lei. Din care 70% – IT&C,  7% – fashion, 14% – alte categorii din retail (home&deco, jucarii, cărti, flori etc). La categoria fashion: s-a înregistrat deja peste 60% din totalul vânzărilor de anul trecut (pe 20 noiembrie 2015). Coşul mediu de cumpărături, în perioada indicata, este de 832 lei