Tag: prieten

  • Teo Trandafir, despre câţi bani are cu adevărat: „Eu chiar cred că banii îţi aduc fericirea”

    „Coroboraţi cu generozitatea, cu empatia, cu experienţa personală, care îţi arată cât de mult poţi suferi dacă nu eşti ajutat, banii reprezintă o pârghie foarte importantă, să nu fim ipocriţi”, spune vedeta Kanal D

    ”Eu chiar cred că banii îţi aduc fericirea, pentru că uite, să luăm o situaţie concretă, să zicem că prietenul tău cel mai bun prieten se îmbolnăveşte foarte grav şi singură lui speranţa este să meargă să facă o operaţie foarte scumpă într-o ţară străină… România nu îl ajută, că asta e ţara, prietenii nu îl ajută, pentru că nu au bani, dar tu poţi să îl ajuţi şi asta te face fericit.

    Oamenii care consideră că banii nu aduc fericirea n-au avut bani niciodată şi se alină cu asta. Dacă ai avut parte de mult la viaţa ta, ştii cât contează. Dacă poţi să ajuţi pe cineva şi să salvezi o viaţă, dacă poţi să te ajuţi pe tine sau pe cineva, dacă poţi să arăţi unui prieten, unui apropiat sau unui duşman un semn al aprecierii tale, eu zic că banii fac diferenţa, pentru că nu poţi să trimiţi la nesfârşit oamenilor gânduri bune, pozitivism, salutări calde.

    E un om căruia îi moare copilul cu zile şi tu îi spui: „Să sperăm că totul va fi bine!”? Nu, îi spui „De cât ai nevoie ca să te duci cu copilul la Viena?”, „20.000…”, „I-ai!”, „Când trebuie să ţi-i dau înapoi?”, „Nicodată, sunt pentru copil!”. Da, banii aduc fericirea şi salvează vieţi. Orice salvează vieţi aduce fericirea. Şi medicii aduc fericirea.

    Banii luaţi ca atare nu au valoare. Nu te fac fericit, pentru că îţi pun în cârcă o grămadă de îndatoriri, o grămadă de energii negative care îţi vin din toate părţile, de invidii exacerbate, pe care nu le poţi controla nicicum.

    Unii îşi imaginează întotdeauna că ai mai mult. Şi te urăsc, practic, degeaba. Da, banii coroboraţi cu generozitatea, cu empatia, cu experienţa personală care îţi arată cât de mult poţi suferi dacă nu eşti ajutat reprezintă o pârghie foarte importantă, să nu fim ipocriţi”, a povestit Teo Trandafir.

  • Cel mai „costisitor” prieten al omului

    “Am patru animale de companie: doi câini, un iepure pitic şi o broască ţestoasă de apă dulce. Lunar, cheltuielile ajung cam la 500 de lei, doar pentru mâncare, produse de igienă şi treats (recompense). O dată la trei luni se mai adaugă cam 150 de lei pentru deparazitare internă la câini, iar vara, lunar, încă 150 de lei pentru deparazitare externă. Anual, mai cheltuiesc cam 200 de lei pentru vaccinarea antirabică a celor doi câini. Aleg mereu doar branduri premium pentru toate cele patru animăluţe”, îmi povesteşte Alexandra, în vârstă de 30 de ani, angajată în cadrul unei companii din IT şi unul dintre cei peste 7,5 milioane de proprietari de animale de companie din România, potrivit rompetid.ro.

    Aproape 50% dintre gospodăriile din România au un animal de companie, conform PetExpo. În 2017, valoarea pieţei locale a produselor alimentare şi de îngrijire a animalelor a fost de circa 1,4 miliarde de lei (322 milioane de euro), fiind dublă faţă de valoarea din urmă cu nouă ani, când se situa la 688 milioane de lei, potrivit datelor Euromonitor citate de ZF. Anul trecut, românii au cumpărat în jur de 172.000 de tone de hrană pentru animalele de companie, o cantitate aproape dublă faţă de anul 2008, când au cumpărat 93.000 de tone de hrană. Datele companiei de cercetare Euromonitor arată că piaţa de profil din România este dominată de companii multinaţionale precum Mars sau Nestlé, care au o cotă cumulată de 60%.

    „Preconizăm în continuare o creştere puternică, determinată de doi factori: în primul rând, proprietarii de animale înlocuiesc hrana acestora, formată din resturile de la masă, cu produse manufacturate; în al doilea rând, cumpărătorii, în special cei din zonele urbane, sunt interesaţi de produse specializate, de o calitate superioară, prin urmare trec la branduri premium”, descrie James McGrath, marketing director al Mars Europa Centrală pe diviziile pet food şi food ale companiei, evoluţia pieţei produselor destinate animalelor de companie. Potrivit lui, piaţa din România creşte rapid, ritmul de creştere înregistrat în ultimii doi ani fiind de aproape 14% anual.

    Potrivit datelor Nielsen, citate de James McGrath, Mars deţine în România brandurile de produse alimentare pentru câini şi pisici cu cele mai mari vânzări de pe piaţa locală – Pedigree, respectiv Whiskas. Pe lângă acesta, din portofoliul companiei fac parte brandurile premium Sheba, Cesar şi Perfect Fit.

    Nestlé Purina, un alt jucător important din piaţa locală, deţine în portofoliu mărci internaţionale printre care se numără Purina Pro Plan, Purina One, Gourmet, Felix, Friskies, Dog Chow şi Darling.

    Niciunul dintre reprezentanţii celor doi jucători nu a precizat însă care este valoarea vânzărilor pe care le realizează în România.

    În ceea ce priveşte retailul, principalul jucător de pe această piaţă este compania Animax, preluată vara aceasta de fondul de investiţii TRG Management, într-o tranzacţie estimată de ZF la aproximativ 20 de milioane de euro. Lanţul de retail a avut anul trecut venituri de circa 120 de milioane de lei (peste 25 de milioane de euro) şi este format din 80 de magazine pe plan local.

    Comparând piaţa locală de profil cu cea din vestul Europei, Petar Stoilov, business executive officer la Purina în cadrul Nestlé România, precizează că „România este o piaţă în curs de dezvoltare”. El remarcă totuşi o serie de diferenţe semnificative faţă de ţările vestice – în primul rând, nivelul de consum al hranei procesate industrial, care se măsoară, explică el, prin gradul de acoperire a necesarului caloric al unui animal de companie, este „în jurul a 20%, sub nivelul altor ţări din regiune, ceea ce se traduce printr-un potenţial ridicat de creştere pentru industria locală”.

    Un alt criteriu prin care piaţa locală se diferenţiază de cea din vest este, în opinia lui Stoilov, „prezenţa semnificativă a alimentelor vrac, influenţată de nivelul veniturilor şi de procesul de educare a proprietarilor de animale de companie, aflat la început de drum”.

    Reprezentantul Nestlé Purina remarcă şi faptul că, în ceea ce îi priveşte pe retaileri, „pet shopurile tradiţionale sunt predominante în România, în timp ce în alte ţări din regiune sunt mai dezvoltate marile reţele de magazine specializate”.

    Printre tendinţele pieţei, Petar Stoilov spune că o dezvoltare accelerată în ultimii ani o are comerţul online, dar şi că „proprietarii de animale de companie din România au început să caute din ce în ce mai multe informaţii, pentru a se asigura că îi oferă animalului lor de companie hrană adecvată”.

    Şi reprezentantul Mars observă că un indicator relevant pentru dezvoltarea pieţei se referă la procentul caloric cu care sunt hrăniţi câinii şi pisicile, mai mare în situaţia hranei concepute special pentru animale: „Potrivit unui studiu realizat de Gfk, conversia calorică în România este de aproximativ 30%, în timp ce în Europa de Vest e de 98%”.

    Ana Robescu, medic veterinar şi asociat în cadrul clinicilor Crystal Vet, observă că o diferenţă semnificativă între piaţa de profil din România şi cea din vest se remarcă în primul rând la nivelul puterii de cumpărare, dar şi în ceea ce priveşte oferta, „cumpărătorii din Europa de Vest manifestând o preferinţă evidentă către brandurile premium şi superpremium, acestea din urmă reprezentând şi segmentul care înregistrează cea mai mare creştere”. Ca şi reprezentantul Nestlé Purina, ea observă şi că „o altă diferenţă majoră faţă de ţările din vest este prezenţa masivă a vânzărilor în vrac, situaţie care este chiar interzisă de lege în majoritatea ţărilor – din motive de igienă şi siguranţă a consumului”.

    Potrivit statisticii mordorintelligence.com, Europa asigură 30% din vânzările globale ale pieţei de pet food şi pet care, piaţa europeană fiind estimată la peste 25,5 miliarde de dolari în 2017. Primele zece companii din Europa aflate în topul pieţei de profil au avut anul trecut venituri de peste 200 de milioane de dolari, cu un volum de 8,5 milioane de tone şi o creştere anuală de două procente în ultimii trei ani, arată datele European Pet Food Industry Federation (FEDIAF), citate de PetfoodIndustry.com.

    Peste jumătate din populaţia la nivel internaţional deţine cel puţin un animal de companie. În Argentina, Mexic şi Brazilia se găsesc cei mai mulţi dintre proprietarii de animale de companie, iar în Asia, cei mai puţini. Alte statistici globale indică faptul că femeile deţin cei mai mulţi câini şi cele mai multe pisici, iar bărbaţii, cei mai mulţi peşti. Câinii sunt cei mai populari în Argentina, Mexic şi Brazilia, pisicile în Rusia, Franţa şi SUA, peştii în China, iar păsările, în Turcia, potrivit GfK.

    Anul trecut piaţa globală de produse destinate îngrijirii animalelor era estimată la circa 110 miliarde de dolari, cu o creştere de circa 3% în ultimii cinci ani, potrivit studiului The State of Global Pet Care: Trends and Growth Opportunities lansat de Euromonitor. La nivel global, în top trei jucători ai pieţei de pet food se află companiile Mars Petcare Inc. (Mars), Nestlé Purina PetCare (Nestlé) şi Hill’s Pet Nutrition (Colgate-Palmolive). Aproximativ jumătate din cifra de afaceri a companiei Mars pe plan mondial este determinată de zona de pet care, aceasta reprezentând cel mai extins segment de activitate al companiei.

    Când medicii veterinari devin parteneri de business

    În afară de asigurarea hranei zilnice, din îngrijirea animalelor de companie nu lipsesc vizitele la cabinetul veterinar, iar nişa serviciilor medical-veterinare private este una în plină dezvoltare şi pe piaţa locală. Una  dintre reţelele de clinici veterinare din Capitală este Crystal Vet, un business cu o cifră de afaceri anuală de circa 3,5 milioane de lei.

    Povestea acesteia începe în 2006, când Ana Robescu, medic veterinar şi asociat în cadrul clinicilor Crystal Vet, a fondat prima clinică „împreună cu cel mai bun prieten şi coleg de facultate, Cristian Enciu”.

    Ideea a venit de la visul lor de a face un loc în care animalele de companie să beneficieze atât de îngrijire competentă şi multidisciplinară, cât şi de servicii de cea mai bună calitate. În prezent, businessul se desfăşoară în patru puncte de lucru din Capitală, două clinici şi două farmacii, acestea fiind deservite şi de ambulanţe veterinare. Pe viitor, reprezentanţii clinicii nu exclud posibilitatea de a se extinde şi în afara Bucureştiului.

    Anul trecut, cifra de afaceri a businessului Crystal Vet a fost de aproape 3,3 milioane de lei, în primele şase luni ale anului acesta înregistrând o creştere de circa 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Serviciile medicale generează aproximativ 80% din venituri, restul fiind generate de serviciile de îngrijire (cosmetică). „Preconizăm o intensificare a vânzărilor în special în mediul urban, acolo unde media veniturilor este mai ridicată, iar cumpărătorii au surse de informare rapide şi urmăresc cu interes noile tendinţe europene în consum”, spune Ana Robescu. Ea spune că piaţa locală de profil din ultimii 7-8 ani a luat o amploare extraordinară: „La ora actuală estimăm un ritm de creştere anuală de 25%-30%”.

    Investiţiile anuale depăşesc suma de 50.000 euro, acestea fiind destinate achiziţionării de aparatură medicală de ultimă generaţie, cât şi cursurilor de specializare a medicilor veterinari care fac parte din echipa Crystal Vet. „Anul acesta vrem să inaugurăm departamentul de imagistică radiologică, investiţie ce a depăşit suma de 70.000 euro, iar pentru 2019 luăm în calcul o extindere în zona de nord a Capitalei”, descrie Robescu cele mai recente investiţii. 

    În ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor, reprezentantul Crystal Vet spune că „având în vedere situaţia economică fluctuantă din ultimii ani din ţara noastră, o schimbare notabilă în tendinţele acestora ar fi aceea de a cumpăra accesorii (lese, produse cosmetice, coşuleţe) mai rar şi la un preţ mai mic, ceea ce se traduce de cele mai multe ori printr-o calitate precară, dar şi aceea de a se folosi în continuare hrană vrac”. O altă observaţie vizează numărul stăpânilor de animale de companie care apelează la şcoli de dresaj, circa 40% dintre clienţii proprietari de câini de talie medie şi mare ai clinicii optând pentru astfel de servicii, spune Ana Robescu.

    Reţeaua de clinici Crystal Vet are în prezent peste 20 angajaţi, însă caută în continuare să îşi mărească echipa „cu noi colegi”.

    Bani din foarfecă şi pieptăn

    După hrană şi sănătate, cosmetica este următoarea nevoie a animalelor de companie, iar aceasta a fost identificată, în ultimii ani, de tot mai mulţi antreprenori locali, printre care şi Gabriel Gonţea, medic veterinar şi proprietar al salonului Royal Pet Spa din Capitală. „Am deschis salonul Royal Pet Spa pe când eram student la Facultatea de Medicină Veterinară. Pe vremea aceea aveam un căţeluş şi mă tot duceam la diferite saloane şi cabinete să îl tund, dar nu îmi plăceau formele. M-am gândit că există o mulţime de poze şi cataloage şi că aş putea să dau noi forme, dar şi că deschiderea unui salon de cosmetică este o variantă de ridicare a nivelului de grooming în România. Nu a fost neapărat o joacă, ci o dorinţă de a vedea ce se întâmplă, dacă se poate perfecţiona un pic domeniul acesta, care nu era foarte bine dezvoltat la acea vreme”, descrie Gonţea modul în care a decis să intre în businessul de cosmetică pentru animale. 

    Un alt motiv legat de dezvoltarea acestei afaceri a fost faptul că domeniul de grooming şi partea de estetică l-au atras mai mult, comparativ cu opţiunea de a-şi exercita profesia de medic veterinar, după absolvirea facultăţii de profil. Investiţia iniţială în afacere a fost de 15.000 de euro, însă anual mai investeşte circa 10.000 de euro în reclamă şi minimum aceeaşi sumă în echipamente, reamenajarea spaţiului şi ustensile, spune el. În prezent, salonul are cinci angajaţi.

    Anul viitor, Gonţea şi-a propus să deschidă două saloane noi în Capitală, pentru care are pregătită o investiţie de 50.000 de euro, iar în viitor se gândeşte să iasă şi în afara Bucureştiului prin intermediul unei francize. De asemenea, ia în calcul pentru o viitoare locaţie şi deschiderea unor camere hoteliere. „Ramura de hoteluri pentru animale este în continuă dezvoltare. Se cunoaşte o creştere exponenţială a cererii de la an la an.” Proprietarul Royal Pet Salon spune că anul trecut businessul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 70.000 de euro, iar în primele şase luni ale anului businessul a crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. De la deschidere, salonul a avut o evoluţie anuală a veniturilor de 30%, aceeaşi creştere fiind înregistrată şi la nivelul numărului de clienţi care îşi aduc animalele aici, care a ajuns la 300-400  lunar. 

    Dacă în 2010, atunci când Gabriel Gonţea a deschis salonul, proprietarii îşi tundeau câinii destul de rar, de două ori pe an, el remarcă o creştere a preocupării faţă de aspectul animalelor. Cu toate că au şi servicii de cosmetică felină, serviciile clinicii sunt în special pentru cosmetică canină, deoarece „la pisici e o situaţie specială, ele nu se tund decât dacă au anumite afecţiuni şi medicul recomandă o tunsoare pentru a trata anumite boli de piele”, încheie el.

    „Acum, mulţi îi tund de cel puţin patru ori. S-a creat o diferenţă între un tuns la un salon de cosmetică canină şi un tuns la cabinet (tunsul igienic). Lumea a început să vadă diferenţele. Se duc la cabinet pentru îngrijiri medicale şi tratamente şi vin la salon pentru grooming, cosmetică şi tot ce ţine de înfrumuseţare. E şi răsfăţ, dar îmbinat cu necesitatea şi utilul.”

    Anual, românii cheltuie în medie între 1.000 şi 1.500 de lei pentru îngrijirea unui căţel, venind lunar la salon cu animalele de companie pentru întreţinere, baie şi retuş, iar odată la trei luni pentru tuns, aşadar pachetul complet, spune Gonţea. La Royal Pet Salon, preţurile serviciilor sunt cuprinse între 49 şi 349 de lei şi diferă în funcţie de talia căţelului, lungimea blănii şi multitudinea de tratamente oferite. De asemenea, salonul oferă şi servicii de taxi pentru animale, care presupun ca un angajat al salonului să ia căţelul de acasă, să îl aducă în unitate, unde se urmează procedurile de cosmetizare, şi să îl ducă înapoi acasă.

    Când vine vorba de servicii de cosmetică canină, Gonţea spune că la noi în ţară nivelul de grooming a crescut foarte mult şi că ne situăm cam la aceeaşi poziţie cu ţările din vestul Europei: „România ocupă un loc fruntaş. Nu pot spune că suntem pe primul loc, pentru că diferă locurile pentru fiecare rasă în parte. Groomingul e ceva destul de complex, fiecare ţară are rasele ei la care excelează”. 

    Proprietarul Royal Pet Spa spune că are clienţi din toate categoriile de venituri şi sociale: „Oamenii fac sacrificii, mulţi dintre ei consideră animalele ca parte din familie, le privesc ca pe copiii lor, aşa că nu fac diferenţe şi economii când vine vorba de îngrijirea căţeluşilor. Animalul face parte din familie şi asta nu poate fi cuantificat financiar”.

  • Cum a transformat această femeie o veste proastă într-o afacere de milioane

    Karen Lynch a decis să renunţe la goana din corporaţie după moartea unui prieten şi după o problemă de sănătate pe care a avut-o.
    ”După pierderea prietenului meu apropiat am realizat că viaţa este prea scurtă”, spune Karen, care este acum şef al afacerii de apă îmbuteliată Belu. ”Voiam să fac ceva mai personal”, a declarat ea, într-un interviu acordat BBC.
    În 2008, când avea 38 de ani, Karen şi-a dat demisia din rolul pe care îl avea din banca Barclays. Apoi, a călătorit timp de şase luni împreună cu soţul ei, în Caraibe, Vietnam şi Thailanda.

    La întoarcerea în Regatul Unit, Karen a aplicat pentru un post de marketing director la Belu, o companie de îmbuteliere de apă din Regatul Unit. La momentul angajării sale, afacerea avea datorii de 1,9 milioane de lire sterline. Karen a pus la cale un plan de afaceri care să redreseze situaţia companiei, iar opt luni mai târziu a devenit CEO-ul acesteia.


    Planul ei era să redirecţioneze businessul, orientat atunci spre supermarketuri, spre HoReCa şi birouri. Belu a fost creată de producătorul de film Reed Paget, care a renunţat la poziţia de CEO în favoarea lui Karen. Planul ei de salvare a companiei a avut atât de mult succes încât vânzările au crescut considerabil: veniturile au ajuns în 2015 la 5,9 milioane de lire sterline. Din 2011, Belu a donat mai mult de 1,5 milioane de lire sterline spre WaterAid, o organizaţie caritabilă globală care vrea să deschidă accesul oamenilor din ţările aflate în dezvoltare spre apa potabilă şi igienă.
     

  • ING mai face un pas să funcţioneze fără personal. Ce se intâmplă cu casieriile tradiţionale

    ING mai face un pas să funcţioneze fără personal: Casieriile tradiţionale sunt înlocuite cu ATM-uri speciale, iar serviciul online „Plată către un prieten” este simplificat
     
    ING Bank România continuă strategia de dezvoltare pe zona digitală şi lansează opţiuni online sau automatizate, inclusiv simplificarea opţiunii „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank şi emiterea pe loc a cardurilor în euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arată viaţa când eşti FATA lui BILL GATES – GALERIE FOTO

    Jennifer Gates, fiica de 21 de ani a lui Bill Gates, care şi-a construit o profesie în domeniul ecvestru, a postat poze din toată lumea anul trecut, care s-a dovedit a fi unul foarte special pentru ea, potrivit Daily Mail. 

    Ea se clasează pe locul 19 într-un clasament al Federaţiei Ecvestre a Statelor Unite.A călătorit în întreaga lume împreună cu prietenul ei participând la diferite competiţii ecvestre.

    S-a născut în Medina, Washington şi este studentă în ultimul an la facultatea de biologie a universităţii Stanford.Prietenul ei, Nassar, este un egiptean care s-a născut şi a copilărit în Kuweit; a fost şi el student la universitatea Stanford, absolvind managementul şi economia în cadrul universităţii.

    Familia Gates călătoreşte deseori împreună, dar Jennifer este singura care împărtăşeşte pe reţelele sociale poze din experienţele lor de lux în jurul lumii.
     

  • O companie aeriană caută două persoane care să călătorească în jurul globului cu salariu de 4000 de dolari lunar. Oricine poate aplica

    Linia aeriană low cost caută “o pereche de indivizi fun care sunt capabili să gândească măreţ”. Poate fi o echipă de două persoane capabilă să creeze conţinut sau cineva care să creeze clipuri video, text şi să fie însoţit de un prieten.

    Norocoşii vor trăi de la 1 iunie până pe 15 august în Islanda şi vor primi salarii lunare de 4000 de dolari. Cei doi vor locui într-un apartament (vezi imagine) din centrul capitalei, Reykjavik şi acest loc va fi folosit ca o bază pentru călătoriile ce-i vor purta în Europa, America de Nord şi Islanda.

    Câştigătorii îşi vor putea alege locurile pe care vor să le viziteze. Printre locurile disponibile se numără locuri ca Barcelona, Los Angeles sau New York.

    Ei vor fi nevoiţi să-şi documenteze călătoriile, să facă clipuri video, să creeze mici ghiduri ale locurilor respective.

    Deadline-ul pentru aplicare este 14 mai şi un panel de juraţi vor alege perechea câştigătoare pe 18 mai. 

  • Starbucks închide peste 8000 de cafenele. Motivul este surprinzător

    Cei doi au fost rugaţi să părărească incinta, iar când aceştia au refuzat angajaţii Starbucks au chemat poliţia. Cei doi au fost eliberaţi de poliţie mai târziu.

    “Cei doi bărbăţi nu meritau ceea ce li s-a întâmplat. Noi suntem de vină. Este o problemă de management pe care o voi adresa”, a declarat Kevin Johnsonj, CEO-ul Starbucks. Acum, compania a anunţat că va închide peste 8000 de cafenele din SUA pe 29 mai, iar peste 175.000 de angajaţi vor participa la un training pentru a preveni ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple.

     

  • Oraşul unde chiria e atât de mare, încât un bărbat care trăieşte într-o cutie plăteşte 400 de dolari pe lună

    Peter Berkowitz a construit o cutie în apartamentul unui prieten unde trăieşte în fiecare zi şi pentru care plăteşte chirie 400 de dolari pe lună. Aşa arată piaţa de imobiliare din San Francisco, scrie Entrepreneur.com

    “Da, să trăieşti într-o cutie într-un apartament este cam nebunesc, dar la fel de absurdă este şi piaţa de imobiliare din San Francisco. Este o soluţie potrivită pentru mine. Oamenii sunt surprinşi când le spun că trăiesc într-o cutie, dar cred că subestimează cât de plăcut poate fi. Este unul dintre cele mai confortabile dormitoare în care am stat”, mărturiseşte Berkowitz

    “Câştig destul de bine să-mi permit o garsonieră, dar nu vreau să plătesc atât de mult”, a mai spus el

    Chiriile din San Francisco sunt cele mai mari din SUA. În medie, o persoană din San Francisco plăteşte pe lună 3590 de dolari pentru o garsonieră, cu 300 de dolari mai mult decât în New York.

  • A cumpărat o maşină pentru că era mai ieftină decât un bilet de tren

    Dorind să se întâlnească cu un prieten din Bristol, londonezul a fost şocat să vadă preţul unui bilet de tren. Pentru o călătorie dus-întors, compania de cale ferată cerea 218 lire sterline.

    Prin urmare, Church a decis să abordeze problema altfel: a cumpărat o maşină second-hand doar pentru acel drum.

    Tânărul a cumpărat o Honda din 1997 cu 80 de lire. “Am găsit maşina pe site-ul Gumtree”, povesteşte Church. “Doamna de la care am cumpărat-o o vindea practic pe degeaba. E o maşină foarte veche, un Honda Civic de acum mai bine de 20 de ani.”

    După ce a cumpărat maşina, tânărul a plătit alte 81 de lire pentru vignietă, 21 de lire pentru asigurarea obligatorie timp de 24 de ore şi a cumpărat benzină în valoare de 25 de lire. Costul total a fost de 210 lire, cu 8 lire mai puţin decât preţul biletului de tren.

    “Preţul a fost oricum foarte mare”, a declarat Tom Church celor de la Metro.co.uk. “Dar am vrut să arăt cât de nebuneşti sunt preţurile la tren. Mai mult, o să mai recuperez ceva bani şi din vânzarea maşinii.”