Tag: prescriere

  • Terapia prin lectură. Ne poate face cititul mai fericiţi?

    Avem zeci de mii de formule farmaceutice, de tonice, de siropuri şi mai ştiu eu ce – dar nu s-a gândit nimeni să folosească tehnic această colosală energie sufletească, latentă în cărţi. Literatura poate însemna un stimulent uriaş. Cunosc cel puţin o duzină de tineri care şi-au întărit sufletele zdrenţuite de adolescenţă prin lectura Un om sfârşit al lui Papini“, scria Mircea Eliade în 1939 în cartea sa Fragmentarium.

    Cititul este unul dintre cele mai vechi obiceiuri de pe pământ, obicei solitar pe care-l practicăm şi în prezent. Prin intermediul lecturii ne îmbogăţim cunoştinţele, ne lărgim orizonturile şi putem experimenta situaţii la care nu am fi avut acces altfel. „Literatura este cel mai grozav simulator al realităţii, este o maşinărie care te pune în mai multe situaţii decât ai putea trăi vreodată“, spune Alain de Botton, filosof şi fondator al companiei School of Life. Însă, pe lângă acest fapt, cărţile mai au şi o valoare de vindecare, valoare pe care mai mulţi dintre noi o bănuiam, dar de care nu eram siguri. „Biblioterapia este, în sensul strict, terapie prin lectură. Dar ea nu se rezumă doar la asta“, spune Cristina Drăgulin, jurnalist şi psiholog clinician specialist, care practică şi promovează biblioterapia pe site-ul său stroke.ro.

    Cristina Drăgulin este una dintre persoanele din România care ghidează cititorii printre numeroasele titluri de pe piaţă. O navigare nu foarte uşoară având în vedere faptul că o carte este publicată la fiecare 30 de secunde, potrivit School of Life, o companie care oferă şi un serviciu de biblioterapie. De cele mai multe ori, oamenii se folosesc de criterii personale în alegerea cărţilor pentru lectură (recomandările prietenilor sau preferinţa pentru anumite genuri literare). „Biblioterapeutul, care este preocupat de psihologia cititorului, poate fi un ghid în clarificarea şi prioritizarea acestor criterii personale în selecţia cărţilor“, explică Drăgulin. Alain de Botton, într-o înregistrare prin care îşi motivează demersul de a face din lectură o cale spre vindecare, spunea că „tindem să tratăm lectura, literatura ca pe o distracţie, ca pe ceva cu care ne pierdem timpul la plajă, însă este mult mai mult decât atât. Este o formă de terapie, în sensul lărgit, ar trebui să învăţăm să tratăm lectura la fel cum medicii folosesc medicamentele, ca pe ceva pe care să-l prescriem pentru anumite probleme sau suferinţe. Este o unealtă care ne ajută să trăim şi să murim cu ceva mai multă înţelepciune, bunătate şi pace interioară“. Psihoterapeutul Bogdan Lucaciu spune că “chiar dacă nu e terapie propriu zisă, are o parte din caracteristicile ei: ”pacientului” i se dau ”remedii”, există un îndrumător (terapeut) şi se aşteaptă o modificare în bine a individului.”

    Fiecare dintre noi avem nevoi şi dorinţe diferite, personalităţi unice şi gusturi diferite. Topurile de cărţi şi listele de lecturi sunt prezente peste tot, dar asta nu înseamnă că acele cărţi sunt potrivite pentru toată lumea: „Biblioterapia cuprinde un ansamblu de tehnici care să-i ajute pe oameni să descopere cărţile potrivite lor şi să înveţe să le selecteze eficient pentru ei înşişi. Scopul biblioterapiei nu este doar să recomande cărţi, ci mai degrabă de a-i învăţa pe cititori să se cunoască îndeajuns de bine pentru a şti să găsească titlurile necesare lor“, afirmă Drăgulin. Vă  veţi întreba de ce aţi avea nevoie de un biblioterapeut care să vă spună ce să citiţi. Răspunsul este legat de profilul psihologic al fiecărei persoane, pe care biblioterapeutul îl analizează şi îl foloseşte ca suport în strategia pe care o va aborda. „Au venit la mine oameni care mi-au spus că sunt prinşi într-o rutină la muncă, că sunt deprimaţi de relaţia actuală sau că au suferit o pierdere ireparabilă şi caută o alinare“, a declarat Ella Berthoud, biblioterapeut în cadrul School of Life. “biblioterapia se pare că a fost considerată eficace în depresii, cu precădere a celor în urma unor pierderi existenţiale (doliu, post accident, etc.). Dar această potrivire între situaţie, persoană şi carte e adesea dificil de obţinut deliberat, ţintit.”, este de părere Lucaciu.

    Termenul biblioterapie a apărut pentru prima dată în 1916 într-un articol al publicaţiei „A literary clinic“ în care autorul descria un institut „bibliopatic“ ce era condus de un prieten de-al său numit Bagster. Acesta îi recomanda unui bărbat de vârstă mijlocie cu „opinii parţial osificate“ să citească mai multe romane, însă nu poveşti plăcute care să-l facă să uite de cotidian, ci poveşti dramatice, pătrunzătoare, usturătoare, se arată într-un articol din The New Yorker. De asemenea, după Primul Război Mondial, soldaţilor traumatizaţi li se prescria o listă de lecturi pentru a-i ajuta să se confrunte cu realitatea. „Trebuie ţinut cont de faptul că, indiferent de situaţie, cărţile nu ne vor oferi soluţii pe tavă, însă ele ne pot inspira să căutăm propriile soluţii la probleme cu care ne confruntăm“, punctează Drăgulin.

    „Am avut un client care era îngrijorat că nu poate avea grijă de bebeluşul lui. I-am recomandat cartea Room Temperature de Nicholson Baker, al cărei subiect vizează un bărbat care-şi hrăneşte bebeluşul cu biberonul şi contemplă noţiunea de tată. I-am recomandat, desigur, şi Să ucizi o pasăre cântătoare, deoarece Atticus Finch este figura ideală a tatălui în literatură“, a spus Berthoud. 

  • Zegrean: Răspunderea penală pentru omor nu se prescrie. Torţionarilor nu li se aplică prescripţia

     Curtea Constituţională a decis, joi, cu majoritate de voturi, că torţionarilor nu li se aplică prescripţia infracţiunilor comise, a declarat Augustin Zegrean.

    “Cu majoritate de voturi, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a articolului 125 din Codul Penal. Concret, să zicem, cum s-a spus în presă, prescripţia infracţiunilor comise de torţionari, cum spuneaţi dumneavostră, nu se împlineşte, deci nu se aplică prescripţia. Faptele nu se prescriu. Adică, mai exact, faptele de crimă, de exmplu, nu sunt prescriptibile, nici răspunderea penală, nici executarea pedepsei”, a spus Zegrean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se-ntâmplă când neamţul plăteşte

    Esenţa disputei stă în susţinerea de către FMI a unei noi prescrieri (“haircut”) a unei părţi din datoria Greciei, de data aceasta către BCE şi alte state, după prescrierea din 2011 pentru o parte din datoria către creditorii privaţi. FMI susţine că datoria e oricum nesustenabilă aşa cum este acum, aşa încât ar fi inutil ca UE şi Atena să se iluzioneze că o amânare a termenului de reducere a ei cu doi ani ar folosi la ceva. În 2009, Grecia avea o datorie de peste 300 mld. euro, reprezentând 113% din PIB, iar de atunci datoria n-a făcut decât să crească, estimarea actuală fiind că va ajunge la 190% în 2013.

    Germania se opune însă unui “haircut”, la fel ca şi alte state creditoare – aparent pentru că susţin că problema datoriei greceşti ar putea fi gestionată prin amânări de genul celei propuse acum de miniştrii europeni, între care şi neamţul Wolfgang Schaeuble. Motivul real este însă acela că ar pierde bani, şi nu numai pe cei datoraţi de Grecia, atâta vreme cât pieţele financiare ar putea vedea în el un precedent aplicabil Spaniei şi vor începe să preseze UE în acest sens.

    Charles Dallara, şeful Institutului Internaţional de Finanţe (cea mai mare asociaţie mondială a băncilor şi a altor instituţii financiare şi cea care anul trecut a condus negocierile pe tema prescrierii unei părţi din datoria Atenei către creditorii privaţi) a vizitat zilele trecute Atena şi a început să pledeze, în premieră, pentru relaxarea măsurilor de austeritate cerute grecilor de UE şi FMI, din moment ce economia nu numai că nu a reuşit să se redreseze, dar se prăbuşeşte în continuare (ceea ce, lesne de înţeles, periclitează şansele investitorilor privaţi de a-şi recupera creanţele din Grecia). Dacă asociem această declaraţie cu altele recente care dezavuau categoric orice nou “haircut” asumat de creditorii privaţi, rezultă că orice nouă prescriere a unei părţi din datoria grecească ar trebui să fie suportată de statele creditoare. De altfel, premierul elen Antonis Samaras a şi cerut aceasta în septembrie.

    Datele preliminare ale Eurostat arată că economia Greciei a scăzut cu 7,2% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al doilea, un record negativ pentru zona euro. Şomajul în rândul grecilor a atins 25,4% în august, faţă de 18,4% cu un an în urmă.

  • Cum primesc medicii bani cash si vacante ca sa prescrie “cele mai eficiente” medicamente

    De-a lungul timpului, articolele legate de eventuale acuzatii
    potrivit carora sistemul de promovare a medicamentelor nu ar fi
    transparent au fost contestate de companiile farmaceutice. In ciuda
    datelor de vanzari, care avantajau, in majoritatea cazurilor,
    doctoriile mai scumpe, lipsa dovezilor clare facea ca partile
    implicate sa vorbeasca despre coduri etice, responsabilitate
    sociala, acces largit la tratament si deontologie. Vidul
    reglementarilor legale a permis prescrierea medicamentelor mai
    costisitoare in dauna celor cu efect similar, dar chiar de cateva
    ori mai ieftine, cat timp statul le deconta, indiferent de
    valoare.

    De ce recomanda doctorii varianta mai scumpa banuieste toata
    lumea, insa pana acum nu a fost oficial. Dar tocmai s-a creat un
    precedent. Compania farmaceutica Johnson & Johnson va plati o
    amenda de 70 de milioane de dolari dupa intelegerea cu autoritatea
    de reglementare a pietei de capital din SUA pentru platile
    “improprii” facute doctorilor din Grecia, Polonia si Romania.
    Potrivit unui raport al The Securities and Exchange Commission,
    angajati ai unei subsidiare romanesti au mituit medicii salariati
    in sistemul de stat si farmacisti pentru a prescrie produsele
    farmaceutice promovate activ de catre companie. Profitul obtinut de
    J&J a fost de 3,5 milioane de dolari in perioada 2000-2007, mai
    arata raportul. Vanzarile din Romania ale J&J din 2010 au fost
    de 46 milioane de euro, cu o cota de piata de 2%, clasandu-se pe
    locul 15 intre cele mai mari companii din industria de medicamente
    locala, potrivit unui clasament al firmei de cercetare si analiza
    de piata Cegedim Romania. Compania vinde medicamente pentru
    sistemul nervos central, imunologie, virologie si oncologie, iar
    cel mai vandut produs este destinat tratamentului
    schizofreniei.

    “Investigatia a fost solicitata de conducerea responsabila a
    companiei in momentul in care anumite informatii au fost aduse la
    cunostinta acesteia si a luat toate masurile necesare pentru
    consolidarea implementarii politicilor interne de conformitate
    imediat dupa aparitia semnelor de intrebare si inainte de
    raportarea rezultatului investigatiei interne”, au raspuns
    oficialii Johnson & Johnson la solicitarea BUSINESS Magazin, cu
    mentiunea ca practicile au incetat imediat dupa initierea
    investigatiei interne.


    Practicile din Romania sunt asadar amendate in Statele Unite,
    dar nu au fost niciodata pedepsite oficial la Bucuresti. Consiliul
    Concurentei a prezentat de curand un raport care analizeaza,
    printre altele, modul de promovare a medicamentelor din piata
    farmaceutica. Sanctiunile insa intarzie sa apara. “Nu dorim sa
    comentam cu privire la nicio potentiala investigatie suplimentara
    pe care vreo autoritate, alta decat Departamentul de Justitie si
    SEC, ar putea sa o intreprinda”, spune Makis Papataxiarchis,
    directorul executiv al J&J Romania, care precizeaza ca
    niciodata conducerea companiei nu a stiut ce se intampla pe teren.
    Oficialii J&J spun ca investigatiile, daca exista, sunt
    confidentiale, iar efectuarea lor va ramane in intregime la
    discretia autoritatilor locale.

    Dincolo de demersurile Consiliului Concurentei, legea le permite
    si medicilor sa primeasca atentii si, in consecinta, sa prescrie
    ceea ce sunt rugati de catre reprezentantii medicali. Dupa actuala
    legislatie, medicii romani pot primi bani sau cadouri, cu valoare
    simbolica sau necostisitoare. Conform actului normativ care
    reglementeaza stimularea prescrierii medicamentelor, “cand
    publicitatea pentru medicamente se adreseaza persoanelor calificate
    sa prescrie sau sa elibereze astfel de produse, nu trebuie sa li se
    ofere, sa li se acorde sau sa li se promita cadouri, avantaje in
    bani sau natura, cu exceptia acelora care nu sunt costisitoare si
    care sunt relevante pentru practica medicala sau farmaceutica”
    (art. 805 alin. (1) din Legea nr. 95/2006).

    Potrivit oficialilor Consiliului Concurentei, atat timp cat
    publicitatea adresata medicului prescriptor se realizeaza prin
    oferirea de avantaje in bani, nedefinirea sintagmelor “simbolic” si
    “costisitoare” conduce la situatia in care sumele de bani
    influenteaza medicul prescriptor. Nu se mentioneaza asadar in lege
    daca 1.000 de euro si o vacanta in Elvetia au sau nu valoare
    simbolica sau daca sunt costisitoare. Asadar, ramane la latitudinea
    reprezentantilor medicali. In Franta si Spania, de exemplu, un
    doctor nu ar trebui sa accepte cadouri in numerar sau in alt mod,
    cu exceptia micilor cadouri a caror valoare nu depaseste 30 de
    euro. Marea Britanie foloseste constructia “materiale cu valoare
    neglijabila”, insa o defineste ca avand o valoare mai mica de sase
    lire sterline, fara TVA. Medicii olandezi pot primi anual daruri de
    cel mult 150 de euro, iar, peste ocean, sunt permise cadourile a
    caror valoare este mai mica de o suta de dolari si “sunt in
    beneficiul pacientilor”.

  • J&J, acuzata de mituirea unor medici inclusiv romani, accepta o amenda de 70 de milioane de dolari

    J&J a acceptat o reglementare amiabila cu Comisia pentru
    operatiuni bursiere (SEC), platind peste 48,6 milioane de dolari,
    carora li se adauga o amenda de 21,4 milioane de dolari pentru
    reglementarea unei plangeri penale anuntate in paralel. Intr-un
    comunicat publicat vineri de Departamentul Justitiei, SEC arata ca
    J&J est acuzata de incalcarea legii privind coruptia in
    strainatate (Foreign Corrupt Practices Act) platind mita unor
    medici din mai multe tari europene si comisioane ascunse in Irak
    pentru obtinerea unor contracte ilegale. Potrivit SEC, o filiala a
    grupului a platit cel putin din 1998 comisioane ascunse unor medici
    greci pentru a alege implanturile chirurgicale ale J&J, unor
    medici si administratori de spitale din Polonia, care au acordat
    contracte grupului si unor medici romani care au prescris produse
    J&J.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro