Tag: preocupare

  • Sky is the limit – Birouri cu vedere spre miliarde de euro

     Sunt nume grele în real estate-ul local, cu proiecte de zeci şi sute de mii de metri pătraţi, dar şi oameni care şi-au clădit afaceri în alte domenii, imobiliarele fiind doar o preocupare secundară în portofoliul lor de businessuri. Capitala României rămâne un „teren de joacă” atractiv pentru investitori, mai ales că, pentru bucureşteni şi nu numai, clădirile moderne de sticlă rămân o aspiraţie fascinantă.

    Legea nescrisă” a pieţei de birouri din România spune că un angajat ar trebui să aibă alocaţi, în medie, între opt şi zece metri pătraţi la birou. La o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi, un calcul simplu arată că cei 50 care ţin în mâini sectorul office găzduiesc în clădirile lor peste 200.000 de angajaţi.

    La o valoare medie a chiriei de 15 euro pe metru pătrat (în condiţiile în care în zona de nord chiria poate ajunge la 22 de euro/mp, iar în altele se situează la 8-10 euro/mp), înseamnă că cei 50 obţin din chirii venituri de aproximativ 360 de milioane de euro pe an. Portofoliile lor reprezintă peste 70% din stocul total de birouri din Bucureşti, care se îndreaptă spre 3 milioane de metri pătraţi. Şi povestea merge mai departe, cum spune reclama.

    „Dacă ne uităm la cifrele comparative din ţări precum Polonia sau Cehia, vedem că mai există loc pentru noi birouri în Bucureşti. Problema este însă unde le construim. În Pipera s-au construit multe clădiri moderne şi frumoase de birouri, dar acolo există o singură staţie de metrou”, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM.

    El adaugă, de asemenea, că birourile, alături de segmentul rezidenţial, atrag cele mai mari cereri de ciment, susţinând astfel piaţa, într-un context în care investiţiile publice dau înapoi.

    Doar primii cinci proprietari de clădiri – Globalworth, Immofinanz, Genesis Property, CA Immo şi Atenor – au portofolii cumulate care depăşesc 3 miliarde de euro. Patru din cinci sunt străini şi, în acelaşi timp, veterani pe piaţa locală de birouri, România fiind o ţară-cheie în portofoliile lor. Ioannis Papalekas, omul de afaceri grec acţionar în Globalworth, şi-a clădit în România fundaţia pentru primul loc în topul proprietarilor de birouri. Portofoliul lui a atins, la finalul anului trecut, valoarea de 1,8 mili­arde de euro, iar veniturile din chirii au fost în 2017 de aproape 116 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de anul anterior.

    Imediat după Globalworth, în clasament urmează austriecii de la Immofinanz, al căror portofoliu s-a extins şi în retail, aceştia fiind de asemenea proprietarii unor centre comerciale în ţară. Birourile rămân însă segmentul lor principal de business, fiind spaţii de muncă pentru mai mult de 20.000 de angajaţi.

    În top trei şi-a făcut loc şi o companie românească, fondată şi condusă de Liviu Tudor. În cele două proiecte de birouri ale sale – Novo Parc şi West Gate – românul poate găzdui peste 15.000 de salariaţi. Printre chiriaşii celor două proiecte se numără companii precum Renault, Ericsson, Siemens, Alpha Bank sau Hewlett-Packard Enterprise.

    Între cei 50 se regăsesc şi alţi mari dezvoltatori, majoritatea străini, care au făcut din imobiliare principala lor activitate de business. Austrieci, israelieni, sud-africani, germani, belgieni, suedezi, cehi, turci – toţi fac parte din clubul investitorilor care vor să ducă România la acelaşi nivel cu statele dezvoltate ale Europei în materie de stoc de birouri.


    Imobiliarii din umbră
    Surprizele vin însă de la oameni de afaceri şi companii care s-au făcut cunoscute în business prin alte domenii de activitate. Augustin Oancea, omul care a dus traderul de energie Tinmar la afaceri de peste 650 de milioane de euro anul trecut, sau Romeo Pomponiu, cel care a dezvoltat businessul Steilmann din domeniul modei, sunt două dintre exemple.
    Lor li se adaugă Hili Properties, divizia imobiliară a grupului maltez Hili Ventures, care deţine în România circa 70 de restaurante McDonald’s. Hili Properties are în Bucureşti clădirea Art Business Center, pe care a cumpărat-o cu 30 de milioane de euro de la antreprenorul român Ion Chirescu.
    Petr Kellner, omul de afaceri ceh, fondator al fondului de investiţii PPF, a bifat şi el sectorul local de real estate, după ce se concentrase mai mult timp pe domeniul energiei. Între timp, a renunţat la sectorul energetic din România, însă businessul din imobiliare încă îi aparţine.
    Investiţiile celor mari, dar şi ale celor mici contribuie la creşterea numărului de angajaţi în clădirile moderne de birouri, un număr care a atins borna de 250.000 la sfârşitul anului trecut. Ţinând cont de proiectele de birouri a căror livrare este anunţată în 2018, precum şi de planurile de recrutare anunţate în special de companiile internaţionale prezente pe piaţa locală, numărul de angajaţi din clădirile moderne de birouri din Bucureşti (încadrate în clasele A şi B, în funcţie de confort şi de facilităţile oferite) ar putea urca spre 280.000 de persoane până la sfârşitul acestui an, după cum arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Cei mai mulţi se găsesc în zona Pipera, care a devenit sinonimă cu aglomeraţia şi traficul sufocant, odată cu expansiunea birourilor. Cea mai aerisită din punctul de vedere al stocului de birouri este zona de sud, o destinaţie aleasă în special de companiile care oferă servicii de outsourcing.Imobiliarele, un business adiacent

    Petr Kellner, fondatorul fondului de investiţii PPF, este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de circa 16 mld. dolari. El şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. PPF a fost anterior activ şi pe piaţa distribuţiei de gaze în România, controlând compania Gaz Sud. Ulterior, aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital, controlat de Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner.

    Romeo Pomponiu, antreprenorul care a extins pe plan local businessul Steilmann din domeniul modei, a dezvoltat imobilul de birouri River Plaza prin reamenajarea unei clădiri industriale, construite la începutul anilor ’70. Imobilul este amplasat la câteva minute de Piaţa Unirii şi de Bulevardul Unirii. Potrivit datelor ZF, Romeo Pomponiu este cel care a adus şi grupul german de modă s.Oliver în România, în sistem de franciză, primul magazin fiind deschis în AFI Cotroceni în primăvara acestui an.

    Augustin Oancea, omul din spatele grupului energetic Tinmar, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali. Compania şi-a început activitatea în 2011 cu tradingul cu produse petroliere şi a ajuns, de-a lungul timpului, să alimenteze cu energie businessuri precum Lukoil, Lidl, Arctic sau Carrefour. În domeniul imobiliar, Augustin Oancea deţine două clădiri de birouri în zona Pieţei Victoriei.

  • Merkel condamnă decizia lui Trump: Faptul că “oricine face ce vrea, veste proastă”

    Decizia preşedintelui Donald Trump de retragere a Statelor Unite din Acordul nuclear “reprezintă o sursă puternică de preocupare şi de regret. Este vorba de subminarea încrederii în ordinea internaţională. Tratatul este departe de a fi perfect”, dar, cu toate acestea, retragerea unilaterală dintr-un acord aprobat de Consiliul de Securitate ONU “nu este corectă”, a declarat Angela Merkel vineri, potrivit publicaţiei Die Zeit.

    “Angela Merkel a exprimat preocupare că multilateralismul este într-o criză reală”, notând că Donald Trump nu a renunţat doar la Acordul nuclear cu Iranul, ci şi la Tratatul climatic Paris şi la unele acorduri comerciale. “Dacă oricine face ce vrea, aceasta este o veste proastă pentru întreaga lume”, a adăugat Merkel, oferind asigurări că ea va depune în continuare eforturi “pentru menţinerea parteneriatului transatlantic”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel condamnă vehement decizia lui Trump: Faptul că “oricine face ce vrea, veste proastă pentru întreaga lume”

    Decizia preşedintelui Donald Trump de retragere a Statelor Unite din Acordul nuclear “reprezintă o sursă puternică de preocupare şi de regret. Este vorba de subminarea încrederii în ordinea internaţională. Tratatul este departe de a fi perfect”, dar, cu toate acestea, retragerea unilaterală dintr-un acord aprobat de Consiliul de Securitate ONU “nu este corectă”, a declarat Angela Merkel vineri, potrivit publicaţiei Die Zeit.

    “Angela Merkel a exprimat preocupare că multilateralismul este într-o criză reală”, notând că Donald Trump nu a renunţat doar la Acordul nuclear cu Iranul, ci şi la Tratatul climatic Paris şi la unele acorduri comerciale. “Dacă oricine face ce vrea, aceasta este o veste proastă pentru întreaga lume”, a adăugat Merkel, oferind asigurări că ea va depune în continuare eforturi “pentru menţinerea parteneriatului transatlantic”.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cum să transformi 114 dolari în 400.000 de dolari: reţeta simplă a lui Warren Buffet

    Sunt mulţi cei care au simţit pe pielea lor “magia” bursei – să investeşti banii şi să te uiţi la ei cum se înmulţesc. Cu toate acestea, puţini au reuşit să obţină performanţe comparabile cu cele ale lui Warren Buffett, cel mai mare investitor pe care bursa l-a cunoscut vreodată.
     
    În cadrul unui interviu acordat celor de la Yahoo Finance, el a povestit o întâmplare menită să îi încurajeze şi pe cei mai sceptici dintre noi.
     
    La momentul intrării Statelor Unite în cel de-al doilea război mondial, Franklin Roosevelt era preşedinte iar Warren Buffett era copil. În vreme ce alţii de vârsta sa erau preocupaţi de jocuri sau sport, tânărul Warren era fascinat de bursă. Acel moment negru din istoria Statelor Unite avea să fie momentul în care Buffett şi-a făcut intrarea în lumea investiţiilor.
     
    “O să vă dau câteva cifre care o să vă impresioneze: am cumpărat prima acţiune când aveam 11 ani”, povesteşte Buffett. “Era primul trimestru al anului 1942, la scurt timp după Pearl Harbour. Am plătit 114,75 dolari pe pachet. Dacă aş fi investit 114 dolari în companii din S&P 500 (indexul celor mai valoaroase companii din Statele Unite – n.red.) şi apoi aş fi reinvestit dividentele, cât credeţi că ar fi valorat astăzi?”
     
    Răspunsul este unul impresionant: 400.000 de dolari.
     
    Buffett recunoaşte însă că nu e uşor să ţii o investiţie pentru un timp atât de îndelungat. “Bursa are căderi şi reveniri de-a lungul timpului, dar sistemul îşi revine întotdeauna. Sigur, eu nu ştiam asta atunci, dar dacă cumperi de 10 sau 20 de dolari acţiuni din S&P şi uiţi de alte variante, vă garantez că veţi câştiga foarte mulţi bani.”
  • Şova: Datoria CFR Marfă către CFR SA e de 100 mil. euro, ne aşteptăm la ce e mai rău de la Bruxelles

    „Mă preocupă într-un mod foarte serios faptul că CFR Marfă a acumulat o datorie prea mare, mult prea mare, la CFR (Infrastructură). Eu cred că dacă ar fi fost vorba de un agent privat, acesta nu ar fi putut să ajungă în această situaţie. Sunt preocupat de faptul că o astfel de datorie, de fapt, poate fi tratată şi ca o distorsiune în piaţă, ca un element de concurenţă neloială în raport cu alţi operatori”, a spus Lucian Şova, menţionând ulterior că datoria CFR Marfă către CFR SA „este de 100 de milioane de euro”.

    „Am cerut celor de la CFR Marfă să lichideze datoria pe care o are către CFR (Infrastructură), astfel că ne pregătim pentru ce e mai rău în ceea ce priveşte o decizie de la Bruxelles privind un eventual ajutor de stat”, a mai spus Lucian Şova, în deschiderea unei conferinţe pe teme de infrastructură.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Igor Dodon: Uniunea Europeană nu este preocupată de soarta Republicii Moldova

    Declaraţiile liderului de la Chişinău au fost făcute la trei zile după încheierea summitului Parteneriatului Estic, ce a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles.

    ”Summitul Parteneriatului Estic a confirmat că dosarul Republica Moldova se află în cel mai jos sertar al preocupărilor Europei. Dezamăgirea europenilor faţă de Chişinău e constantă, iar şansele Moldovei de a se integra în UE sunt aproape egale cu zero pentru următoarele decenii. Se adevereşte că până acum guvernările pro-europene au promovat o geopolitică a iluziilor. Dacă perspectivele integrării în UE lipsesc, înţelegem că guvernarea de la Chişinău utilizează retorica sa geopolitică antirusească nu atât pentru a deveni atractivă pentru Occident, că nu este, ci pentru a-şi crea un fundal ideologic favorabil pe intern, din considerente politice şi electorale”, se arată într-un comunicat emis de Igor Dodon.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a TUNS o profesoară din Romania doi elevi, la ora de dirigenţie

    Conducerea Colegiului Naţional ”Alexandru Ioan Cuza” din Ploieşti a început, luni, o anchetă, pentru a se stabilit ce s-a întâmplat la ora la care doi elevi au fost tunşi de diriginte.

    Directorul Colegiului Naţional ”Alexandru Ioan Cuza” din Ploieşti, Rodica Popescu, a declarat că, luni, a cerut explicaţii de la profesoara de matematică acuzată de părinţi că vineri, la ora de dirigenţie, a tuns doi elevi de clasa a şaptea.

    ”Doamna dirigintă, din primele nostre informaţii, a făcut acest gest. A primit o foarfecă de la un copil şi din şuviţa din spate – aceşti doi copii au părul mare şi îl poartă legat într-un coc -ei l-au desfăcut şi, fără să fie bruscaţi, fără să fie ameninţaţi, de bună voie şi într-o veselie a clasei, copiii au acceptat să li se taie un pic din păr să demonstreze doamna dirigintă că nu e frizer, că nu ştie să tundă şi că ei ar trebui să se tundă la frizer. (…) În clasă era veselie, bucurie, copiii şi-au măsurat părul între ei ca să scoată în evidenţă că majoritatea copiilor sunt tunşi regulamentar, iar aceşti doi copii nu sunt tunşi regulamentar”, a declarat Popescu. Potrivit acesteia, în regulamentul şcolar, la băieţi scrie că lungimea părului trebuie să fie de cinci centimetri şi că, la începutul anului şcolar, părinţii semnează că au luat la cunoştinţă regulile instituţiei.

    Rodica Popescu a afirmat că la nivelul şcolii a fost începută o anchetă şi consideră gestul dirigintei ca fiind “incalificabil”.

    ”Doamna profesoară a declarat deja în scris ceea ce vă spun eu acum. Dumneaei consideră că a greşit că a făcut acest gest, care nu a fost cu intenţia de natură să denigreze copiii, să-i umilească, ci pur şi simplu la antrenul copiilor din clasă, s-a lăsat dusă de val. Toată lumea va da socoteală pentru ceea ce a făcut. Nu au voie să se atingă de elev, există statutul cadrului didactic, există codul de etică, există procedură de derulare a activităţii. Doamna profesoară a greşit, va răspunde pentru că a greşit”, a spus Rodica Popescu.

    La rândul său, profesorul Magdalena Vasile, care predă matematica de 27 de ani la Colegiul ”Alexandru Ioan Cuza”, a povestit felul în care au decurs evenimentele vineri.

    ”Ei vin la şcoală formându-şi un fel de moţ gen samurai în vârful capului. Când îşi dau acel moţ jos din cap, sunt permanent preocupaţi să îşi aşeze freza, să aibă un look, nemaifiind atenţi la ceea ce se întâmplă. În mod repetat, colegii mi-au spus că nu sunt atenţi la oră, că nu îşi iau notiţe. (…) În acea oră de dirigenţie am reluat acea discuţie pentru că tocmai primisem nişte informări că la alte ore nu fac ceea ce trebuie şi atunci le-am spus să se tundă pentru săptămâna viitoare. Practic, în momentul în care ei au început să măsoare şi au hotărât că sunt cu dimensiunile de păr mult peste ceea ce ar fi trebuit să fie, eu am spus, sub formă de glumă, (…) că eu fiind profesor de matematică, nu aş şti să îi tund şi să se ducă la frizer”, a declarat Vasile, scrie realitatea.net

  • 9 din 10 angajaţi români sunt preocupaţi de conservarea mediului. Companiile nu se implică

    Iniţiativele de protecţia mediului în companii sunt în continuare orientate către soluţii cu efecte rapide, cum ar fi reciclarea hârtiei sau reducerea energiei, despre care 59% dintre respondenţii români spun că sunt deja implementate în companiile lor. Însă oportunităţile pe termen lung care pot avea impact pozitiv asupra afacerilor din puncte de vedere economic – cum ar fi evaluarea tehnologiilor folosite – nu sunt luate în calcul. 41% dintre respondenţii români au declarat că organizaţia lor monitorizează consumul de energie şi impactul asupra mediului, dar doar o treime sunt atente la reducerea amprentei de carbon. Un procent similar, de 34% au afirmat că organizaţiile din care provin folosesc electricitate din surse regenerabile.

    Abordare strategică a politicilor de mediu în organizaţii nu reprezintă o prioritate pe agendele companiilor fiind asociate cu un efort de timp şi cost pe care companiile spun că nu îl pot susţine. Astfel, 14% dintre respondenţi spun că protecţia mediului ar putea deveni o prioritate pentru compania în care lucrează doar dacă nu ar implica niciun cost. Totuşi, 44% dintre respondenţi consideră că importanţa acordată de companiile lor problemelor de mediu şi sustenabilităţii măsurilor adoptate a crescut în ultimul an, în timp ce 22% dintre aceştia recunosc că astfel de eforturi se fac în companie numai pentru a respecta cerinţele legislative.

    În contextul în care adoptarea tehnologiei este în creştere la nivel de organizaţii şi industrii, în general, alegerea soluţiei tehnologice potrivite poate genera impact pozitiv pe termen lung asupra mediului şi a indicatorilor financiari.

    Tehnologiile şi tehnicile de imprimare folosite reprezintă unele dintre modalităţile prin care întreprinderile pot face economii. Angajaţii români se aşteaptă ca productivitatea lor să scadă, în medie, cu 28% dacă imprimarea devine indisponibilă în cadrul organizaţiei, însă există oportunităţi de îmbunătăţire a practicilor de tipărire. Studiul mai arată că 47% dintre documentele printate sunt imediat aruncate sau folosite pe termen scurt şi chiar că 5% dintre respondenţi nu îşi mai recuperează printurile din imprimantă, ceea ce indică faptul că ar trebui revizuite regulile de imprimare, dar şi un mai bun control asupra gestiunii imprimantei.

    În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Cei mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle-management.

  • Studiu: Creşterea costului de trai şi evoluţia economiei, principalele îngrijorări ale românilor în 2017

    Studiul a fost realizat la iniţiativa grupului britanic International Personal Finance, prezent pe piaţa locală prin subsidiara Provident Financial România, pe un eşantion reprezentativ de aproximativ 4.000 de clienţi ai grupului din patru ţări europene, precum şi din Mexic.

    Creşterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de 29% dintre clienţii români pe seama creşterii cheltuielilor cu utilităţile, peste media de 17% la nivel european, a costurilor cu locuinţa, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la bancă pentru achiziţionarea unei locuinţe (15%) şi a cheltuielilor cu alimentele (12%). Prin comparaţie, pentru respondenţii din Europa, principalul motiv al creşterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile cu chirii sau rate pentru achiziţia locuinţei (19%) şi de cheltuielile cu alimentaţia (19%).

    Totodată, ieşirea la pensie este un factor despre care 12% dintre respondenţii din România consideră că le-ar putea afecta nivelul de trai, spre deosebire de media de numai 6% la nivel european, iar 7% dintre ei iau în calcul posibilitatea ca în perioada următoare să primească mai puţini bani din străinătate şi, astfel, nivelul de trai să fie afectat.

    Cei mai mulţi dintre respondenţii din România spun că iau în calcul împrumuturile de la bănci sau instituţii financiare nebancare în principal atunci când vor să facă îmbunătăţiri în locuinţă (31%), când intervin cheltuieli neaşteptate care le pot influenţa situaţia financiară (29%) sau cheltuieli medicale (18%), când caută să-şi consolideze datoriile (23%), dar şi pentru a investi în educaţia copiilor (5%).

    4 din 10 respondenţi consideră facil să acceseze un împrumut, nivel similar cu cel înregistrat anul trecut. Asta nu înseamnă că nu tratează cu foarte mare responsabilitate un angajament financiar: 94% dintre respondenţi spun că se gândesc foarte atent înainte de a lua un credit şi 87% nu iau niciodată împrumuturi sub presiunea impulsului, iar 92% spun că nu împrumută mai mult decât ştiu că pot rambursa fără dificultăţi. Mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj din România au declarat că folosesc servicii de credit cu regularitate, însă 64% au împrumutat mai puţin decât suma maximă posibilă. Totodată, 73% dintre respondenţi declară că au capacitatea de a plăti confortabil ratele lunare, acesta fiind principalul aspect pe care clienţii îl iau în calcul atunci când vor să ia un împrumut (64%), alături de suma totală de rambursat (54%) şi de perioada împrumutului (46%).

    60% dintre respondenţii români la sondaj se declară mulţumiţi de nivelul lor actual de trai, cu 8 puncte procentuale mai mulţi decât în 2016 şi peste media de 53% la nivel european. Mai mult, 66% sunt încrezători că situaţia financiară personală se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, similar cu nivelul de anul trecut (67%), însă peste media europeană de 45%.

    Pentru respondenţii din România, situaţia financiară mai bună este pusă pe seama schimbării circumstanţelor familiale (35%), a schimbării locului de muncă (11%) sau a creşterii veniturilor salariale la actualul loc de muncă (10%). Evoluţia situaţiei financiare personale corespunde percepţiei cu privire la evoluţia situaţiei economice în ansamblu a României, 49% dintre participanţii la sondajul din România aşteptându-se la o îmbunătăţire în următoarele 12 luni, iar 16% mizând că economia va rămâne stabilă în 2017. Prin comparaţie, în restul ţărilor europene unde este prezent grupul IPF, doar 28% dintre respondenţi se aşteaptă, în medie, la o evoluţie pozitivă a economiei ţării lor.

  • Cum să faci bani modificând calculatoare

    Moddingul are la bază un principiu simplu: modificarea uneia sau a mai multor piese care alcătuiesc un PC. Poate varia de la o simplă vopsire a unui element până la modificarea carcasei atât de mult încât nu o mai recunoşti“, spune Coman, unul dintre ”modderii“ cunoscuţi din România.

    Această activitate nu este doar un hobby; se poate dovedi chiar bănoasă, deoarece sistemele transformate pot fi vândute celor care sunt dispuşi să scoată din buzunare sume însemnate.

    Aşadar, clasicele dreptunghiuri gri sau negre se pot schimba radical şi aici nu vorbim doar de o pată de culoare, ci de tuburi cu apă ori elemente din fier sau lemn care schimbă radical aspectul desktopului. Alexandru Coman şi-a început traseul în această meserie vopsind o carcasă, însă ultimele sale creaţii sunt mult mai complicate de atât. Un pasionat de calculatoare poate începe să-şi modifice propriul computer, apoi să-l facă cunoscut internetului; astfel, poate câştiga îndeajuns de multă faimă pentru a atrage atenţia marilor producători de PC-uri, care ”ajung să investească într-un modder după ce văd că proiectele atrag interesul fanilor în online dar şi în offline, la evenimente de specialitate. Aşa că aleg să investească fie prin sponsorizări, fie prin oferirea de produse către oamenii care le pot pune în valoare“, afirmă Coman.

    Proiectele variază, atât ca investiţie cât şi ca timp de execuţie, în funcţie de complexitatea fiecăruia. Realizarea celui mai recent proiect al lui Coman a durat cam o lună, dar ”PC-deskul All-in“, cum îi zice el, a fost cel mai dificil proiect; este practic vorba despre un computer încorporat într-o masă de birou şi construcţia acestuia a durat cam un an. Iar costurile sunt ridicate, atât pentru constructor, cât şi pentru cumpărător.

    Coman a vândut PC-deskul All-in localului Nexus Gamers Pub din Bucureşti pe o sumă serioasă. ”Un sistem construit la acest nivel de complexitate poate costa în jur de 2.000 de euro. Un mod mai «cuminte», cum a fost şi ultimul meu «build», poate duce la costuri suplimentare de 1.000 de euro, poate chiar mai mult, dincolo de componentele standard ale computerului“, spune el. Şi argumentează că numai răcirea cu apă costă în jur de 600 de euro pentru un sistem complicat. Tot el dă asigurări că nu toate transformările trebuie să fie foarte costisitoare. ”Nu toate moddurile costă la fel de mult, pentru un proiect de început te poţi rezuma la ceva simplu cum ar fi vopsirea unui design pe carcasă.“

    Publicul ţintă este restrâns şi, de asemenea, piaţa pentru astfel de produse este relativ mică. Interesaţi de astfel de produse sunt ”toţi pasionaţii «hardcore» de PC-uri, care vor să aibă ceva unic în casă sau la biroul de lucru. Este pentru oamenii care vor să investească mai mult în PC-ul lor nu doar pentru performanţă, ci şi pentru estetică“, spune Coman. Această activitate nu este rezervată doar pasionaţilor de jocuri, IT-iştilor, ci şi companiilor. Origin PC Corporation, Digital Storm sau Singularity Computers sunt câteva dintre firmele care fac produse personalizate pentru clienţi. Potrivit site-ului Glassdoor, veniturile Digital Storm se plasează între 5 şi 10 milioane de dolari.

    Pentru România este greu de estimat o astfel de piaţă, dar ”românii pasionaţi de PC-uri pun preţ pe latura estetică şi vor un sistem unic pe care să-l folosească în gaming sau pentru a lucra“, este de părere Coman. Tot el apreciază că în ultima vreme s-a dezvoltat o tendinţă a gamerilor români de a încerca să-şi personalizeze singuri computerele, ”şi nu-i învinovăţesc, e extrem de distractiv să lucrezi la un proiect de acest gen“.