Tag: preluare

  • Este oficial. Unul dintre cele mai mari lanţuri de farmacii româneşti dispare definitiv. Tocmai a fost aprobată achiziţia

    Consiliul Concurenţei anunţă că a autorizat tranzacţia prin care farmaciile Polisano Pharma SRL, deţinute de Daniela Ioana Vonica şi Valentina Bîrsan, au fost preluate în august de Marcos Provit, parte a grupului Evofarm, care activează în retailul şi distribuţia de medicamente.

    “Autoritatea de concurenţă a evaluat această operaţiune din punctul de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, şi a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

    Farmaciile Polisano au încheiat anul 2021 cu afaceri de 44,6 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    Reţeaua Marcos Provit a încheiat anul 2021 cu afaceri de 161 mil. lei, în creştere cu 20%, şi profit de aproape 3 mil. lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministe­rului de Finanţe. Compania este controlată de Andrei Isac şi Gabriel Neagu, arată datele de pe platforma confidas.ro. 

    Anul acesta, in iunie, Marcos Provit a mai încheiat o tranzacţie, aprobată de Concurenţă, după ce a preluat farmacia Gifarm din Tecuci, cu afaceri de peste 20 mil. lei.


     

     

  • Germania preia controlul unei rafinării deţinută de Rusia, pe fondul crizei energetice

    Germania a preluat vineri controlul asupra unei importante rafinării de petrol deţinută de Rusia, riscând represalii din partea Moscovei, în timp ce Berlinul se străduieşte să consolideze aprovizionarea cu energie şi să respecte angajamentul UE de a elimina importurile de petrol rusesc.

    Ministerul Economiei a declarat că a plasat o unitate a companiei petroliere ruseşti Rosneft sub tutela autorităţii de reglementare din industrie şi a preluat rafinăria Schwedt a companiei, care furnizează 90% din combustibilul Berlinului, precizează Reuters.

    “Aceasta este o decizie de politică energetică de mare anvergură pentru a ne proteja ţara”, a declarat cancelarul Olaf Scholz în cadrul unei conferinţe de presă în care a prezentat planurile guvernului de a pune rafinăria Schwedt sub controlul autorităţii de reglementare a Agenţiei Federale de Reţele.

    Planurile au inclus un “pachet pentru viitor” cu peste 1 miliard de euro în investiţii ale guvernului federal şi ale landurilor, pe parcursul mai multor ani, în landurile din estul Germaniei, 825 de milioane de euro fiind alocate doar pentru Schwedt.

    “Rusia, ştim de ceva timp, nu mai este un furnizor de energie de încredere”, a declarat Scholz. “Nu am luat această decizie cu uşurinţă, dar a fost inevitabilă”.

    Guvernele din întreaga Europă s-au grăbit să îşi susţină furnizorii de energie şi să asigure livrările de combustibil, în timp ce au intensificat sancţiunile impuse principalului furnizor, Rusia, din cauza invaziei sale în Ucraina.

    Moscova a ripostat prin reducerea fluxurilor de gaz şi a ameninţat că va închide toate robinetele, ceea ce a dus la creşterea preţurilor şi a ridicat perspectiva raţionalizării energiei în Europa în această iarnă.

    Rafinăria Schwedt a reprezentat o dilemă pentru Berlin timp de mai multe săptămâni, pentru că a primit ţiţei din Rusia, deşi Germania este hotărâtă să elimine importurile de petrol din Rusia până la sfârşitul anului, în conformitate cu sancţiunile Uniunii Europene.

    Preluarea Schwedt riscă măsuri de retorsiune din partea Moscovei. Scholz a declarat că Germania a luat în calcul o posibilă oprire bruscă a livrărilor de ţiţei din Rusia, adăugând: “De aceea suntem pregătiţi”.

    Un document politic publicat vineri de Berlin a arătat că se află în discuţii cu guvernul din Kazahstan pentru a asigura livrările de petrol pentru Schwedt.

    Polonia a declarat la începutul acestui an că eliminarea proprietăţii ruseşti asupra rafinăriei a fost o condiţie pentru o potenţială furnizare de petrol pe mare prin intermediul unui terminal din Gdansk şi prin intermediul conductelor poloneze pentru a înlocui ţiţeiul rusesc.

     

  • Germania a preluat unitatea locală a petrolierului rus Rosneft în încercarea de a recăpăta controlul asupra industriei sale energetice

    Germania a preluat unitatea locală a petrolierul rus Rosneft PJSC, în timp ce Berlinul încearcă să recapete controlul asupra industriei sale energetice, să asigure aprovizionarea şi să pună capăt deceniilor de dependenţă faţă de combustibilul moscovit, scrie Bloomberg.

    Pe lângă mutarea care include unitatea Rosneft, administraţia cancelarului Olaf Scholz este în discuţii avansate pentru a prelua Uniper SE şi alţi doi importatori majori de gaze, a informat Bloomberg joi. Cea mai mare economie a Europei continuă cu o revizuire istorică a sistemului energetic pentru a preveni penuria în această iarnă.

    O decizie cu privire la următoarele mutări ar putea veni în câteva zile. Nevoia de acţiune este urgentă, Uniper pierzând 100 de milioane de euro (99,7 milioane de dolari) pe zi, în timp ce încearcă să înlocuiască gazul rusesc pentru a menţine livrările către utilităţile şi producătorii locali.

    „În următoarele câteva luni, va trebui să continuăm să păstrăm infrastructura critică pentru a obţine independenţa energetică”, a declarat Verena Hubertz, un deputat principal al social-democraţilor. „Vor urma şi alte măsuri de combatere a crizei.”

    Germania a fost puternic afectată de impasul economic al Kremlinul din cauza dependenţei de gazul şi petrolul rusesc. Sancţiunile şi eforturile Moscovei de a pedepsi economic Europa pentru sprijinul acordat Ucrainei riscă să ducă Germania în recesiune. 

    Din cauza sancţiunilor legate de războiul din Ucraina, Germania se pregăteşte să nu mai cumpere ţiţei rusesc până la sfârşitul anului, fiind nevoită să se asigure că implicarea Kremlinului în rafinăriile sale cheie nu devine o ameninţare pentru aprovizionare.

    Germania are puterea de a prelua administraţia unei companii energetice prin emiterea unui ordin garantat de Legea germană privind siguranţa energetică.

    Tutela este valabilă până pe 15 martie 2023, dar ar putea fi reînnoită. Rosneft poate contesta ordinul în instanţele germane.

    Scholz şi ministrul Economiei, Robert Habeck, vor prezenta mai multe detalii despre planul de naţionalizare la o conferinţă de presă la Berlin, în cursul zilei de vineri. Guvernul a refuzat să comenteze orice plan de naţionalizare a companiilor de gaze.

  • Oraşul din România care preia coroana. A detronat Clujul şi Bucureştiul şi a ajuns pe primul loc

    Din 2020 şi până în prezent şi-au primit avizele tehnice sau contractele de racordare la reţea aproape 7.000 MW în proiecte de energie eoliană sau solară. Doar pentru comparaţie, ieri în tot sistemul energetic local pompau electricitate tot 7.000 MW, din diferite surse de producţie, cea mai importantă fiind, în timpul după-amiezii, chiar energia eoliană.

    Din cei aproape 7.000 MW cu actele în regulă pentru continuarea dezvoltării, circa 3.800 MW erau numai în parcuri solare, potrivit unei centralizări făcute de ZF pe baza datelor publice ale Transelectrica. Dacă în primul val de energie verde din 2009-2014 eolienele au dominat investiţiile, acum lucrurile vor sta diferit, conform statisticilor de acum. Spre exemplu, doar în iunie au primit avizul tehnic trei proiecte solare mamut, unu în Brăila (350 MW) şi două în Galaţi, fiecare de 210 MW.

    Cu aceste două noi proiecte solare, Galaţiul ajunge cel mai râvnit loc pentru investiţiile verzi din noul val, aici fiind avizaţi peste 1.300 MW în eoliene şi solare, tot potrivit centralizării ZF. Dar în ciuda acestei efervescenţe, la nivel de capacitate instalată lucrurile nu au avansat deloc în ultimul an, după cum arată tot datele Transelectrica. 

  • Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Dan Ostahie preia Porsche Bank România

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Dan Ostahie, omul de afaceri care controlează Grupul Altex, preia Porsche Bank România.

    Grupul Altex este organizat pe mai multe linii de activitate, respectiv: retail, servicii IT, import, producţie şi distribuţie produse electro-IT&C, service, servicii financiare nebancare, transport, automotive, imobiliare.

    Porsche Bank face parte din Grupul Porsche Finance România. Grupul activează în România pe piaţa serviciilor financiar-bancare prin intermediul Porsche Bank România S.A. şi Porsche Leasing România IFN S.A., a căror activitate predominantă este cea de creditare (în special sub forma creditelor de consum şi leasing auto).

    În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa din România sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

  • Sursă britanică: Rusia a preluat controlul asupra celei mai mari părţi a oraşului Severodonetsk

    Un oficial din Marea Britanie a anunţat că Rusia a preluat controlul asupra celei mai mari părţi a oraşului ucrainean Severodonetsk din estul Ucrainei.

    Rusia a preluat controlul asupra celei mai mari părţi a oraşului industrial, a anunţat joi un reprezentant al Ministerului Apărării din Marea Britanie, potrivit Reuters.

    Sursa susţine că Ucraimilitarii ucraineni se mai află doar pe linia fluvială în locurile de trecere între Severodonetsk şi oraşul vecin Lysychansk, precum şi în oraşul Lyman.

    În ambele locuri, forţele ucrainene au distrus podurile existente, a adăugat ministerul britanic pe Twitter.

    Încă de miercuri a apărut informaţia potrivit căreia ruşii controlează 70% din oraşul industrial Severodonetsk.

  • Alexander Pitchka a preluat conducerea operaţiunilor locale ale producătorului de ţigarete JTI. Echipa de management din România va coordona şi business-ul JTI din Moldova şi Bulgaria

    Japan Tobacco International (JTI), unul dintre cei mai mari producători de ţigarete de pe plan local, anunţă numirea lui Alexander Pitchka în rolul de general manager al JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    El s-a alăturat companiei în urmă cu 25 de ani, în cadrul Global Supply Chain din Ucraina, iar ulterior a ocupat diverse poziţii în departamentul Finanţe. În 2012, Alexander Pitchka s-a mutat la Geneva, unde a condus Departamentul Financiar pentru Regiunea Europa centrală a JTI, iar în 2013, a devenit Regional Chief Financial Officer pentru Regiunea Europa de Est, inclusiv câteva ţări din Asia. În 2018, a fost numit General Manager în Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, iar în 2020, a preluat rolul de General Manager al JTI Kazahstan, Asia Centrală şi Mongolia, arată datele transmise joi de oficialii JTI.

    Potrivit acestora, echipa de management din România va coordona şi afacerile JTI din Moldova şi Bulgaria.

    „JTI va aniversa în curând 30 de ani în România, iar eu sunt mândru să preiau conducerea într-o ţară în care înregistrăm rezultate robuste, care vor sta la baza succesului viitor. Avem peste 30% cotă de piaţă şi continuăm să creştem organic”, spune Alexander Pitchka.

    JTI, una dintre primele multinaţionale stabilite local, încă din 1993, a investit până acum peste 250 milioane de euro în România. Compania are peste 1.200 de angajaţi în sediul din Bucureşti, iar produsele sale sunt exportate în aproape 50 de ţări.

    În 2020, JTI a raportat afaceri cumulate de 6,3 miliarde lei (1,3 miliarde euro) pentru cele două entităţi cu care îşi desfăşoară activitatea în România, JTI Trading şi JTI Manufacturing, în creştere cu peste 16% faţă de 2019, în timp ce profitul a fost de peste 731 milioane lei, plus 34%, arată cele mai recente date de la Ministerul de Finanţe.

    Pe plan global, JTI este unul dintre cei mai mari producători de produse din tutun şi produse pentru vapat, cu operaţiuni în peste 130 de ţări. Cu sediul la Geneva, Elveţia, JTI are peste 40.000 de angajaţi, şi face parte din grupul Japan Tobacco.


     

     

  • Prima vizită oficială la Ford Craiova după anunţul preluării de către Ford Otosan. „Ne concentrăm eforturile asupra viitorului fabricii din Craiova, care va continua să joace un rol cheie în planurile Ford de a crea un viitor sustenabil complet electric“

    Florin Spătaru, ministrul economiei, a vizitat vineri, 13 mai, uzina Ford de la Craiova în prima întâlnire oficială a conducerii locale a companiei cu un membru al Executivului după anunţul legat de preluarea unităţii de către Ford Otosan.

    Prin preluare, Ford Otosan va deţine a doua cea mai mare companie auto de pe piaţa locală.

    „Am avut astăzi ocazia de a continua dialogul cu managementul companiei Ford, într-un moment important atât pentru companie cât şi pentru Craiova. Sunt foarte încrezător în planurile pentru fabrica de la Craiova sub conducerea Ford Otosan, odată ce transferul de proprietate este finalizat. Uzina din Craiova vizează un viitor electric, iar tranziţia către electromobilitate este un obiectiv important pe care eu, ca ministru al economiei, îl susţin cu toate eforturile“, a declarat ministrul Florin Spătaru.

    Florin Spătaru a mai vizitat şi fabrica Avioane Craiova, unde a fost produs avionul IAR Şoim, care va fi modernizat în vederea pregătirii piloţilor pentru avioaanele F16.

    În cadrul deplasării în judeţul Dolj, ministrul economiei, Florin Spătaru, s-a întâlnit vineri, 13 mai, cu preşedintele Ford România şi director general al Fabricii Ford, Josephine Payne, şi alţi membri din conducerea companiei pentru a discuta despre soluţiile pe care industria auto le poate implementa pentru a depăşi criza semiconductorilor şi dependenţa de materiale critice existentă în Europa, precum şi despre oportunităţile pe care tranziţia către electromobilitate le oferă.

    La rândul său, Josephine Payne, preşedinte al Ford România, a declarat că Ford Craiova trece prin cea mai bună perioadă, în ciuda dificultăţilor legate de semiconductori şi de războiul din Ucraina şi pregăteşte tranziţia spre electrificare.

    „În ciuda contextului actual, ne concentrăm eforturile asupra viitorului strălucit al fabricii din Craiova, care va continua să joace un rol cheie în planurile Ford de a crea un viitor sustenabil complet electric. Procesul de transfer al proprietăţii de la Ford la Ford Otosan este în curs de desfăşurare şi, aşa cum s-a menţionat anterior, ne aşteptăm ca acesta să fie finalizat în al treilea trimestru”, a declarat Josephine Payne.

    În paralel, uzina din Craiova se pregăteşte să lanseze în 2023, respectiv 2024, producţia a trei noi modele: Ford Transit Courier şi Ford Tourneo Courier (ambele produse în variante electrice şi pe combustie interna), precum şi  Ford Puma complet electric.  Diversificarea gamei de produse pentru uzina din Craiova va aduce un grad de flexibilitate ridicat şi deci o capacitate de adaptare mult mai rapidă la schimbările din piaţă.

    „România are o producţie semnificativă în industria auto, unde avem cele două mari fabrici şi, de asemenea, o industrie orizontală foarte bine dezvoltată. Până la urmă, industria auto generează peste 24% din PIB-ul României”, a precizat ministrul Spătaru.

    În cadrul vizitei la fabrica Ford s-a discutat despre soluţiile ce pot fi implementate pentru reducerea blocajelor pe lanţurile de aprovizionare şi despre oportunităţile şi provocările legate de dezvoltarea viitoare a fabricii.

    Pe 14 martie compania Ford a anunţat că joint-venture-ul Ford Otosan va prelua uzina Ford din Craiova, începând cu al treilea trimestru din 2022, în urma unui transfer de proprietate.

    Ţinând cont de faptul că Ford este reprezentat în Consiliul de Administratie al Ford Otosan prin intermediul unor lideri de nivel senior şi că Ford participă la supervizarea activităţii acestui joint venture, compania va continua să participe la supervizarea activităţii de la Craiova.

    Ford a declarat că a investit aproximativ 2 miliarde euro la Craiova şi a produs un milion de vehicule si peste 1,5 milioane de motoare de la preluarea acesteia in 2008.

    Faptul ca Ford Otosan va fi noul proprietar al fabricii din Craiova va ajuta transferul de know-how, prin integrarea pe verticală a tehnologiilor electrice şi va avea un efect extins şi eficient din punct de vedere al costurilor la nivelul reţelei de furnizori.

    În prezent, fabrica Ford din Craiova produce în paralel modelul Puma, care e cel mai bine vândut SUV de clasa mica la nivel European, modelul EcoSport, dar şi motorul de 1.0 l EcoBoost. Ford a anunţat în martie că producţia SUV-ului de clasă mică Ford EcoSport se va încheia până la finalul acestui an, deoarece fabrica de la Craiova se va concentra tot mai mult pe un viitor construit pe producţia de vehicule comerciale şi electrice.

    Ford Puma, SUV-ul produs de constructorul american la Craiova, a urcat de pe locul al cincilea la nivel european în 2021 pe pozi?ia secund? în primul trimestru al acestui an, conform datelor left-lane.com, centralizate pe baza celor de la Jato Dynamics, produc?tori ?i înmatricul?ri.

    Înmatriculările de Puma au înregistrat în primul trimestru un volum de aproape 38.000 de unităţi, în scdere cu 3% fa?? de perioada similar? din 2021, acesta fiind ?i cel mai mic declin din top cinci.

    Puma este şi cel mai bine vândut model Ford la nivel european, dep??ind Fiesta sau Focus, ambele produse în Germania.

     

  • Preluarea Twitter de către Elon Musk. Mai multe celebrităţi vor să renunţe la platformă

    Actriţa Cate Blanchett avertizează că preluarea Twitter de către Elon Musk este „foarte, foarte periculoasă”, în timp ce mai multe celebrităţi ameninţă cu renunţarea la platformă în semn de protest, anunţă Daily Mail.

    Actriţa laureată cu Oscar Cate Blanchett a lansat un avertisment cu privire la consecinţele recentei preluări a Twitter de către miliardarul din domeniul tehnologiei Elon Musk.

    Musk, în vârstă de 50 de ani, a achiziţionat săptămâna trecută gigantul social media pentru 61 de miliarde de dolari şi s-a angajat să stimuleze platforma pentru ca aceasta să îşi poată realiza potenţialul de „piaţă digitală” a lumii.

    „Este periculos”, a declarat Blanchett, pentru Variety despre achiziţia Twitter de către Musk, în timp ce participa la Gala Premiilor Chaplin din New York.

    Blanchett nu este singura vedetă de la Hollywood care a criticat preluarea de către Musk.

    Actriţa Jameela Jamil din Good Life a scris luni pe Twitter că promisiunea lui Musk privind „libertatea de exprimare” va duce la „ură, intoleranţă şi misoginism” pe platformă.

    Promiţând că nu va mai scrie niciodată pe Twitter, Jamil a adăugat: „Aş vrea ca acesta să fie ultimul meu tweet”.

    Mia Farrow, actriţa devenită activistă, a scris şi ea pe Twitter.

    „Ei bine, dacă Twitter devine şi mai toxic… va fi luat mai puţin în serios, iar oameni ca mine vor renunţa – pentru liniştea sufletească”, a spus ea.

    Prezentatorul de televiziune britanic Phillip Schofield a declarat miercuri că a şters aplicaţia Twitter de pe telefonul său pentru că nu mai vrea să facă parte din viaţa sa, deşi contul său rămâne activ. Prezentatorul emisiunii This Morning a numit platforma „o hazna de troli josnici şi dezgustători”.

    Actorul George Takei, din Star Trek, şi-a exprimat şi el îngrijorarea cu privire la preluarea de către Musk, dar a refuzat până acum să părăsească platforma din motive morale.

    În schimb, bărbatul în vârstă de 85 de ani a promis că îşi va dubla eforturile pentru a face din Twitter un loc al dezbaterilor civilizate.

    „Nu plec nicăieri. În cazul în care acest loc va deveni mai toxic, mă angajez să mă străduiesc şi mai mult pentru a ridica raţiunea, ştiinţa, compasiunea şi statul de drept. Lupta împotriva fascismului, a dezinformării şi a urii necesită luptători duri”, a scris Takei pe Twitter.

    Musk, cea mai bogată persoană din lume are un trecut controversat cu aplicaţia, iar decizia sa de a prelua compania este posibil să aibă ramificaţii substanţiale pentru un serviciu folosit de peste 300 de milioane de persoane, inclusiv de mulţi lideri mondiali.

    Patronul Tesla şi SpaceX insistă că preluarea nu este motivată de câştiguri economice, ci mai degrabă din dorinţa de a proteja Twitter ca un loc de exprimare liberă şi nu de cenzură.

    „A avea o platformă publică care să fie de maximă încredere şi să fie larg incluzivă este extrem de important pentru viitorul civilizaţiei. Nu mă interesează deloc aspectele economice”, a declarat el într-o recentă conferinţă publică.

    În ultimele săptămâni, Musk a propus relaxarea restricţiilor de conţinut de pe Twitter, în timp ce a eliminat de pe platformă conturile false şi a renunţat la publicitate ca principal model de venit.

    Musk crede că poate creşte veniturile prin abonamente care să ofere clienţilor plătitori o experienţă mai bună, posibil chiar o versiune fără reclame a Twitter.

    Între timp, Twitter a garantat angajaţilor săi locurile de muncă pentru următoarele şase luni şi a confirmat că „nu sunt planificate disponibilizări”.

    Cu toate acestea, odată ce şeful Tesla va prelua conducerea, orice decizie în materie de resurse umane va depinde de el.

  • Mişu Negriţoiu, în aprobare la BNR pentru preluarea poziţiei de preşedinte al board-ului la Porsche Bank

    Mişu Negriţoiu (71 de ani), cel care a condus un deceniu operaţiunile ING Bank în România, este la un pas să revină în sistemul bancar prin preluarea poziţiei de preşedinte al board-ului la Porsche Bank, o bancă pe care omul de afaceri Dan Ostahie o cumpără prin intermediul Altex.

    Conform unor surse de pe piaţa bancară, dosarul de aprobare pentru Mişu Negriţoiu este la BNR.

    Mişu Negriţoiu, fost ministru şi consilier prezidenţial în anii ’90, a fost recrutat de grupul olandez ING pentru a lucra la banca din România. Din 2006, Negriţoiu a preluat conducerea operaţiunilor, poziţie deţinută până în 2014.

    După plecarea de la ING, Negriţou a fost timp de trei ani preşedinte al ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară, poziţie din care a fost demis de către Parlament ca urmare a unor dispute cu PSD-ul din perioada Dragnea.

    După plecarea de la ASF, Negriţoiu a lucrat în calitate de consultant pentru EY, poziţie din care a plecat la finalul anului trecut.