BusinessMagazin

Tag: PPE

  • Ivan: Delegaţia PSD nu o va vota pe Adina Vălean pentru postul de vicepreşedinte al PE

     “În primul rând o susţinem pe Corina Creţu, pentru că ea trebuie să fie vicepreşedinte al Parlamentului European după toată activitatea pe care a depus-o. Suntem bucuroşi că nu mai este Laszlo Tokes (vicepreşedinte al PE – n.r.)”, a declarat Cătălin Ivan.

    Referitor la votul pentru cele 14 funcţii de vicepreşedinţi, Cătălin Ivan a precizat că delegaţia PSD nu o va vota pe Adina Vălean.

    “În general, trădătorii îşi merită soarta, iar eu nu pot s-o văd altfel pe Adina Vălean decât ca pe un trădător. Am dus multe bătălii împreună, ştiu cât de vehementă era împotrriva lui Traian Băsescu într-o anumită perioadă. Schimbarea asta radicală de discurs pe noi ne-a uimit, ca să folosesc un cuvânt elegant. Voturile noastre nu le va avea, pentru că oricât de mult ne-am dori ca România să aibă cât mai mulţi reprezentaţi în funcţiile importante din PE, contează şi calitatea acestora”, a afirmat Ivan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONGRES PNL: Iohannis şi Antonescu propuşi candidaţi la preşedinţia României, PNL aderă la PPE

    “Cinci ani de zile, zi de zi am asumat în numele meu decizii pe care nu le-am luat singur. Azi nu-mi mai pot permite. E o decizie pe care dumneavoastră trebuie să o luaţi. Oricare ar fi ea, o voi servi până la capăt”, a spus Antonescu.

    După ce au fost exprimate cele două acceptări de candidatură, Klaus Iohannis a declarat că îşi retrage rezoluţia privind desemnarea candidatului PNL la prezidenţiale, care urma să aibă loc iniţial chiar în cursul congresului de sâmbătă, şi o trimite în Delegaţia Permanentă a partidului.

    “Indiferent că avea azi loc un vot, indiferent că va avea loc la Delegaţia Permanentă, acesta nu va scinda partidul. N-am nicio îndoială că odată desemnat candidatul partidul îl va urma în întregime”, a comentat Crin Antonescu.

    Congresul PNL a votat, sâmbătă, şi rezoluţia privind aderarea partidului la grupul Popularilor Europeni, cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar trei voturi împotrivă.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • CONGRES PNL – Formaţiunea liberală îşi alege conducerea. A început votul

    Senatorul Ioan Ghişe şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis, candidaţi la şefia partidului, şi-au prezentat proiectele. Votul pentru alegerea preşedintelui de partid a început la ora 13.00.

    În cadrul Congresului de sâmbătă se vor mai alege 31 de vicepreşedinţi, 56 de persoane înscrindu-se în cursă.

    Pe lângă alegerea noii conduceri a PNL, Congresul va mai adopta trei rezoluţii propuse de actualul preşedinte interimar al PNL, Klaus Iohannis, pentru fuziunea cu PDL, asocierea la PPE, dar şi desemnarea candidatului din partea liberalilor la alegerile prezidenţiale.

    Fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, a menţionat că greşeala PNL din anii 2000 a fost aceea de a nu se afilia PPE, greşeală care dacă nu ar fi fost făcută la acel moment ar nu s-ar fi ajuns la eşecul demersului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu din 2012.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Adina Vălean, desemnată de grupul PPE drept candidat pentru una din funcţiile de vicepreşedinte PE

    “Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European şi-a desemnat candidaţii pentru funcţiile de vicepreşedinte al Parlamentului European. Adina Vălean, europarlamentar din partea Partidului Naţional Liberal, a fost aleasă alături de Rainer Wieland, Antonio Tajani, Ramon Valcarcel, Ildiko Gall şi Mairead McGuinness“, se arată într-un comunicat al PNL remis MEDIAFAX.

    “Ar putea fi pentru prima dată de la aderare când România obţine o poziţie de vicepreşedinte al Parlamentului European. Este un semnal puternic pe care PPE îl dă românilor, să aibă încredere că sunt apreciaţi în Uniunea Europeană. (…) Cooperarea în interiorul delegaţiei României în PPE este un semnal bun pe care îl dăm pentru un partid de dreapta unit şi puternic acasă şi în Europa”, a susţinut Adina Vălean în comunicatul citat.

    Cei şase europarlamentari PNL aleşi la scrutinul din 25 mai s-au alăturat grupului PPE, după ce, în mandatul anterior, eurodeputaţii liberali au făcut parte din grupul ALDE. De asemenea, este în desfăşurare procesul de afiliere a PNL la PPE.

    Delegaţia deputaţilor PPE din România – formată din 6 membri PNL, 5 membri PDL, 2 membri UDMR şi 2 membri PMP – a decis la începutul lunii iunie să adopte o formulă de copreşedinţie, care să fie asigurată de Adina Vălean (PNL) şi Theodor Stolojan (PDL).

    Vicepreşedintele PNL Sorin Frunzăverde declara, în 3 iunie, că Adina Vălean ar putea fi vicepreşedinte al Parlamentului European.

    El a fost întrebat la acel moment de poziţiile pe care europarlamentarii PNL le pot negocia în Parlamentul European câtă vreme afilierea oficială la PPE nu s-a produs. “Preşedinţii delegaţiei României sunt Vălean şi Stolojan, ei sunt conducătorii delegaţiei formate din 15 membri, delegaţia României în PPE. Marian Jean Marinescu este vicepreşedintele grupului PPE, al întregului grup PPE, şi sperăm că Adina Vălean va fi vicepreşedintele Parlamentului European”, a mai spus Frunzăverde.

    Parlamentul European are 14 funcţii de vicepreşedinte.

  • Martin Schulz, ales preşedinte al grupului socialist din Parlamentul European

     Schulz, singurul candidat la funcţie, a fost ales cu 162 din cele 170 de voturi exprimate.

    Candidat la postul de preşedinte al Comisiei Europene (CE), Schulz şi-a văzut speranţele afectate de rezultatul social-democraţilor şi socialiştilor în alegerile europene de la 25 mai. Deşi au înregistrat un uşor avans, socialiştii nu au reuşit să devanseze Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta), care rămâne principalul grup politic în PE.

    Grupul socialist revendică 191 de mandate, iar PPE 221.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Martin Schulz, ales preşedinte al grupului socialist din Parlamentul European

     Schulz, singurul candidat la funcţie, a fost ales cu 162 din cele 170 de voturi exprimate.

    Candidat la postul de preşedinte al Comisiei Europene (CE), Schulz şi-a văzut speranţele afectate de rezultatul social-democraţilor şi socialiştilor în alegerile europene de la 25 mai. Deşi au înregistrat un uşor avans, socialiştii nu au reuşit să devanseze Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta), care rămâne principalul grup politic în PE.

    Grupul socialist revendică 191 de mandate, iar PPE 221.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lupta pentru şefia Comisiei Europene: zvonuri, conspiraţii şi documente “pe surse”

    Presa internaţională a scris că, deşi şi-ar fi dat acordul cu jumătate de gură pentru nominalizarea lui Jean-Claude Juncker, reprezentantul PPE, cancelarul german Angela Merkel l-a întrebat pe preşedintele francez François Hollande dacă nu cumva vrea s-o susţină pe şefa FMI, Christine Lagarde, pentru şefia Comisiei Europene. După alte relatări, François Hollande l-ar susţine de fapt pe fostul ministru de finanţe francez Pierre Moscovici.

    În acelaşi timp, premierul britanic David Cameron, care a ameninţat că îşi scoate ţara din UE dacă e ales Juncker, continuă să adune opozanţi din rândul liderilor europeni faţă de ideea ca Jean-Claude Juncker să devină şeful CE: premierilor din Ungaria, Suedia şi Olanda li s-a alăturat în această săptămână şi premierul italian Matteo Renzi. Acesta a spus că “Juncker este doar un nume pentru Comisia Europeană, dar nu şi singurul”, explicând că deşi PPE a câştigat alegerile europarlamentare, victoria respectivă nu garantează nici majoritatea în PE, nici vreun drept automat al lui Juncker de a prelua funcţia supremă în CE.

    Şi popularii, şi socialiştii  din PE îl vor cât mai repede pe Juncker pentru ca noua CE să poată funcţiona, însă opţiunile federaliste ale lui Juncker, susţinător al Statelor Unite ale Europei varianta 2011-2012, sunt dezavuate nu numai de Cameron, care l-a calificat pe Juncker drept “un om al anilor ’80”, ci şi de toţi liderii europeni care au văzut cum centralizarea deciziei la Bruxelles şi efectele austerităţii finanţate sau suportate de ţările lor le-au tras de sub picioare terenul electoral, cu ocazia alegerilor europarlamentare, în favoarea partidelor extremiste.

    În fine, când argumentele raţionale se termină, intervin atacurile la persoană: ziarul britanic The Times a publicat sâmbătă un document “pe surse” apărut în premieră în decembrie trecut în publicaţia luxemburgheză Paperjam care susţine că în 2007, pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg, s-a prezentat “beat mort” la o întâlnire cu nişte ofiţeri ai serviciilor secrete şi a urlat la ei înjurături “timp de cinci minute”, apoi a cerut două espresso şi a deschis fereastra ca să ia aer şi să se calmeze. The Times l-a intervievat pe un şef al serviciilor secrete din Luxemburg din acea perioadă, care a confirmat că Juncker a fost “foarte agresiv şi foarte vulgar” la întâlnirea respectivă. Juncker a reacţionat la articolul din The Times, denunţând o “manevră destabilizatoare” de a-i diminua şansele la preşedinţia Comisiei Europene.

  • Ce le-a spus electoratul la 25 mai şi ce-au înţeles ei

    Pe de o parte, aceste rezultate măsoară gradul de mobilizare a partidelor şi a electoratului (moderat, întrucât europarlamentarele sunt în mod tradiţional alegerile cu cea mai slabă prezenţă). Pe de altă parte, ele măsoară dorinţa electoratului de a profita de acest prilej de a vota spre a-şi exprima sentimentele actuale faţă  de partide (cazul voturilor luate de la partide de Mircea Diaconu, care a concentrat dintr-un foc protestul faţă de ruperea USL, faţă de modelul “băsist”, dar transpartinic de politician conflictual şi faţă de oferta electorală a unei drepte fărâmiţate din raţiuni de orgoliu) şi faţă de politicieni, fie ei aflaţi sau nu pe listele propuse (scorul PDL, de pildă, a fost ridicat de prezenţa Monicăi Macovei, în timp ce scorul PMP a fost plafonat de stridenţa campaniei comune Traian Băsescu – Elena Udrea).

    Încolo, bătălia speculaţiilor despre ce spun aceste alegeri despre prezidenţialele din toamnă are sens numai pentru liderii partidelor şi fanii lor, care s-au lansat deja într-o strategie de temporizare cât mai mult posibil a anunţării candidaţilor la preşedinţie, în dorinţa de a-şi păstra capacitatea de reacţie în funcţie de candidatul anunţat de partidul sau partidele din tabăra opusă.

    Pornită iniţial ca o încercare de protejare a liberalilor de asalturile emisarului PSD Tăriceanu, goana PNL după o fuziune cu PDL în perspectiva prezidenţialelor s-a dovedit o găselniţă post-electorală destinată (la PNL) să relanseze şansele tandemului Klaus Iohannis – Crin Antonescu la prezidenţiale şi să ascundă (la PDL) răspunderea conducerii pentru rezultatul de la europarlamentare. Fuziunea PNL-PDL nu va avea loc înainte de prezidenţiale, după cum a admis Vasile Blaga, iar candidatul PNL-PDL va fi anunţat în iulie, ţinând cont că, după demisia lui Antonescu şi Iohannis de la conducerea PNL, e nevoie mai întâi să aibă loc congresul partidului, la finele lunii iunie.

    Pentru a aprecia calitatea alianţei PNL-PDL, interesant este că, din punctul de vedere al lui Vasile Blaga, încrederea alegătorilor dreptei în loialitatea lui Antonescu faţă de PDL ar urma să fie ancorată nu atât în ideea că liderul liberal s-ar fi trezit la realitate după ruperea USL, ci pur şi simplu trecerii PNL de la ALDE la PPE: “Credeţi că poţi să faci ce vrei în PPE? Asta e dovada că vor milita pentru un stat de drept”.

    Această strategie defensivă faţă de adversari este dublată de o alta, ofensivă faţă de electorat, respectiv de speriere a lui cu aceleaşi lozinci vechi bazate pe demonizarea totală a adversarului: PSD agită pericolul de reînviere a “dictaturii băsiste” prin orice fel de alianţă a dreptei, în timp ce partidele de dreapta agită pericolul de reînviere a “dictaturii comuniste” dacă la Cotroceni ajunge candidatul PSD. Cât despre electorat, acesta va decide, ca de obicei, în ultimul moment pe cine preferă pentru preşedinţie, evident în alte condiţii de motivaţie a prezenţei la vot şi de criterii de alegere decât la europarlamentare.

    În fine, merită observată o inovaţie patentată de partidele româneşti la scrutinul europarlamentar 2014: metoda candidaturii provizorii, de formă sau relative. După ce M.R. Ungureanu a anunţat că el candidează doar de formă, pentru că dacă ar câştiga un mandat, l-ar ceda următorului clasat pe lista FC, a urmat PNL, care i-a comunicat electoratului său doar după alegeri decizia mai veche a lui Crin Antonescu de a trece partidul de la ALDE la PPE. PSD nu s-a lăsat mai prejos, printr-un Victor Ponta care a oprit-o aproape cu voioşie pe Ecaterina Andronescu, a doua plasată pe lista partidului pentru PE, să-şi preia mandatul de europarlamentar, sub motivul că are mai mare nevoie de ea pentru “bătăliile din ţară”.

     

  • Alegerile europarlamentare: a fi sau a nu fi Juncker

    Alegerile au fost urmate de cina de lucru de la Bruxelles convocată de Herman van Rompuy pentru desemnarea de către liderii europeni a unui candidat la şefia Comisiei Europene, cină care “a produs doar o notă de plată pentru contribuabilii europeni, adică exact ceea ce era de aşteptat să producă”, continuă aceiaşi analişti, făcând aluzie la percepţia de politicianism şi pierdere de vreme degajată de astfel de negocieri.

    În ciuda victoriei PPE în alegeri, care ar însemna propulsarea directă a lui Jean-Claude Juncker ca şef al CE, susţinută până şi de socialiştii din PE numai ca să se rezolve mai repede situaţia, atât premierul britanic David Cameron, cât şi cancelarul german Angela Merkel s-au opus desemnării lui Juncker. Ţinând cont că desemnarea trebuie făcută de majoritatea celor 28 de şefi de state şi guverne, o decizie privind propunerea ce va fi înaintată PE spre aprobare de Consiliul European e de aşteptat abia spre sfârşitul lui iunie.

    Prelungirea negocierilor poate părea într-adevăr politicianism pur, din moment ce cetăţenii aşteaptă soluţii pentru problemele care ameninţă unitatea UE şi a căror intensitate s-a reflectat din plin în ascensiunea partidelor extremiste în PE: şomajul, austeritatea rezervată doar pentru anumite categorii sociale şi incapacitatea de a mai înghiţi noi valuri de imigranţi. În realitate însă, opoziţia faţă de Juncker ţine de poziţia lui favorabilă unei centralizări şi mai accentuate la Bruxelles a puterii decizionale a UE şi de fermitatea sa pro-austeritate – or, dacă electoratul european a trimis în PE partide eurofobe şi anti-austeritate, acesta ar fi mesajul cel mai clar că pentru şefia CE e nevoie de alte idei decât cele ale lui Juncker.

  • Cine are demnitatea cea mai mare când e scuipat. Perlele politice ale săptămânii

    “Să ştiţi, d-le premier, că ştim cât de zdrobitoare a fost înfrângerea şi la PSD, chiar şi fără fraudă electorală” – Mihai-Răzvan Ungureanu (Forţa Civică)

    “Este o lichea şi un om lipsit de substanţă şi prezenţă politică serioasă. Nu mai are credit nici în PNL, nici în societate. Cu aceasta a luat sfârşit drumul său de om în politică” – Ion Iliescu (PSD) despre Crin Antonescu

    “Voi merge înainte pe drumul catre Cotroceni până la capăt, mandatat de 140.000 de pedelişti şi de sutele de mii de suporteri care mi-au arătat încrederea” – Cătălin Predoiu (PDL)

    “Dl. Băsescu are demnitatea mai mare, a fost scuipat şi apoi a depus plângere. Deci îi poate reprezenta la PPE” – premierul Victor Ponta despre Antonescu, Blaga şi Ungureanu, care “s-au tot scuipat, iar acum se pupă”

    “Privind în urmă, nu pot să nu mă gândesc la faptul că am luat decizia corectă atunci când am decis să nu candidez ca independent. S-a dovedit acum că o eventuală intrare a mea în competiţia electorală ar fi aruncat PMP sub pragul de 5%” – Elena Băsescu (PMP)

    “PSD, cu electoratul lui captiv pe care-l ştim cu toţii care este, a reuşit să se impună, să învingă nepăsarea, indiferenţa unui electorat care a preferat să stea acasă sau să facă plajă decât să voteze” – Ioan Oltean (PDL)

    “Ştiu, sau cel puţin consider, că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “”Pregătit sunt. Cred că am experienţa politică, administrativă, am fost membru în atâtea guverne, şi pe zone diferite, sigur, legate de administraţie” – Vasile Blaga, liderul PDL