BusinessMagazin

Tag: portofolii

  • Românii, campionii creditelor neperformante

    Este important de menţionat că cifrele se referă la creşterea tranzacţiilor cu credite neperformante, şi nu la creşterea volumului de credite neperformante la nivel bancar, subliniază Radu Dumitrescu, partener în cadrul Deloitte România. El coordonează ramura dedicată Serviciilor în fuziuni şi achiziţii şi Serviciilor de Reorganizare din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară. Astfel, explică el, principalii catalizatori ai creşterii tranzacţiilor cu credite neperformante în Europa Centrală şi de Est sunt îmbunătăţirea condiţiilor economice în ţările CEE şi, dincolo de acestea, procesul de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR) desfăşurat la cerinţa Băncii Centrale Europene. „În urma procesului AQR au crescut ratele de provizionare pentru credite neperformante în mai multe ţări din CEE, ceea ce a favorizat tranzacţiile – băncile dorind să «scape» de aceste credite care aduc pierderi.”

    Cele mai multe tranzacţii s-au încheiat în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%). În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    În România, spune Dumitrescu, creşterea tranzacţiilor în 2016 a fost influenţată de dorinţa Băncii Naţionale de a reduce rata creditelor neperformante în sistemul bancar, care istoric a fost peste media europeană. Băncile s-au aliniat astfel la solicitările BNR şi au continuat procesul de vânzare a  creditelor neperformante într-un ritm similar cu 2015. „Vorbim de o creştere a tranzacţiilor cu credite neperformante, nu de creşterea numărului de credite neperformante. Conform studiului nostru, pe termen mediu şi lung ne aşteptăm la o descreştere a ratei creditelor neperformante în CEE, la o reducere a volumului de tranzacţii viitoare şi la o stabilizare a pieţei în jurul unor valori mai reduse faţă de cele care sunt tranzacţionate în aceasta perioadă. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice în regiune şi a creşterii interesului investitorilor de a cumpăra credite neperformante, cel mai probabil este că pe termen mediu şi lung stocul de credite neperformante se va reduce”, subliniază Radu Dumitrescu.

    Tranzacţionarea NPL-urilor este un lucru bun, spune managerul de la Deloitte, explicând că riscurile pot veni tocmai ca urmare a creşterii volumului de active de acest gen. „Din punctul nostru de vedere, creşterea volumului tranzacţiilor cu credite neperformante ajută la curăţarea sistemului bancar de active toxice şi nicidecum la apariţia unui pericol cu privire la stabilitatea acestui sistem. Băncile trebuie să acorde credite, nu să gestioneze active toxice, iar recuperatorii de creanţe au instrumente mai eficiente de realizare a unei astfel de gestiuni. Desigur, în măsura în care valoarea activelor toxice creşte în cadrul sistemului bancar, există un pericol la care băncile se expun, însă nu putem comenta în acest moment pe baza unui astfel de risc.”

    Conform studiului Deloitte, arată Dumitrescu, rolul restructurării va creşte ca importanţă în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante. Totuşi, rata acestora în România va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default. „Studiul arată importanţa cadrului legal în ceea ce priveşte recuperarea creditelor – complexitatea şi durata procedurilor legale care afectează debitorii neperformanţi vor influenţa, în continuare, evoluţia ratei NPL. Băncile îşi doresc simplificarea procedurilor legale de recuperare a creditelor, însă această măsură va putea fi implementată doar pe termen mediu şi lung.” În concluzie, vânzările de credite neperformante vor rămâne în continuare o opţiune pentru bănci în încercarea de a se alinia cu media europeană de 5%, spune Radu Dumitrescu.

    Piaţa creditelor neperformante s-a dezgheţat începând cu 2014, iar Deloitte a participat anul trecut la şase vânzări importante, valoarea totală a portofoliilor ridicându-se la 1,2 miliarde de euro. Aspectele importante ale unei astfel de tranzacţii, explică Radu Dumitrescu, sunt stabilirea unei aşteptări în ceea ce priveşte preţul (calculat în funcţie de portofoliu) şi o structurare a procesului de vânzare. Fără transparenţă în cadrul unei astfel de vânzări, procesul se va lungi foarte mult sau nu se va mai finaliza.

    „În România, piaţa creditelor neperformante este estimată la 1,5-2 miliarde de euro; aceasta reprezintă valoarea nominală a portofoliilor tranzacţionate. 2016 a fost cel mai bun an de după criză, iar în 2017 mărimea pieţei va fi similară”, spunea analistul Radu Dumitrescu recent pentru Business MAGAZIN.

    Deloitte a intermediat tranzacţii cu portofolii de credite bancare în valoare de peste 400 miliarde euro la nivel global, reprezentând atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de portofolii. În ultimii trei ani, Deloitte a oferit consultanţă clienţilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la active de peste 5 miliarde euro.

  • Deloitte: România, pe primul loc în Europa Centrală şi de Est la vânzarea creditelor neperformante

    Europa Centrală si de Est a beneficiat de un interes crescut al investitorilor şi de o activitate bancară mai intensă datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice şi a creşterii provizioanelor în câteva ţări din regiune ca urmare a exerciţiului de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR). Cele mai multe tranzacţii încheiate au avut loc în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%), se arată într-un comunicat al Deloitte.

    Raportul arată că, în 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    ”În 2017 băncile româneşti vizează micşorarea ratei NPL de 10% înregistrata la sfârşitul anului 2016, astfel că vor ţinti reducerea diferenţei dintre nivelul actual şi media europeană de 5%. În acest context, mă aştept să văd patru până la cinci tranzacţii cu credite neperformante în acest an, fiecare cu valori nominale de câteva sute de milioane de euro”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Deloitte România şi coordonator al ramurii dedicate serviciilor de fuziuni şi achiziţii şi serviciilor de reorganizare din cadrul departamentului de consultanţă financiară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine ar putea face parte din viitorul Guvern. Printre numele vehiculate, foşti miniştri

    În legătură cu funcţia de prim-ministru, deşi favorit a fost dat Liviu Dragnea, se pare că mai există un plan “B” în această privinţă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

     

  • KRUK a achiziţionat un portofoliu de creanţe de consum în Spania

    Grupul KRUK, jucător de top pe piaţa de management al creanţelor din zona Europei Centrale a câştigat licitaţia pentru achiziţia unui portofoliu de creanţe de consum pe piaţa din Spania, cu o valoare nominală totală de 183 milioane Euro. Aceasta este cea de-a doua investiţie KRUK în Spania, dar este mult mai importantă decât prima achiziţie în termeni de mărime a portofoliului şi a sumei investite.
     
    „Am mai făcut un pas spre consolidarea poziţiei noastre pe una dintre cele mai mari pieţe de creanţe din Europa. Băncile din Spania sunt extrem de interesate să vândă portofolii de creanţe neperformante. Judecând după tranzacţiile noastre până în acest moment şi după licitaţiile în desfăşurare pe piaţă, cred că încă nu am efectuat cea mai mare investiţie pe piaţa de profil din Spania. Ne străduim, de asemenea, să ne construim compania pe piaţa locală. S-ar putea să consolidăm acest proces prin achiziţia unei companii externe de management al creanţelor,” a declarat Piotr Krupa, Preşedintele Consiliului de Administraţie al KRUK S.A.
     
    Ne-am început operaţiunile în Spania în decembrie 2015. În aprilie 2016, KRUK a cumpărat primul portofoliu de creanţe de la BIGBANK AS Consumer Finance, portofoliu cu o valoare nominală de trei milioane Euro (aproximativ 13 milioane zloţi).
     
    În primele trei trimestre ale anului 2016, Grupul KRUK a investit 936 milioane zloţi în 60 de portofolii de creanţe cu o valoare nominală totală de 6,4 miliarde zloţi. Investiţiile au crescut astfel cu 220% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

  • …Şi-au rămas doar 36

    Până anul trecut, sistemul bancar cuprindea 40 de bănci, din care jumătate cu o cotă de piaţă de sub 1%, ceea ce a generat dezbateri privind nevoia de consolidare a sistemului. Acum sistemul bancar a ajuns la 36 de bănci. Iar procesul de consolidare cel mai probabil va continua. Unii bancheri văd posibilă ajustarea numărului de bănci spre 15-20. Însă procesul nu va fi rapid.

    Patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank, preluată de Banca Transilvania, RBS, unde portofoliile de retail şi corporate au fost preluate de UniCredit Bank, Millennium, cumpărată de OTP Bank şi Montepio (exit).

    Şi grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operaţiunilor locale. O altă bancă, Marfin Bank România, este „la vânzare“. De asemenea, există negocieri privind achiziţia Băncii Româneşti de către Bancpost.

    Banca Transilvania (BT), cea mai mare instituţie de credit cu capital românesc şi cu o capitalizare bursieră de peste 7 mld. lei, a finalizat anul trecut tranzacţia de preluare a Volksbank România, aceasta fiind cea mai importantă operaţiune din sectorul financiar – „fuziunea anului 2015“. În primăvara anului trecut a fost anunţată finalizarea tranzacţiei, după ce la sfârşitul anului 2014 banca din Cluj a semnat un angajament ferm de preluare printr-o tranzacţie fulger, după negocieri de doar câteva luni.

    Banca Transilvania a plătit pentru achiziţia Volksbank România în total 711 mil. euro, din care 81 mil. euro (358 mil. lei) pentru capitalul băncii şi 630 mil. euro în rambursarea unor linii de finanţare acordate de către acţionarii Volksbank băncii din România.

    Volksbank, o bancă cu active de 13 mld. lei, a fost scoasă la vânzare după ce a fost curăţată de credite neperformante, care ajunseseră la o treime din portofoliul total de credite. De la începutul anilor 2000, Volksbank crescuse rapid în perioada de boom a creditării, ajungând la finalul lui 2008 numărul 3 în România, după BCR şi BRD. Atunci Banca Transilvania era pe locul 7. Creşterea Volksbank s-a produs preponderent pe seama vânzării de credite ipotecare în valută, iar banca a înregistrat şi o deteriorare la fel de rapidă a portofoliului de credite în anii de criză, în special în cazul împrumuturilor în franci elveţieni.

    Unul dintre artizanii tranzacţiei cu Banca Transilvania a fost bancherul austriac de investiţii Heinrich Pecina, foarte influent în cercurile financiare şi politice de la Viena. El a venit cu această propunere la Cluj şi tot el a fost cel care a mediat tranzacţia, prin intermediul firmei Vienna Capital.

    Programul de integrare a Volksbank România în Banca Transilvania, început în luna aprilie 2015 şi deruat până la sfârşitul anului, a fost organizat pe 25 de proiecte. Fuziunea dintre cele două bănci a avut loc pe 31 decembrie, dată de la care Volksbank România a dispărut. Banca Transilvania este pe locul trei în sistemul bancar, poziţie pe care s-a plasat şi Volksbank în anii de boom economic, iar după finalizarea procesului de preluare a Volksbank, banca din Cluj se îndreaptă spre locul doi în piaţă, ocupat în prezent de BRD-SocGen.

    Activele Băncii Transilvania au făcut anul trecut un salt de 33%, după preluarea Volksbank, cota de piaţă urcând la 12,5%. În topul celor mai mari profituri pe piaţa financiară locală, Banca Transilvania s-a detaşat anul trecut, raportând un câştig net contabil de 2,4 mld. lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înregistrării câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.

    Şi britanicii de la RBS au plecat de pe piaţa românească, după numai şase ani de prezenţă, perioadă în care nu au făcut decât să-şi reducă în mod constant expunerea locală şi să caute activ un cumpărător pentru banca în posesia căreia ajunseseră după preluarea în cadrul unei tranzacţii globale a grupului olandez ABN Amro din 2008. Odată cu închiderea RBS România s-a pus capăt unei istorii de aproape două decenii. Olandezii de la ABN Amro construiseră în România la jumătatea anilor ‘90 unul dintre cei mai buni jucători locali pe segmentul corporate.

  • România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante

    România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante (npl), depăşind ţări precum Polonia sau Slovenia, băncile locale grăbindu-se să facă curăţenie în bilanţuri. Credite de aproape 2 miliarde de euro au scos anul trecut din bilanţuri bancherii din România, mai mult cu 0,6 miliarde faţă de 2014. Iar curăţenia continuă şi în acest an.

    România a fost, este şi va fi cea mai activă piaţă din Europa Centrală şi de Est. Este o piaţă atractivă. Investitorii se uită la noi. Mă aştept ca în 2016 piaţa tranzacţiilor cu portofolii bancare neperformante să ajungă la circa 2 mld. euro. Pentru a se ajunge la această sumă este necesar ca o bancă mare să vândă un portofoliu semnificativ“, spune Radu Dumitrescu, director consultanţă financiară la Deloitte România.

    Factorii posibili de creştere a pieţei ar fi cantitatea de credite neperformante (NPL) din piaţă, presiunea ca băncile să se focuseze pe banking, nu pe recuperare, şi interesul crescut al investitorilor pentru segmentul de NPL, după cum afirmă Dumitrescu, care coordonează echipa de servicii de suport în tranzacţii (transaction services) a Deloitte în România.
    Vânzarea pachetelor de NPL-uri vine după ce BNR a solicitat băncilor să-şi cureţe mai repede bilanţurile pentru a putea relua creditarea. Un alt factor determinant sunt testele realizate la nivel european (AQR – asset quality review) care afectează băncile-mamă. Primele pachete consistente de neperformante au ajuns pe piaţă la jumătatea lui 2014.
    România a ajuns să aibă cea mai mare piaţă de tranzacţii de portofolii de credite „rele“ din întreaga Europă Centrală şi de Est, din pricina ponderii mari pe care o deţin acestea în sistemul bancar.

    Bancherii şi-au curăţat întâi portofoliile de consum, iar abia de anul trecut au început să scoată la mezat portofolii semnificative de credite corporate. „Până în 2012-2013 majoritatea portofoliilor vândute erau (retail) negarantate. Ulterior, din 2013 au apărut pachetele de NPL garantate. Acum două treimi din pachetele NPL vândute sunt garantate şi o treime sunt negarantate“, explică reprezentantul Deloitte. Tot el explică modificarea şi în ce priveşte abordarea băncilor: „Probabil la început testau piaţa cu cele mai uşor de vândut şi au văzut că erau jucători interesaţi.“

    Iar în timp ce unele bănci au optat pentru vânzarea unor pachete mari de credite neperformante, altele vând bucăţi mai mici. „Dacă ai aşteptări de preţ mari este bine să mergi pe «picătura chinezească» vânzând pachete mici, ca să maximizezi. Dacă nu te interesează prea mult preţul, ci să scapi rapid de creditele neperformante, încerci să vinzi pachete mari. Fiecare bancă încearcă să vândă un pachet de NPL relevant, dar pachete omogene sunt mai uşor de înţeles, de evaluat. Cu cât pachetul este mai eterogen, cu atât este mai greu de evaluat, ia timp mai mult şi presupune eforturi mai mari“.

    Tokyo, Triton, Rosemary, Saturn, Ariadne, Henri, Donau sau Gabriel sunt numele de cod ale principalelor proiecte de vânzare de credite neperformante ale băncilor locale, în timp ce în ţările din regiune operaţiunile de acest fel au primit nume de cod precum Dinara sau Charlotte.

    BCR a vândut în decembrie 2015 un pachet de credite neperformante corporate de 1,2 mld. euro (Tokyo) la un preţ de sub 10% către un consorţiu format din Deutsche Bank, IFC şi APS; acesta a fost cel mai mare pachet de NPL vândut până acum în România. În urma acestei operaţiuni, ponderea împrumuturilor neperformante a scăzut la BCR de la 25,7% în decembrie 2014 la 20,2%. Totuşi liderul pieţei bancare locale nu a finalizat curăţarea bilanţului şi negociază vânzarea unui alt portofoliu de credite neperformante.

    Iniţial, BCR a scos la vânzare un pachet de neperformante de 2,7 mld. euro, însă a renunţat la vânzarea integrală deoarece preţul primit a fost sub aşteptări, astfel că a decis spargerea în bucăţi a portofoliului.
    De pachetul de NPL-uri BCR de 2,7 mld. euro au fost interesaţi jucători suficient de potenţi financiar, iar retragerea ofertei iniţiale a avut o influenţă negativă. Preţul sub aşteptări, de care se discuta înainte ca BCR să schimbe strategia de vânzare a NPL-urilor este legat mai curând de diversitate decât de dimensiune.

     

  • Câţi şefi de bancă din top 10 au rezistat în anii de criză pe poziţia de director general

     Pierderile raportate de bănci în ultimii ani şi portofoliile consistente de credite neperformante au făcut ca puţini şefi de bancă să reuşească să supravieţuiască crizei.

    Criza prin care a trecut în ultimii ani sectorul ban­car nu a rămas fără urmări la nivel de top management, doar patru dintre cele mai mari zece bănci locale traversând perioada de criză cu acelaşi director executiv, în timp ce restul au schimbat doi, trei sau chiar cinci şefi în ultimii an.

    Bancpost, BCR şi BRD-SocGen se detaşează în topul schimbărilor la nivel de top management din 2008 încoace, schim­bând mai mult de trei persoane pe poziţia de director general.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Românul care la 28 de ani a făcut afaceri cu Bill Gates. Microsoft i-a cumpărat compania pentru zeci de milioane de dolari

    Un tânăr prezentat în prima ediţie a catalogului 100 Tineri manageri de Top, în 2006, este Cătălin Olteanu. La acea vreme, Olteanu avea 28 de ani şi ţinuse titlurile de primă pagină ale ziarelor pentru că făcuse deja afaceri cu Bill Gates.

    Cătălin Olteanu a pus pe picioare o firmă de software „de nişă“, UMT România, filială a UMT New York, care a produs o aplicaţie complexă de management al portofoliilor de proiecte (un pas înainte, pe scara complexităţii, faţă de managementul de proiect), soft care a fost cumpărat în februarie 2006 de Microsoft. Gates a „înghiţit“ cu totul firma UMT New York, deci şi filiala din România; suma tranzacţiei nu a fost dezvăluită, dar conform unor estimări se ridică la zeci de milioane de dolari.

    După achiziţie, Olteanu a plecat cu familia în Seattle, la sediul central al Microsoft din Redmond, iar acum conduce UMT360, companie care digitalizează tot ce înseamnă planificarea şi controlul investiţiilor. UMT360 a fost numită de două ori Gartner Cool Vendor in Project Portfolio Management (PPM), a fost poziţionată tot de Gartner în categoria companiilor vizionare şi a fost numită inclusiv în 2014 Microsoft PPM Partner of the Year.

    La ce foloseşte softul dezvoltat de UMT, care a trezit interesul lui Bill Gates, povestea anterior Cătălin Olteanu: „Dacă ai trei idei de afaceri pe an, nu ai nevoie de soft. Dacă în schimb ai o listă cu 100 de idei, să zicem ca e uşor să vezi care sunt cele mai bune 10 şi cele mai proaste 10. Dar la mijloc îţi rămân 80 – poate ele costă 50 de milioane, iar tu ai doar 20-25 de milioane la dispoziţie. Pe care le alegi?“.

    După negocieri care au durat aproape un an, Microsoft cumpăra, la jumătatea lunii ianuarie 2006, firma UMT New York –  juridic vorbind, pentru că, practic, o cumpărase numai pentru filiala din România, UMT România SRL.
     
    Valoarea tranzacţiei dintre UMT şi Microsoft nu a fost facută publică. Având în vedere însă că valoarea portofoliilor de proiecte administrate la acea vreme cu software-ul UMT depăşea 20 de miliarde de dolari, este foarte probabil ca şi tranzacţia să se fi ridicat la o suma apreciabilă – zeci de milioane de dolari, cel mai probabil.

    Software-ul produs la Bucureşti de echipa de 40 de programatori ai lui Olteanu era “ambalat” la sediul central al firmei din New York cu servicii de consultanţă şi vândut clienţilor care îndeplineau o primă condiţie de bază: cifră de afaceri de minimum 1 miliard de dolari pe an. În portofoliul de clienţi cu care fondatorii UMT, doi americani şi un israelian, s-au prezentat la primele negocieri cu Microsoft intrau nume  precum Bank of America, JP Morgan, Citigroup, Qwest Communications sau Star Alliance.

  • Ca să duduie iar economia

    Previzibil, partidele au început să ridice pretenţii: Tăriceanu nu s-a sfiit să admită că partidul pe care îl conduce vizează principalele ministere din viitorul guvern, respectiv Ministerul Finanţelor sau Ministerul Economiei, în timp ce şeful UNPR, Gabriel Oprea, a anunţat că îşi propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani, conform cu protocolul PSD-UNPR semnat în 2012, fără însă a confirma că ar condiţiona susţinerea guvernului Ponta de aprobarea acestor proiecte.

    Ponta a anunţat că în perioada 15-19 decembrie va veni în parlament cu noua structură de guvern şi cu proiectul de buget pe anul 2015. În ce priveşte UDMR, vicepreşedintele Laszlo Borbely a explicat că inclusiv dacă partidul său iese de la guvernare, aşa cum a anunţat recent că se va decide la reuniunea reprezentanţilor din 13 decembrie, nu există niciun impediment să voteze totuşi guvernul restructurat.

    Până atunci, guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate în plus peste 4,4 mld. lei, din care aproape 2,3 mld. lei pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari, iar restul în principal pentru plata arieratelor şi a despăgubirilor gestionate de ANRP. Potrivit proiectului, rezultatele de până în prezent argumentează posibilitatea unei creşteri economice pe 2014 de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

    Rectificarea a fost aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi care stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie. Aceasta a determinat Consiliul Fiscal să acuze că rectificarea este ilegală şi că arată incapacitatea guvernului de programare şi execuţie a bugetului. Argumentul că guvernul îşi poate permite această rectificare pentru că bugetul are excedent de 0,29% din PIB la 10 luni ar fi fals, susţine Consiliul, întrucât excedentul nu se datorează unor venituri mult peste estimări, ci nerealizării cheltuielilor de investiţii.

    În privinţa bugetului pe 2015, ministrul bugetului, Daris Vâlcov, a promis din nou că nu vor fi operate niciun fel de majorări de taxe şi impozite şi a menţionat, ca noutate, doar că va fi discutată cu FMI reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. El şi-a menţinut poziţia că nu vor fi majorate taxele inclusiv după debutul negocierilor cu Comisia Europeană şi FMI, în cursul cărora Comisia Europeană a cerut un deficit bugetar de 0,9%, mai mic decât cel asumat iniţial de autorităţile române în cadrul traiectoriei de ajustare fiscală care prevede atingerea unui deficit structural de 1% din PIB în 2015 (acest prag de deficit structural este de fapt esenţa faimosului MTO – Medium Term Objective).

    Nici sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului Vâlcov. Decizia va fi luată de guvern prin ordonanţă de urgenţă. Un indiciu a ceea ce ar urma să se întâmple, în viziunea actualului guvern, l-a dat premierul Victor Ponta, care a apreciat că redevenţele ar trebui reduse pentru explorările şi exploatările offshore, “pentru că altfel nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”. Premierul a mai argumentat că în cazul redevenţelor este necesar un consens cu opoziţia, astfel încât sistemul care va fi adoptat să nu fie schimbat ulterior. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.

     

  • Necazurile lui Juncker: cine sunt candidaţii cu probleme propuşi pentru viitoarea Comisie Europeană

    Nominalizarea de către Slovenia a unui nou candidat, tot femeie, a devenit astfel alternativa la o respingere în bloc a tuturor membrilor comisiei lui Jean-Claude Juncker. În ciuda avertismentelor de la Parlamentul European ca guvernul sloven să trimită de această dată pe cineva experimentat în politicile europene, ca să evite o nouă respingere a candidaturii, premierul sloven Miro Cerar a desemnat-o pe Violeta Bulc, 50 de ani, o femeie de afaceri care s-a remarcat ca fondator al unei firme de telecom şi pe care Cerar a adus-o luna trecută în echipa guvernamentală ca vicepremier. Audierea lui Bulc de către Juncker va avea loc la 13 octombrie, spre a putea defini ce portofoliu ar putea să preia.

    Alenka Bratusek a fost singura candidată dintre noii comisari desemnaţi care nu i-a convins deloc pe parlamentarii europeni, deşi mari probleme au întâmpinat şi francezul Pierre Moscovici, ales pentru portofoliul economiei, dar a cărui ţară tocmai şi-a aprobat un buget care ignoră calendarul de disciplină fiscală al UE, spaniolul Miguel Cañete, propus pentru climat şi energie, dar acuzat că va face figură de om de lobby în CE pentru industria petrolieră, britanicul Jonathan Hill, nominalizat pentru servicii financiare, dar avizat abia după o a doua rundă de audieri, şi ungurul Tibor Navracsics, nominalizat pentru cultură şi educaţie, care a primit cu greu avizul şi numai în condiţiile unei ajustări a atribuţiilor din portofoliul său (au circulat propuneri ca atribuţiile legate de problemele de cetăţenie europeană să fie scoase din portofoliu şi date vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans, ori chiar ca Juncker să-i dea alt portofoliu lui Navracsics, deşi purtătoarea de cuvânt a lui Juncker a spus că schimbarea portofoliului nu se va întâmpla).

    La polul opus, Corina Creţu, care se va ocupa de dezvoltarea regională, s-a aflat printre comisarii desemnaţi care au primit avizul fără nicio problemă din partea comisiilor care i-au audiat. Deţinătorul acestui portofoliu în actuala CE, austriacul Johannes Hahn, nu a găsit necesar să-i dea acesteia sfaturi în privinţa viitoarei strategii de cheltuire a bugetului pentru dezvoltare regională, sugerând doar că de acum înainte, PIB, sau bogăţia unei regiuni, n-ar trebui să mai fie singurul criteriu spre a decide dacă o regiune se califică pentru banii comunitari, ci să fie luate în considerare şi alte criterii, cum ar fi performanţa în materie de inovaţie.