BusinessMagazin

Tag: portofolii

  • Un alt lider din ţară îi susţine pe membrii ALDE nominalizaţi pentru portofoliile vacante. Ce se întâmplă în fililalele ALDE

    Preşedintele ALDE Gorj, Ion Iordache, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că, de principiu, nu este de acord ca membrii ALDE nominalizaţi pentru portofoliile vacante să fie excluşi din partid, „pentru că au fost deciziile pe care le-au luat ei, în concordanţă cu ce stabiliseră şi ce promiseseră electoratului lor”.

    Potrivit liderului ALDE din Gorj, deciziile luate, în ultima perioadă, de către partid, au fost luate de către un grup destul de restrâns: „Nu mă refer neapărat la retragere, că nu asta este marea problemă a oamenilor din ALDE, marea problemă este ce au făcut cu Pro România fără să consulte liderii locali, preşedinţii de organizaţii. Pe mine nu m-au întrebat şi eu oricum am fost cred că primul care a vorbit public că trebuie să ieşim de la guvernare, dar nu se face aşa. Adică şi-au bătut joc de cariera lor, de ce vorbiseră cu oamenii. La nivelul conducerii nu mai există o echipă care să ţină legătura cu teritoriul. Sunt ei şi atât. Atunci ar trebui şi ceilalţi lideri locali să-şi facă fiecare pentru el, să-şi asigure viitorul în politică, sunt unii dintre ei care doar asta fac şi asta au făcut dintotdeauna, oamenii nu au altceva şi poate pentru orgoliile sau nu ştiu ce fel de înţelegeri între nişte lideri să arunce pe ceilalţi la coşul de gunoi”.

    Ion Iordache spune că susţine cele trei nominalizări, chiar dacă nu îi cunoaşte personal pe cei trei: „Nu am vorbit niciodată cu dumnealor, pe domnul Cupă îl cunosc destul de bine şi cu siguranţă, mai ales că este apropiat de zona noastră, a fost şi parlamentar de Gorj, este acum preşedinte la Dolj, ne-am înţeles dintotdeauna destul de bine, ar fi potrivit. Are şi o experienţă, un CV în spate, a fost ani de zile director la Finanţe la Gorj. Nu ai ce să spui. Îi susţin”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile cu cele mai valoroase portofolii de branduri româneşti sunt evaluate la 665 mil. euro, în urcare cu 20% faţă de 2018

    „Cele mai valoroase 10 portofolii de branduri sunt evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piaţă. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual”, potrivit analiştilor Brand Finance.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Cine pleacă şi cine rămâne în Guvernul Dăncilă. SURPRIZA de la Educaţie

    Până în acest moment, pare cert că Olguţa Vasilescu va continua la ministerul Muncii, Carmen Dan la ministerul Afacerilor Interne, Mihai Fifor la Apărare, Petre Daea la Agricultură, Paul Stănescu la Dezvoltare, care va fi, cel mai probabil, şi vicepremier, dar şi Tudorel Toader la Justiţie.

    Pe de altă parte, ALDE, care a deţinut patru portofolii – Externe, Mediu, Energie şi Relaţia cu Parlamentul, şi le va păstra. De asemenea, şi titularii acestor portofolii se vor regăsi în Guvernul Dăncilă, respectiv Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Toma Petcu şi Viorel Ilie. ALDE va păstra, de asemenea, şi funcţia de vicepremier, deţinută de Gavrilescu.

    Un alt ministru care se va regăsi în Cabinetul Dăncilă va fi Ioan Deneş, la ministerul Apelor şi Pădurilor, acesta fiind votat recent de CExN al PSD în locul Doinei Pană, dar nu a mai depus jurământul din cauza demisiei lui Tudose.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • In vino veritas

    În ultimii ani, tot mai mulţi antreprenori români s-au lăsat şi ei cuceriţi de dealurile domoale din zona Dealu Mare şi Drăgăşani şi readuc în prim-plan povestea uitată a vinurilor româneşti. Cum? De regulă, cu banii câştigaţi în alte businessuri, fie ele în energie, finanţe, producţie sau auto.

    Într-o perioadă în care preţul petrolului îşi continuă declinul, bursele nu mai par nici ele la fel de atrăgătoare ca până acum şi nici măcar aurul nu mai e ce a fost, vinul devine o opţiune din ce în ce mai căutată. Nu, nu este un fenomen nou, ba din contră, connaisseurii şi pasionaţii de vinuri au în pivniţe licori în valoare de sute de mii şi chiar milioane de euro, provenind din Bordeaux, Champagne, Piemont sau alte regiuni cu tradiţie.

    Domeniul atrage deopotrivă interesul producătorilor şi colecţionarilor, iar afacerea este susţinută de cele mai multe ori financiar de alte businessuri, dar şi de pasiunea pentru o licoare considerată a avea nu doar o componentă istorică puternică, ci şi una spirituală.

    „Noi am intrat în această industrie aşa cum alţi oameni îmbrăţişează religia. Din toată inima“, sumariza recent Florence Cathiard ultimii 26 de ani din viaţă, pe care ea şi soţul său i-au dedicat vinului. Mai exact, producătorului francez de vin Smith Haut Lafitte. Povestea familiei Cathiard nu este extrem de lungă, însă cea a podgoriei şi a castelului pe care le-a cumpărat în regiunea Bordeaux se întinde pe parcursul a şase secole şi jumătate. O istorie mai lungă decât a multor state din lume.

    Florence Cathiard l-a cunoscut pe soţul său Daniel când amândoi erau adolescenţi şi membri ai echipei naţionale de schi a Franţei. S-au îndrăgostit încă de atunci unul de altul şi abia mai târziu de vin. După ce s-au retras din sport, s-au dedicat afacerilor în retail, dezvoltând două lanţuri de magazine – unul alimentar, iar un altul de echipamente sportive sub brandul Go Sport. Când cele două ajunseseră la un total de 1.000 de unităţi, familia Cathiard le-a vândut către gigantul francez Casino, unul dintre cei mai importanţi jucători din retailul mondial. Iar cei doi au decis să investească banii obţinuţi din această tranzacţie în vin, o pasiune latentă a amândurora.

    Exemplul familiei Cathiard este doar unul dintre multele de această natură. Bancherii de Rothschild, unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume, sunt poate cel mai elocvent caz în domeniu. Philippe, baron de Rothschild, a fost pilot de curse, scenarist, producător de teatru şi film, poet şi unul dintre cei mai cunoscuţi producători de vin din lume. Şi, nu în ultimul rând, membru al dinastiei de bancheri Rothschild. A preluat operaţiunile de la Chateau Mouton Rothschild când avea doar 20 de ani şi a transformat afacerea într-un imperiu. Puţini sunt cei care nu au auzit despre brand.

    Alte nume sonore pe lista proprietarilor de crame sunt acţionarii caselor de modă Chanel, Ferragamo sau Bulgari, care şi-au dat seama că un vin bun nu se demodează niciodată, pe când în fashion totul este efemer. Nici oamenii de la Hollywood nu au rămas indiferenţi în faţa unui astfel de business, iar în rândul investitorilor se găsesc nume precum Brad Pitt şi Angelina Jolie, Francis Ford Coppola şi Drew Barrymore.

    O să încheiem lista cu Madonna, Gianluigi Buffon şi David Beckham (ambii fotbalişti, dacă mai era nevoie de vreo prezentare). Şi, cred că nu mai e nevoie de niciun argument pentru a spune că, indiferent de vârstă, sex sau formare, vinul naşte pasiuni.

    Cei mai mulţi aleg să îşi dezvolte businessul în zone cu „ştaif” şi renume precum Bordeaux sau Toscana. Sunt şi cei care preferă să meargă în lumea nouă, în Chile, Australia sau Africa de Sud, în căutarea licorii perfecte. Puţini sunt cei care aleg lumea foarte veche, adică România. De fapt, puţini sunt cei care ştiu că România face parte din lumea foarte veche a vinului, după cum spunea chiar antreprenorul Cristian Preotu, cu mai multe afaceri în domeniul gastronomiei de lux.

    Există însă şi curajoşi care s-au lăsat cuceriţi de dealurile molatice din zona Dealu Mare sau de colinele rotunjite din Drăgăşani şi Dobrogea. Familia de marchizi Antinori este o legendă în lumea vinului, cu o istorie de peste 600 de ani în domeniu. Local, italienii controlează în zona Dealu Mare producătorul Vitis Metamorfosis. Şi miliardarul austriac Alfred Beck a pariat peste 5 milioane de euro pe producţia locală de vin în inima ţării, în Transilvania, el deţinând astăzi Crama Liliac (cu brandurile Liliac şi Crepuscul).

    Ei nu sunt însă singurii care au simţit potenţialul pieţei locale. Viaţa lui Karl Hauptmann pare la prima vedere un joc de noroc. La o privire mai atentă însă, înţelegi că este un joc de şah, unde fiecare mutare este gândită în avans, pentru ca în final să poată striga: „Mat. Şah mat“. Doctor în economie, germanul Karl Hauptmann pariază pe pieţele financiare de aproape 30 de ani.

    După ce şi-a finalizat studiile, omul de afaceri a început să lucreze în domeniul financiar, în special ca bancher de investiţii, un job unde riscul este „felul de mâncare principal“ al fiecărei zile. Fost director al operaţiunilor internaţionale ale băncii de investiţii Merrill Lynch (divizia de wealth management a Bank of America) şi vicepreşedinte al Bankers Trust International, Karl Hauptmann a fondat la începutul anilor ’90 Telor Capital Management, propriul fond de investiţii, cu sediul la Praga. În România a mizat iniţial pe domeniul imobiliarelor, însă apoi a ales un segment pe care l-a descoperit în 1987 şi care continuă să îl fascineze şi astăzi – vinul. El este unul dintre acţionarii producătorului Alira din zona Dobrogei.

    De la astfel de pasiuni mistuitoare nu fac excepţie nici antreprenorii români, care după ce şi-au dezvoltat businessuri în auto, energie sau finanţe se lasă mânaţi de pasiunea pentru vin. Unii recunosc că este pură pasiune şi sunt convinşi că businessul cu vin are nevoie de răbdare şi timp pentru a îşi arăta roadele. Chiar şi zece ani de răbdare. Tocmai de aceea, ei nu renunţă la businessul lor iniţial.

    Un antreprenor chiar m-a întrebat odată: „Ştii cum se face o avere mică din vin? Porneşti de la o avere mare!” Fiecare poveste este însă diferită, mai ales atunci când este narată de fiecare antreprenor în parte.

  • Numărul bărbaţilor care îşi comandă online produse de înfrumuseţare a crescut cu 5% în 2016

    Varietatea de produse, brandurile de renume care lansează game dedicate pentru bărbaţi, dar şi o atenţie sporită acordată aspectului fizic, sunt cele mai importante motive care i-au făcut pe bărbaţii din România să devină clienţi fideli ai magazinelor online de specialitate.

    „Deşi cea mai mare parte a portofoliului de produse este dedicată femeilor, am început treptat să introducem articole unisex şi, ulterior, să dezvoltăm o categorie specială pentru bărbaţi. Astfel, în 2016, am remarcat o creştere de 5% a numărului de clienţi de sex masculin, aceştia reprezentând acum 40% din totalul clienţilor shop-ului virtual”, a menţionat Angela Ţiboc, Director al Diviziei de Fashion&Lifestyle a SOLE.

    Potrivit companiei, bărbaţii ajung să surclaseze numărul de cliente de sex feminin doar în perioadele de sărbători, în mod special de Crăciun, şi cu ocazia campaniilor de oferte precum Black Friday, însă, în general, reprezentanţii SOLE anticipează că ponderile celor două segmente de public vor fi echivalente în maxim 3 ani.

    În ceea ce priveşte tipul de produse solicitate, reprezentanta companiei afirmă că parfumurile se află pe primul loc în topul cumpărăturilor, acesta fiind completat de şampoane şi produse pentru întreţinerea bărbii, cea din urmă categorie reprezentând un trend care a cunoscut o creştere remarcabilă într-un timp foarte scurt. De asemenea, se pune un accent deosebit şi pe gama de accesorii precum ceasuri şi genţi de mici dimensiuni. Astfel, printre cele mai comandate branduri se numără Paco Rabanne, Gucci, Carolina Herrera şi Hugo Boss.

    Bugetul mediu alocat de bărbaţi pentru produsele de înfrumuseţare ajunge la 300 lei

    Chiar dacă frecvenţa cu care aceştia achiziţionează produse de styling şi întreţinere nu este atât de crescută precum în cazul femeilor, valoarea medie a coşului de cumpărături comandat de bărbaţi ajunge la cca. 300 lei. Spre deosebire, femeile dau şi 500 lei o dată la trei luni pentru reînnoirea stocului de cosmetice.

    „Pe măsură ce acest segment de public are acces la o gamă de produse din ce în ce mai variată, suntem siguri că numărul lor va continua să crească. Este necesar însă ca aceştia să găsească o interfaţă cât mai simplistă, uşor de navigat, o categorie dedicată pentru produsele pe care le caută şi, desigur, acces la ultimele noutăţi de pe piaţă, în special pe zona de accesorii” a completat reprezentanta companiei.

    Potrivit analizelor companiei, cei mai mulţi bărbaţi care îşi comandă articole de îngrijire personală şi accesorii provin din Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

  • Numărul bărbaţilor care îşi comandă online produse de înfrumuseţare a crescut cu 5% în 2016

    Varietatea de produse, brandurile de renume care lansează game dedicate pentru bărbaţi, dar şi o atenţie sporită acordată aspectului fizic, sunt cele mai importante motive care i-au făcut pe bărbaţii din România să devină clienţi fideli ai magazinelor online de specialitate.

    „Deşi cea mai mare parte a portofoliului de produse este dedicată femeilor, am început treptat să introducem articole unisex şi, ulterior, să dezvoltăm o categorie specială pentru bărbaţi. Astfel, în 2016, am remarcat o creştere de 5% a numărului de clienţi de sex masculin, aceştia reprezentând acum 40% din totalul clienţilor shop-ului virtual”, a menţionat Angela Ţiboc, Director al Diviziei de Fashion&Lifestyle a SOLE.

    Potrivit companiei, bărbaţii ajung să surclaseze numărul de cliente de sex feminin doar în perioadele de sărbători, în mod special de Crăciun, şi cu ocazia campaniilor de oferte precum Black Friday, însă, în general, reprezentanţii SOLE anticipează că ponderile celor două segmente de public vor fi echivalente în maxim 3 ani.

    În ceea ce priveşte tipul de produse solicitate, reprezentanta companiei afirmă că parfumurile se află pe primul loc în topul cumpărăturilor, acesta fiind completat de şampoane şi produse pentru întreţinerea bărbii, cea din urmă categorie reprezentând un trend care a cunoscut o creştere remarcabilă într-un timp foarte scurt. De asemenea, se pune un accent deosebit şi pe gama de accesorii precum ceasuri şi genţi de mici dimensiuni. Astfel, printre cele mai comandate branduri se numără Paco Rabanne, Gucci, Carolina Herrera şi Hugo Boss.

    Bugetul mediu alocat de bărbaţi pentru produsele de înfrumuseţare ajunge la 300 lei

    Chiar dacă frecvenţa cu care aceştia achiziţionează produse de styling şi întreţinere nu este atât de crescută precum în cazul femeilor, valoarea medie a coşului de cumpărături comandat de bărbaţi ajunge la cca. 300 lei. Spre deosebire, femeile dau şi 500 lei o dată la trei luni pentru reînnoirea stocului de cosmetice.

    „Pe măsură ce acest segment de public are acces la o gamă de produse din ce în ce mai variată, suntem siguri că numărul lor va continua să crească. Este necesar însă ca aceştia să găsească o interfaţă cât mai simplistă, uşor de navigat, o categorie dedicată pentru produsele pe care le caută şi, desigur, acces la ultimele noutăţi de pe piaţă, în special pe zona de accesorii” a completat reprezentanta companiei.

    Potrivit analizelor companiei, cei mai mulţi bărbaţi care îşi comandă articole de îngrijire personală şi accesorii provin din Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

  • Românii, campionii creditelor neperformante

    Este important de menţionat că cifrele se referă la creşterea tranzacţiilor cu credite neperformante, şi nu la creşterea volumului de credite neperformante la nivel bancar, subliniază Radu Dumitrescu, partener în cadrul Deloitte România. El coordonează ramura dedicată Serviciilor în fuziuni şi achiziţii şi Serviciilor de Reorganizare din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară. Astfel, explică el, principalii catalizatori ai creşterii tranzacţiilor cu credite neperformante în Europa Centrală şi de Est sunt îmbunătăţirea condiţiilor economice în ţările CEE şi, dincolo de acestea, procesul de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR) desfăşurat la cerinţa Băncii Centrale Europene. „În urma procesului AQR au crescut ratele de provizionare pentru credite neperformante în mai multe ţări din CEE, ceea ce a favorizat tranzacţiile – băncile dorind să «scape» de aceste credite care aduc pierderi.”

    Cele mai multe tranzacţii s-au încheiat în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%). În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    În România, spune Dumitrescu, creşterea tranzacţiilor în 2016 a fost influenţată de dorinţa Băncii Naţionale de a reduce rata creditelor neperformante în sistemul bancar, care istoric a fost peste media europeană. Băncile s-au aliniat astfel la solicitările BNR şi au continuat procesul de vânzare a  creditelor neperformante într-un ritm similar cu 2015. „Vorbim de o creştere a tranzacţiilor cu credite neperformante, nu de creşterea numărului de credite neperformante. Conform studiului nostru, pe termen mediu şi lung ne aşteptăm la o descreştere a ratei creditelor neperformante în CEE, la o reducere a volumului de tranzacţii viitoare şi la o stabilizare a pieţei în jurul unor valori mai reduse faţă de cele care sunt tranzacţionate în aceasta perioadă. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice în regiune şi a creşterii interesului investitorilor de a cumpăra credite neperformante, cel mai probabil este că pe termen mediu şi lung stocul de credite neperformante se va reduce”, subliniază Radu Dumitrescu.

    Tranzacţionarea NPL-urilor este un lucru bun, spune managerul de la Deloitte, explicând că riscurile pot veni tocmai ca urmare a creşterii volumului de active de acest gen. „Din punctul nostru de vedere, creşterea volumului tranzacţiilor cu credite neperformante ajută la curăţarea sistemului bancar de active toxice şi nicidecum la apariţia unui pericol cu privire la stabilitatea acestui sistem. Băncile trebuie să acorde credite, nu să gestioneze active toxice, iar recuperatorii de creanţe au instrumente mai eficiente de realizare a unei astfel de gestiuni. Desigur, în măsura în care valoarea activelor toxice creşte în cadrul sistemului bancar, există un pericol la care băncile se expun, însă nu putem comenta în acest moment pe baza unui astfel de risc.”

    Conform studiului Deloitte, arată Dumitrescu, rolul restructurării va creşte ca importanţă în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante. Totuşi, rata acestora în România va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default. „Studiul arată importanţa cadrului legal în ceea ce priveşte recuperarea creditelor – complexitatea şi durata procedurilor legale care afectează debitorii neperformanţi vor influenţa, în continuare, evoluţia ratei NPL. Băncile îşi doresc simplificarea procedurilor legale de recuperare a creditelor, însă această măsură va putea fi implementată doar pe termen mediu şi lung.” În concluzie, vânzările de credite neperformante vor rămâne în continuare o opţiune pentru bănci în încercarea de a se alinia cu media europeană de 5%, spune Radu Dumitrescu.

    Piaţa creditelor neperformante s-a dezgheţat începând cu 2014, iar Deloitte a participat anul trecut la şase vânzări importante, valoarea totală a portofoliilor ridicându-se la 1,2 miliarde de euro. Aspectele importante ale unei astfel de tranzacţii, explică Radu Dumitrescu, sunt stabilirea unei aşteptări în ceea ce priveşte preţul (calculat în funcţie de portofoliu) şi o structurare a procesului de vânzare. Fără transparenţă în cadrul unei astfel de vânzări, procesul se va lungi foarte mult sau nu se va mai finaliza.

    „În România, piaţa creditelor neperformante este estimată la 1,5-2 miliarde de euro; aceasta reprezintă valoarea nominală a portofoliilor tranzacţionate. 2016 a fost cel mai bun an de după criză, iar în 2017 mărimea pieţei va fi similară”, spunea analistul Radu Dumitrescu recent pentru Business MAGAZIN.

    Deloitte a intermediat tranzacţii cu portofolii de credite bancare în valoare de peste 400 miliarde euro la nivel global, reprezentând atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de portofolii. În ultimii trei ani, Deloitte a oferit consultanţă clienţilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la active de peste 5 miliarde euro.

  • Deloitte: România, pe primul loc în Europa Centrală şi de Est la vânzarea creditelor neperformante

    Europa Centrală si de Est a beneficiat de un interes crescut al investitorilor şi de o activitate bancară mai intensă datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice şi a creşterii provizioanelor în câteva ţări din regiune ca urmare a exerciţiului de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR). Cele mai multe tranzacţii încheiate au avut loc în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%), se arată într-un comunicat al Deloitte.

    Raportul arată că, în 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    ”În 2017 băncile româneşti vizează micşorarea ratei NPL de 10% înregistrata la sfârşitul anului 2016, astfel că vor ţinti reducerea diferenţei dintre nivelul actual şi media europeană de 5%. În acest context, mă aştept să văd patru până la cinci tranzacţii cu credite neperformante în acest an, fiecare cu valori nominale de câteva sute de milioane de euro”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Deloitte România şi coordonator al ramurii dedicate serviciilor de fuziuni şi achiziţii şi serviciilor de reorganizare din cadrul departamentului de consultanţă financiară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine ar putea face parte din viitorul Guvern. Printre numele vehiculate, foşti miniştri

    În legătură cu funcţia de prim-ministru, deşi favorit a fost dat Liviu Dragnea, se pare că mai există un plan “B” în această privinţă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

     

  • KRUK a achiziţionat un portofoliu de creanţe de consum în Spania

    Grupul KRUK, jucător de top pe piaţa de management al creanţelor din zona Europei Centrale a câştigat licitaţia pentru achiziţia unui portofoliu de creanţe de consum pe piaţa din Spania, cu o valoare nominală totală de 183 milioane Euro. Aceasta este cea de-a doua investiţie KRUK în Spania, dar este mult mai importantă decât prima achiziţie în termeni de mărime a portofoliului şi a sumei investite.
     
    „Am mai făcut un pas spre consolidarea poziţiei noastre pe una dintre cele mai mari pieţe de creanţe din Europa. Băncile din Spania sunt extrem de interesate să vândă portofolii de creanţe neperformante. Judecând după tranzacţiile noastre până în acest moment şi după licitaţiile în desfăşurare pe piaţă, cred că încă nu am efectuat cea mai mare investiţie pe piaţa de profil din Spania. Ne străduim, de asemenea, să ne construim compania pe piaţa locală. S-ar putea să consolidăm acest proces prin achiziţia unei companii externe de management al creanţelor,” a declarat Piotr Krupa, Preşedintele Consiliului de Administraţie al KRUK S.A.
     
    Ne-am început operaţiunile în Spania în decembrie 2015. În aprilie 2016, KRUK a cumpărat primul portofoliu de creanţe de la BIGBANK AS Consumer Finance, portofoliu cu o valoare nominală de trei milioane Euro (aproximativ 13 milioane zloţi).
     
    În primele trei trimestre ale anului 2016, Grupul KRUK a investit 936 milioane zloţi în 60 de portofolii de creanţe cu o valoare nominală totală de 6,4 miliarde zloţi. Investiţiile au crescut astfel cu 220% comparativ cu perioada similară a anului trecut.