BusinessMagazin

Tag: porosenko

  • Forţele ucrainene construiesc trei linii de apărare în regiunea Doneţk, anunţă Poroşenko

    “Consolidăm măsurile de apărare, pentru a nu permite accesul teroriştilor (rebelilor proruşi) în zonele controlate de Kiev”, a afirmat Poroşenko, într-o şedinţă a administraţiei regionale, desfăşurată în Severodoneţk, în regiunea Lugansk.

    “Nu îi vom lăsa pe separatişti să afecteze viaţa paşnică a ucrainenilor”, a adăugat el.

    Preşedintele ucrainean a subliniat că armata ucraineană trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru o activitate eficientă pe timp de iarnă.

    El a îndemnat administraţia locală şi Guvernul să-şi coordoneze acţiunile cu armata.

  • Ucraina, paşi spre pace cu spatele la zid

    Amânarea vizează reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a făcut şi o vizită la Washington, unde a pledat cauza ţării sale în faţa Congresului şi s-a întâlnit cu preşedintele Barack Obama şi cu secretarul de stat John Kerry. El a cerut încă o dată arme, argumentând că Ucraina merită un statut special de aliat al SUA şi ca atare se califică spre a primi asistenţă militară specială, însă administraţia SUA a refuzat din nou orice livrare de arme ofensive. Potrivit CNN, Poroşenko a spus că “nu poate câştiga nimeni un război numai cu pături”, făcând astfel aluzie la echipamentele livrate până acum Ucrainei de partenerii occidentali. Casa Albă a anunţat însă şi de data aceasta că va oferi Kievului tot un pachet de echipamente defensive, în valoare de 46 mil. dolari, cuprinzând echipamente de protecţie antigonţ, căşti, vehicule militare şi ochelari cu viziune nocturnă.

    În paralel, spre a detensiona situaţia din Doneţk şi Lugansk, parlamentul de la Kiev a aprobat o serie de legi care garantează o mai mare autonomie pentru aceste regiuni, organizarea de alegeri la 7 decembrie în districtele separatiste şi o amnistie a separatiştilor, cu excepţia celor dovediţi de “crime, violuri şi terorism”. Conflictul dintre trupele guvernamentale şi separatiştii susţinuţi de militari ruşi s-a soldat până acum cu aproape 2.900 de morţi, în timp ce aproximativ 630.000 de persoane au fost strămutate, conform ONU.

    Guvernatorul băncii centrale ucrainene, Valeria Gontareva, a avertizat, în context, că prelungirea luptelor cu separatiştii ar determina o scădere a PIB cu 9-10% anul acesta, în special în condiţiile în care exporturile către Rusia s-ar putea reduce cu 35%. Petro Poroşenko a declarat însă, potrivit Kyiv Post, că în situaţia economică actuală caracterizată de ameninţarea din partea Rusiei, complexul militaro-industrial naţional ar putea deveni unul dintre principalele motoare ale economiei.

  • Petro Poroşenko: Anexarea Crimeei este unul dintre cele mai “cinice acte de trădare”

    “Anexarea regiunii ucrainene de către Rusia a devenit unul dintre cele mai cinice acte de trădare din istoria contemporană”, a afirmat Poroşenko, în aplauzele membrilor Congresului american.

     

  • Ucraina: un război fără război

    Conform NATO, circa 3.000 de militari ruşi ar fi fost dislocaţi în Ucraina în ultimele luni, ajutându-i pe separatiştii de acolo să obţină victorii în faţa armatei ucrainene. Separatiştii au în continuare controlul în oraşele Doneţk şi Luhansk, însă Poroşenko a declarat că termenii armistiţiului prevăd conservarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că nu se pune nici problema federalizării, nici cea a secesiunii teritoriale, ceea ce Kievul oferă separatiştilor în schimb fiind un statut special, cu autonomie mai largă.

    Kievul şi Bruxellesul au convenit, vineri, ca o parte a acordului de asociere care a supărat Rusia să fie amânată până la finele lui 2015, spre a evita o nouă tensionare a situaţiei de la 1 noiembrie, când măsurile cuprinse în respectivul document ar fi intrat în vigoare. Este vorba de reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    “O amânare cu 14 luni a intrării în vigoare a acestei măsuri nu e sfârşitul lumii”, a spus Karel de Gucht, comisarul european în exerciţiu responsabil de comerţ, citat de Dow Jones Newswires. În ceea ce o priveşte, UE va respecta însă termenii acordului, adică va reduce tarifele vamale la mărfurile importate din Ucraina. Parcursul procedural al acordului de asociere va continua şi el, prin ratificarea documentului, săptămâna viitoare, de către parlamentele europene şi cel ucrainean.

    Poroşenko a cerut însă din nou ca Ucraina să fie primită ca aliat al NATO, fără statut de membru, “în viitorul apropiat”, chestiune despre care intenţionează să discute în cursul vizitei sale la Washington de săptămâna viitoare. El a promis că, în pofida situaţiei actuale de pe teren, “Crimeea se va întoarce la noi – şi nu va fi nevoie ca asta să se facă prin mijloace militare”, fără a detalia însă subiectul.

    O încheiere a conflictului militar cu separatiştii, chiar şi fără ca Kievul să-şi fi realizat planul iniţial de nimicire a rebelilor, devenise imperios necesară, având în vedere situaţia economică gravă a Ucrainei, care nu-şi mai putea permite să suporte costul unei prelungiri a operaţiunilor militare, în condiţiile în care FMI cere în continuare adoptarea de măsuri de austeritate, iar estimările iniţiale ale Fondului că PIB va scădea numai cu 5% în acest an au fost deja depăşite, astfel încât analiştii vorbesc acum de o scădere cu 8%.

    Estimări ale unor economişti locali citaţi de Financial Times susţin că numai pierderea Crimeii ar fi tăiat dintr-un foc 3,7% din PIB anual, iar conflictul cu separatiştii a afectat tocmai funcţionarea bazei industriale din provinciile Doneţk şi Luhansk, care furnizează singură cca 16% din PIB şi un sfert din exporturile de bunuri şi servicii industriale ale Ucrainei.
     

  • Poroşenko: Crimeea va reveni în cadrul Ucrainei, “nu neapărat prin mijloace militare”

    “Crimeea va reveni la noi, nu neapărat prin mijloace militare”, a declarat preşedintele într-o conferinţă la Kiev, descriind pierderea acestei peninsule ucrainene ca o “problemă importantă”.

    Petro Poroşenko a anunţat miercuri că va supune Parlamentului un proiect de lege care să garanteze mai multă autonomie estului separatist prorus, dar a precizat că această regiune va rămâne în cadrul ţării.

    Situaţia din estul Ucrainei s-a “schimbat radical” de la intrarea în vigoare a armistiţiului vineri, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele. “Înainte de anunţarea armistiţiului, Ucraina pierdea zilnic zeci de vieţi de eroi”, a declarat şeful statului, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de miniştri.

    Dar “Ucraina nu a făcut nicio concesie asupra integrităţii sale teritoriale”, a subliniat el, făcând aluzie la semnarea vineri, la Minsk, a unui “protocol” de armistiţiu cu rebelii proruşi, pentru a pune capăt celor cinci luni de conflict, în condiţiile în care rebelii îşi reclamă “independenţa”.

    “Nu poate fi vorba despre o federalizare sau vreo separare (a regiunilor din est). Legea privind o administraţie autonomă temporară pentru districtele Doneţk şi Lugansk (două fiefuri ale rebelilor) prevede un statut care menţine aceste regiuni în Ucraina”, a afirmat el.

    Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, vineri, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost discutat.

  • Petro Poroşenko avertizează că Rusia ar putea ocupa nu numai Kievul, ci şi Bucureştiul

    El a făcut aceste declaraţii în cadrul emisiunii HARDtalk’s a jurnalistului Stephen Sackur.

     

  • Cum a ajuns oficial Ucraina în pragul destrămării teritoriale

    Dacă înainte şi imediat după alegerile prezidenţiale din mai din Ucraina, efortul diplomaţiei ruse urmărea să-i convingă pe liderii noii puteri de la Kiev că soluţia cea mai bună este federalizarea ţării, iar în presa rusească separatiştii rusofoni din est erau denumiţi “federalişti”, situaţia s-a schimbat pe măsură ce noul regim de la Kiev a refuzat negocierile cu separatiştii şi a continuat acţiunile militare în Doneţk şi Luhansk, iar de partea cealaltă, separatiştii n-au renunţat la ideea de a-şi impune prin forţă controlul total asupra regiunilor respective. În presa rusească, separatiştii au început să fie numiţi “forţe de autoapărare”, iar liderii lor au ieşit cu interviuri unde au afirmat că nu doresc autonomie, ci separare teritorială, cu crearea unui stat nou – faimoasa “Novorossia” la care în ultimele zile s-a referit pasager şi liderul de la Kremlin.

    În ultima săptămână, diplomaţia nemţească a părut că începe să producă surprize. Cancelarul german Angela Merkel a vizitat Kievul şi i-a spus preşedintelui Petro Poroşenko că Ucraina este liberă să se integreze în Uniunea Eurasiatică, a subliniat că Germania vrea să aibă relaţii bune cu Rusia şi a vorbit despre premisele unei detensionări a conflictului ruso-ucrainean, bazată inclusiv pe acceptul Kievului de a lua anumite măsuri de “descentralizare” a puterii în beneficiul etnicilor ruşi. Evenimentul urma semnării de către firma germană RWE a contractului de vânzare a unei subsidiare de petrol şi gaze, Dea, către compania rusească LetterOne, într-o tranzacţie în valoare de 5,1 mld. euro.

    A venit apoi reuniunea Belarus-Kazahstan-Rusia-Ucraina de la Minsk, la care au participat oficiali de la Bruxelles în frunte cu şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. Poroşenko s-a întâlnit în premieră cu liderul rus Vladimir Putin, după care a promis o “foaie de parcurs” către o încetare bilaterală a focului de către Kiev şi separatişti. La rândul lui, Putin a afişat o atitudine conciliantă şi a declarat că au fost încheiate “unele acorduri” cu liderul ucrainean. Ulterior, preşedintele Poroşenko a anunţat şi că negocierile UE-Rusia-Ucraina pe tema plăţii gazelor ruseşti de către Kiev ar urma să se reia, după ce au eşuat în iunie, şi că a convenit cu Angela Merkel să-şi coordoneze demersurile la Consiliul European din 30 august.

    După numai o zi însă, situaţia s-a deteriorat radical, odată cu extinderea bruscă a luptelor pe un nou front la sud de Doneţk. Un lider al separatiştilor a recunoscut, în premieră, la o televiziune rusă de stat că între 3.000 şi 4.000 de voluntari din Rusia, mulţi dintre ei rezervişti sau militari activi aflaţi în concediu, luptă deja de mult de partea lor, în virtutea frăţiei slave exprimate ca în anii ’90 în conflictul din fosta Iugoslavie. Acelaşi lider a afirmat, iarăşi în premieră, că scopul separatiştilor nu este federalizarea, ci desprinderea de Ucraina a teritoriilor cu populaţie rusofonă semnificativă.

    Ambasadorul SUA la Kiev a acuzat imediat Rusia că a trimis în Ucraina trupe militare regulate şi sisteme antiaeriene noi ca să combată armata guvernamentală, Departamentul de Stat al SUA a vorbit despre o “contraofensivă condusă de Rusia”, preşedintele Poroşenko despre o “invazie”, iar premierul ucrainean în exerciţiu Arseni Iaţeniuk a cerut convocarea Consiliului de Securitate al ONU, a cerut ajutorul militar al UE, a cerut îngheţarea tuturor activelor ruseşti de către SUA, UE şi G7 şi a dat ca sigură intenţia Moscovei de a întrerupe la iarnă livrările de gaze către Europa.

    Toate acestea au loc cu câteva zile înainte de reuniunea NATO din Ţara Galilor din 4 septembrie, de la care Polonia, ţările baltice şi România aşteaptă unda verde pentru instituirea unei prezenţe militare permanente a organizaţiei pe teritoriile lor, spre a contracara ameninţarea rusească. Marea Britanie susţine ideea, pe care Germania, Franţa, Italia şi Spania au dezavuat-o.

    Deocamdată, Europa a amânat o reacţie la problema ucraineană: la Consiliul European de sâmbătă de la Bruxelles, liderii UE au dat un termen de o săptămână Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmând să adopte noi sancţiuni pe linia celor adoptate până acum (vizând sectorul energetic, bancar şi de apărare). Soluţia înarmării Ucrainei de către statele UE, susţinută de preşedintele Traian Băsescu sau de preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, a fost însă respinsă de cancelarul Angela Merkel, care a explicat că furnizarea de armament european către Kiev ar crea impresia falsă că există o soluţie militară la conflictul din estul Ucrainei.

     

  • Poroşenko şi Biden au discutat despre convoiul rusesc aflat în drum către Ucraina

    “Preşedintele ucrainean l-a informat pe vicepreşedintele american despre evoluţiile punerii în aplicare a misiunii umanitare internaţionale sub auspiciile Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR)”, se arată în comunicat.

    “Cele două părţi au convenit să continue să-şi coordoneze eforturile în vederea unui răspuns la ameninţările şi provocările actuale şi potenţiale”, adaugă preşedinţia.

    Ucraina şi Rusia se înfruntă dur, de mai multe zile, pe tema modalităţilor de distribuire a unui ajutor umanitar rusesc în bastioanele rebele Doneţk şi Lugansk, asediate de către armata ucraineană şi care se confruntă cu o situaţie umanitară “critică”.

    Ucraina şi numeroase ţări occidentale suspectează faptul că acest convoi, care a plecat marţi dimineaţa de la o bază militară din regiunea Moscovei, poate servi ca acoperire a unei eventuale intervenţii ruseşti în ţară. Scenariul a fost catalogat “absurd” de către Ministerul rus de Externe.

    Kievul a propus miercuri ca ajutorul să fie distribuit la Lugansk de către Crucea Roşie, după ce va fi inspectat într-un post de frontieră situat în apropierea acestui oraş.

  • Vremuri grele pentru noua guvernare interimară din Ucraina

    Groisman, 36 de ani, fost primar al oraşului Vinniţa înainte de a fi cooptat în februarie în guvernul Iaţeniuk ca vicepremier responsabil de politici regionale, s-a remarcat recent prin solicitarea ca instituţiile financiare internaţionale să convoace la toamnă o conferinţă care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina. El a spus că Kievul pregăteşte un plan de redresare a economiei pentru perioada 2014-2016, pentru care a făcut apel la creditorii internaţionali să trimită misiuni la Kiev spre a evalua necesităţile ţării.

    Până la alegeri însă, viitorul guvern interimar ce va fi format de Volodimir Groisman va avea de făcut faţă nu doar conflictului militar în curs cu separatiştii ruşi, ci şi cu o economie în plină criză. FMI estimează că economia ucraineană va scădea cu 6,5% în acest an, iar deficitul bugetar va atinge 10,1% din PIB, în timp ce alţi economişti cred că necesităţile de finanţare externă vor creşte în acest an cu 3-5 mld. dolari, pe lângă pachetul de salvare de 17 mld. dolari aprobat de FMI, atât din cauza cheltuielilor militare în creştere, cât şi a cheltuielilor cu refacerea infrastructurii distruse de conflictul cu separatiştii.

    De la încheierea acordului cu FMI, în iunie, guvernul a lăsat moneda naţională, hrivna, să se devalorizeze cu cca 30% faţă de dolar, iar viitoarea eliminare a subvenţiilor pentru petrol şi gaze, conform programului cu FMI, va însemna şi mai mari pierderi de putere de cumpărare pentru localnici, aminteşte Reuters.

    FMI a apreciat că ieşirile de capital din ultimele trei luni au fost peste aşteptările sale, estimând că reducerea rezervelor valutare ale ţării până la jumătatea lui 2015 va fi mai mare cu 3,4 mld. dolari faţă de estimările sale. Creditele neperformante se ridică la cca 40% din totalul activelor bancare, iar BERD a anunţat că îşi va creşte participaţiile în băncile ucrainene, spre a împiedica un colaps al sistemului.

  • Ce au discutat la telefon Băsescu şi Poroşenko

    Petro Poroşenko i-a mulţumit lui Traian Băsescu pentru sprijinul constant acordat de România în această perioadă dificilă pe care o traversează statul şi poporul ucrainean şi l-a informat pe preşedintele român despre operaţiunea antiteroristă desfăşurată de trupele ucrainene în regiunile Doneţk şi Lugansk şi despre transferul de armament greu şi combatanţi dinspre Federaţia Rusă.

    Şeful statului român l-a felicitat pe omologul său ucrainean pentru succesele obţinute de armata ucraineană în efortul de lichidare a teroriştilor din estul ţării şi a condamnat ferm atacul nejustificat cu rachete GRAD asupra trupelor şi cetăţenilor ucraineni.

    “România este alături de Ucraina în efortul de stabilizare şi combatere a separatismului. România înţelege şi susţine politic lupta armatei şi a poporului ucrainean pentru integritatea teritorială a ţării. România este îngrijorată de concentrarea unităţilor militare ruse la frontiera estică a Ucrainei şi de alimentarea cu armament greu şi combatanţi a forţelor separatiste proruse din regiunile Doneţk şi Lugansk”, precizează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele Băsescu l-a asigurat pe Poroşenko de faptul că “România înţelege şi susţine deplin acţiunile legitime ale autorităţilor pentru apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că apreciază restabilirea păcii şi securităţii Ucrainei ca fiind un element de securitate naţională inclusiv pentru România”.

    La final, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Petro Poroşenko pentru informarea completă pe care i-a făcut-o premergător Consiliului European de la Bruxelles care va avea loc la 16 iulie.