BusinessMagazin

Tag: porosenko

  • Poroşenko: Am o veste bună. Acordurile de la Minsk au fost respectate pentru prima dată în estul Ucrainei

    “Am o veste bună. De o săptămână, nu se mai trage pe front. Este prima săptămână în care acordurile de pace de la Minsk sunt aplicate”, a declarat Poroşenko, potrivit unor imagini televizate.

    Există în continuare militari care mor în zona de conflict, “aruncaţi în aer de mine artizanale sau în accidente rutiere, dar nu în lupte”, a subliniat el.

    “Acest lucru ne dă speranţa că eforturile noastre vor contribui la construirea unui stat eficient”, a continuat şeful statului ucainean, în timpul unei vizite la un centru de recrutare de candidaţi la un post în Parchet.

    Poroşenko a făcut acest anunţ în contextul în care Denis Puşilin, emisarul “republicii populare” de la Doneţk (DNR) la negocierile de pace, l-a înlocuit la şefia “parlamentului” local pe Andrei Purghin, mai radical şi mai autonom, potrivit unui site separatist.

    Această “remaniere” – un rezultat al unei lupte pentru putere catalogată drept “lovitură de stat” de către presă, bloggeri ucraineni şi separatişti – ar putea, în opinia unora, să explice acalmia din zona de conflict.

    Şeful DNR Aleksandr Zaharcenko a declarat sâmbătă, la rândul său, că “nu există nicio alternativă” la acordurile de pace de la Minsk, semnate în februarie, în urma unei medieri franco-germane.

    “Toate celelalte opţiuni ar antrena morţi fără sens, pagube şi o prăbuşire economică”, a asubliniat Zaharcenko, într-o declaraţie publicată pe site-ul “oficial” rebel.

    Acordurile de la Minsk au condus la intrarea în vigoare a unui armistiţiu, de la jumătatea lui februarie, dar care a fost încălcat în mod frecvent. Războiul civil din Ucraina s-a soldat, începând din aprilie 2014, cu peste 6.800 de morţi.

    Grupul de contact – alcătuit din reprezentanţi ai Kievului, Moscovei şi Organizaţiei pentru Securitate în Europa (OSCE) şi emisari ai separatiştilor – a convenit în mod verbal, la sfârşitul lui august, o nouă respectare armistiţiului, începând de la 1 septembrie, o înţelegere în general respectată.

    Însă, conducătorii separatişti au anunţat, sâmbătă, moartea unui civil, cu o zi înainte, în apropiere de bastionul rebel Doneţk, în urma unor “tiruri ale armatei ucrainene”.

  • Poroşenko denunţă un “RĂZBOI REAL” cu Rusia şi îndeamnă ucrainenii să se pregătească de o ofensivă rusească

    Poroşenko i-a spus însă lui Fergal Keane de la BBC că nu are altă opţiune decât să negocieze cu Putin.

    Rusia neagă acuzaţiile Kievului, unor state occidentale şi NATO potrivit cărora a trimis trupe din armata sa naţională să-i ajute pe rebelii proruşi în estul Ucrainei.

    Peste 6.000 de persoane au fost ucise în estul Ucrainei de la începutul acestui conflict armat, în aprilie 2014.

    Rebelii proruşi au cucerit porţiuni semnificative în regiune, inclusiv, recent, nodul feroviar Debalţeve. Ei au negat că au primit ajutor din partea Moscovei.

    Însă rolul Rusiei este pus din nou pe tapet, după capturarea sâmbătă a doi bărbaţi despre care Kievul afirmă că sunt militari ruşi de elită care acţionau în estul Ucrainei.

    Într-o înregistrare video, cei doi au confirmat că sunt militari ruşi aflaţi în serviciul activ, dar Moscova a afirmat că nu mai erau angajaţii statului rus în momentul în care au fost prinşi.

    “Am să vă spun absolut clar că aceasta nu este o luptă cu separatişti susţinuţi de ruşi, este un război real cu Rusia”, a declarat Poroşenko.

    “Faptul că am capturat soldaţi din cadrul forţelor speciale ruse (este) o dovadă puternică a acestui lucru”, a subliniat el.

    – “Trebuie să fim pregătiţi”

    Întrebat dacă se teme de o ofensivă a Rusiei în timpul verii, Poroşenko a răspuns că nu se teme de nimic. “Cred că ei pregătesc o ofensivă, cred că trebuie să fim pregătiţi şi cred că nu le dăm nici cea mai mică şansă a unei provocări”, a continuat preşedintele ucrainean, adăugând că “asta va fi în totalitate responsabilitatea lor”.

    Poroşenko a mai declarat că, în pofida faptului că nu are încredere în Putin, nu are altă opţiune decât diplomaţia.

    El a spus că se teme că bucăţi din Ucraina ar putea să nu fie luate înapoi de la rebelii proruşi doar prin mijloace militare – ceea ce înseamnă că diplomaţia este singurul răspuns.

    Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a îndemnat marţi Rusia să pună capăt exerciţiilor din apropierea frontierei cu Ucraina şi a cerut Moscovei “să fie mai transparentă în privinţa activităţilor militare”.

    Un armistiţiu a fost semnat la Minsk, în februarie, însă luptele între forţele naţionale ucrainene şi forţele rebele proruse continuă de atunci. Poroşenko a declarat săptămâna trecută că cel puţin 83 de militari ucraineni au fost ucişi după intrarea în vigoare a armistiţiului.

    Cel puţin patru militari ucraineni au fost ucişi marţi în regiunea Lugansk (est). Guvernatorul regiunii a declarat că militarii au fost atacaţi de rebeli proruşi în apropiere de satul Katerinovka.

  • Descinderi la o fabrică de ciocolată din Rusia, deţinută de Petro Poroşenko

    Presa rusă a confirmat că agenţi de poliţie cu cagule pe feţe au blocat intrarea în fabrica de ciocolată Roşen din oraşul rus Lipeţk.

    Directorul fabricii de ciocolată, Konstantin Vahonin, a refuzat să comenteze informaţiile, la fel ca şi poliţia locală.

    Fabrica de ciocolată Roşen a disponibilizat 400 de angajaţi în noiembrie 2014, după ce fusese vizată de percheziţii şi în martie 2014.

    Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia sunt tensionate din cauza conflictului separatist est-ucrainean şi a orientării prooccidentale a Administraţiei Petro Poroşenko.

    La începutul lunii martie, Poroşenko acuza autorităţile ruse că blochează planurile de vânzare a fabricii de ciocolată din Lipeţk.

  • Petro Poroşenko l-a decorat postum pe Boris Nemţov cu Ordinul Libertăţii

    “Petro Poroşenko a subliniat că, în memoria poporului ucrainean, Boris Nemţov va rămâne o persoană pentru care libertatea este o valoare universală, care nu cunoaşte nicio graniţă naţională sau limită”, a informat biroul de presă al preşedinţiei ucrainene.

    “Pentru libertatea noastră şi a voastră – acest slogan istoric devenise motto-ul vieţii lui Boris Nemţov. Prin urmare, am decis să-i ofer Ordinul Libertăţii”, a precizat şeful statului.

    “Pentru noi, ucrainenii, Boris va fi mereu un patriot rus şi un prieten al Ucrainei. El a dovedit cu viaţa sa că aceste două lucruri pot fi combinate dacă există dorinţă”, a adăugat Poroşenko.

    Nemţov a fost împuşcat mortal vineri noaptea în apropierea zidurilor Kremlinului. Ucigaşul a fugit fără să fie identificat, determinându-i pe activiştii din opoziţie să îl acuze pe preşedintele Vladimir Putin că a ordonat asasinatul sau cel puţin că a creat o atmosferă de ură politică ce a condus la comiterea acestei crime. Putin a numit uciderea lui Nemţov o “provocare”.

    Anchetatorii ruşi au declarat că analizează diverse ipoteze în ancheta privind această crimă, inclusiv o legătură cu conflictul din Ucraina.

    Comitetul de Anchetă, care se ocupă de acest caz, a confirmat marţi că martorul cheie, prietena lui Nemţov care se afla alături de el în noaptea în care a acesta a fost ucis, s-a întors în Ucraina natală. Fotomodelul ucrainean Anna Duriţkaia va continua să coopereze cu anchetatorii, a declarat purtătorul de cuvânt al comitetului, Vladimir Markin pentru agenţia Interfax.

  • Poroşenko l-a avertizat pe Orban la Kiev că va conta pe Ungaria în cazul neaplicării armistiţiului

    Poroşenko a declarat că preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au fost autorizaţi să vorbească în numele Uniunii Europene (UE) la summitul de joi de la Minsk, precizează preşedinţia ucraineană într-un comunicat postat pe site, în contextul relaţiilor bune promovate de către liderul populist ungur cu Moscova, care-i susţine pe separatiştii proruşi în conflictul din estul ţării

    Orban i-a răspuns preşedintelui că este conştient de importanţa armistiţiului şi implementării Acordurilor de la Minsk, se arată în comunicat.

    Preşedintele ucrainean şi premierul ungur au discutat despre cooperarea bilaterală şi probleme de securitate energetică, inclusiv despre stadiul diversificării livrării de gaze naturale către Ucraina.

    Situaţia minorităţii maghiare din Ucraina a fost de asemenea abordată. Preşedintele Federaţiei Culturale Maghiare din Transcarpatia (KMKSZ) Laszlo Brenzovics, parlamentar ucrainean, a declarat în cadrul întâlnirii că maghiarii ucraineni susţin eforturile de pace ale preşedintelui ucrainean şi că minoritatea maghiară nu se simte discriminată în Ucraina, potrivit preşedinţiei ucrainene.

    Orban a declarat că apreciază faptul că drepturile maghiarilor din Ucraina sunt respectate. Însă cele două părţi au discutat şi despre oportunităţil de îmbunătăţire a dezvoltării sociale şi culturale a comunităţii maghiare ucrainene.

    De asemenea, Poroşenko i-a mulţumit lui Orban atât pentru susţinerea independenţei, integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei, cât şi pentru ajutorul umanitar acordat, inclusiv tratarea în Ungaria a unor militari ucraineni răniţi în conflictul din estul ţării, a mai precizat preşedinţia.

  • Ce nu s-a văzut la summitul de la Minsk: Schimburile de priviri dintre Putin, Poroşenko, Merkel şi Hollande la negocierile pentru acordul de pace – GALERIE FOTO

    Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost “foarte dificile”, dar rezultatele lor “nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. “Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.

    GALERIE FOTO – Imagini din timpul negocierilor de la Minsk pentru acordul de pace

    GALERIE FOTO

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. “Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.

    Un set de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk, adoptat joi, prevede retragerea artileriei grele atât de către forţele guvernamentale ucrainene, cât şi de către rebelii proruşi, cu scopul de a crea o zonă demilitarizată de 40 până la 150 de kilometri lăţime pe linia frontului din regiunea Donbas (est).

    Textul prevede şi o retragere a “trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE, iar “grupările armate ilegale” urmează să fie dezarmate.

    Hollande a declarat că membrii “formatului Normandia” – el însuşi, cancelarul german Angela Merkel şi preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin – vor păstra permanent contactul, pe telefon, şi că s-ar putea întâlni din nou, săptămâna viitoare, în cazul în care implementarea armistiţiului de joi de la Minsk va impune acest lucru.

  • Petro Poroşenko: Merg la Minsk pentru a pune capăt violenţelor imediat şi fără condiţii

    “Vom găsi un compromis în ţară. Trebuie să protejăm pacea, calmul în oraşul Kramatorsk, trebuie să protejăm Ucraina. De aceea merg la Minsk pentru a cere imediat şi fără condiţii un acord de încetare a focului şi pentru a demara un dialog politic“, a afirmat Poroşenko în cadrul unei vizite efectuate marţi seara în oraşul Kramatorsk, din regiunea Doneţk.

    Liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei se vor întâlni miercuri la Minsk pentru discuţii în “formatul Normandia” privind soluţionarea crizei din Ucraina.

    Înaintea discuţiilor în “formatul Normandia”, Grupul de Contact privind Ucraina, compus din reprezentanţi ai Rusiei, Kievului, republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk şi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a avut marţi o nouă rundă de discuţii, care s-au prelungit până miercuri dimineaţă.

    Situaţia din sud-estul Ucrainei s-a deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni, în pofida unui armistiţiu încheiat anterior, determinând mediatorii internaţionali să caute soluţii urgente pentru încetarea violenţelor. Potrivit ONU, peste 5.400 de persoane au fost ucise în conflictul din Ucraina de la declanşarea luptelor, în aprilie 2014.

     

  • Preşedintele ucrainean a mers în estul separatist al Ucrainei

    “Am ajuns la Donbas”, bazinul minier care include regiunile rebele Doneţk şi Lugansk, a scris preşedintele pe contul său de Twitter, publicând o fotografie cu el la bordul unui elicopter, în uniformă de camuflaj.

    Soţia preşedintelui, Marina Poroşenko, a votat singură, într-o secţie de votare din centrul Kievului, explicând presei că acesta este la Donbas, “pentru a urmări desfăşurarea votului” organizat în teritoriile controlate de forţele ucrainene, potrivit unui comunicat al preşedinţiei.

    Votul nu are loc însă în zonele controlate de rebeli şi aproximativ trei milioane de alegători nu vor putea participa la scrutin, din cei cinci milioane cât numără regiunile Doneţk şi Lugansk.

    Contactat de AFP, un purtător de cuvânt al preşedintelui a declarat că Poroşenko va vota la Kiev în cursul după-amiezii.

  • Vladimir Putin şi Petro Poroşenko s-au întâlnit la Milano

    Cei doi lideri au fost primiţi de şeful Guvernului italian, Matteo Renzi, la prefectura din Milano, cu ocazia summitului ASEM, care s-a deschis joi.

    Cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, premierul britanic David Cameron şi liderii Uniunii Europene Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso participă de asemenea la reuniune, la care se discută soluţionarea paşnică a conflictului din Ucraina.

    Preşedintele rus, care a apărut zâmbitor şi destins la sosirea sa la prefectura din Milano, a avut cu o seară în urmă o întrevedere cu cancelarul german. Discuţiile au vizat diferitele puncte ale acordurilor de la Minsk care trebuie încă implementate, în special acordul de încetare a focului, încălcat în continuare, a precizat o sursă guvernamentală germană.

    Preşedintele ucrainean a avut de asemenea o întrevedere bilaterală cu cancelarul german.

    Intervievat joi seara la ieşirea de la dineul organizat în onoarea participanţilor la cel de-al 10-lea summit ASEM, Poroşenko a declarat că nu aşteaptă decât un singur lucru de la întâlnirea sa cu Putin: “Pacea şi stabilitatea” în Ucraina.

    Cei doi lideri s-au întâlnit ultima dată în august, la Minsk, unde au convenit să caute soluţii pentru încheierea conflictului din estul Ucrainei, unde separatiştii proruşi se confruntă cu forţele ucrainene.

     

  • Dans pe marginea conductei cu gaz rusesc

    Aflată în vizită la Kiev, Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, a discutat chestiunea gazelor pentru Ucraina, preşedintele Petro Poroşenko reclamându-i dezastrul umanitar care se pregăteşte în regiunile din est la iarnă în lipsa aprovizionării normale cu gaze, electricitate şi alimente. Conform secretarului american al energiei, Ernest Moniz, exporturile de gaz american spre Ucraina nu vor putea începe însă decât la anul sau chiar în 2016 şi fără a putea ajunge la cantităţi semnificative.

    Interesant este că Victoria Nuland a pomenit la Kiev pentru prima dată de posibilitatea renunţării de către SUA la o serie de sancţiuni contra Rusiei dacă aceasta respectă acordurile de încetare a focului de la Minsk. La câteva zile după această declaraţie, Kremlinul a anunţat că preşedintele Vladimir Putin a ordonat retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina. Putin urmează să aibă o întâlnire cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la reuniunea din 17 octombrie de la Milano, unde vor fi prezenţi şi cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Matteo Renzi şi cel britanic David Cameron.

    În privinţa gazului rusesc, Kievul a înaintat numai UE, nu şi Rusiei propunerile sale de reglementare a conflictului în privinţa plăţilor către Gazprom, recurgând la arbitrajul UE în locul formatului de discuţii tripartit preferat în vară. La finele lunii septembrie, Moscova şi UE au propus un acord care prevede plata a 3,1 mld. dolari din datoria Ucrainei către Rusia până la finele anului, în schimbul livrărilor de gaze pe durata iernii la preţul de 385 dolari/1.000 mc, însă Kievul nu este mulţumit de termenii acordului şi insistă ca acesta să fie amendat în sensul permisiunii ca Ucraina să primească gaz rusesc din cantităţile livrate de Gazprom ţărilor europene.