BusinessMagazin

Tag: populatie

  • Canada reuşeşte să combată scăderea natalităţii: Populaţia creşte pentru prima oară la 40 de milioane de locuitori datorită imigraţiei. „Pentru a ne extinde baza agricolă, industrială şi tehnologică, avem nevoie de mai mulţi oameni să vină aici.”

    Într-un moment în care ţările industrializate din întreaga lume se confruntă cu ratele natalităţii în scădere şi forţă de muncă îmbătrânită, Canada pariză masiv pe imigraţe pentru a împiedica declinul economic, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută, populaţia Canadei a depăşit 40 de milioane de oameni pentru prima dată în istorie, pe fondul imigraţiei munucitorilor, refugitaţilor şi studenţilor străini.

    Pentru administraţia prim-ministrului Justin Trudeau, experimentul masiv de imigrare este o modalitate de a lărgi piaţa muncii pe măsură ce concurenţa globală pentru muncitori calificaţi se intensifică. De asemenea, reflectă o ambiţie pe termen lung a Canadei de a-şi extinde prezenţa internaţională şi de a ieşi din umbra SUA.

    „Pentru a ne extinde baza agricolă, industrială şi tehnologică, avem nevoie de mai mulţi oameni să vină aici.”, a spus Usha George, profesor în politica de imigraţie la Toronto Metropolitan University.

    Creşterea populaţiei a stimulat angajările şi consumul, ajutând economia să reziste unei campanii de majorare a ratelor dobânzii. Cu toate acestea, într-o ţară care găzduieşte de multă vreme una dintre cele mai fierbinţi pieţe de locuinţe din lume, planul guvernului a atras numeroase critici.

  • Cum ne salvăm?​

    Pentru lumea occidentală, problema demografică a urcat în topul problemelor cu care se confruntă societăţile moderne. Societatea occidentală îmbătrâneşte, din spate vin prea puţini pentru că natalitatea scade, ce a fost luat din alte zone – Europa de Est, Asia, Africa – a asigurat o anumită linişte în ultimii 50 de ani, dar problema nu s-a rezolvat. Italia va ajunge o ţară bătrână, Japonia este tot acolo, iar Germania vine puternic din spate, cu toată deschiderea arătată către populaţia turcă. America rămâne în continuare ţara tututor posibilităţilor şi reuşeşte cumva să atragă alte naţionalităţi către tărâmul făgăduinţei. Nu ştiu dacă la noi problema demografică figurează pe ordinea de zi a cuiva. Noi trăim prezentul, iar până la pensie mai este. În ritmul actual de scădere a natalităţii (numărul de morţi este dublu faţă de numărul de nou-născuţi), de plecări din ţară şi din lipsa unor strategii pentru a încetini ritmul de scădere demografică fie prin creşterea natalităţii, fie prin atragerea altor popoare, România va ajunge în 2050, adică peste 25 de ani, la 12-15 milioane de locuitori, faţă de 19 milioane, cât sunt teoretic acum. Iar cei 25 de ani trec foarte repede. Din Republica Moldova, adică de la fraţii noştri, am luat cât am putut, nici ei nu mai au ce să ne dea, poate după războiul din Ucraina vor rămâne la noi 100.000-200.000 de ucraineni – polonezii vor rămâne cu 4 milioane de ucraineni – şi cam atât. În aceste condiţii, şansa noastră, dacă o putem numi aşa, este de a deschide graniţele către alte popoare. De câţiva ani, srilankezii, nepalezii, indienii şi ce popoare mai sunt au devenit prietenii noştri. Îi întâlnim pe stradă, în autobuz, în parcuri – deja parcul din Piaţa Unirii, de lângă fântânile cântătoare, a ajuns teritoriul lor, cel puţin în weekend –, îi întâlnim pe biciclete, cu cutiile de TAZ şi Glovo, îi întâlnim în construcţii. Bonele filipineze erau de mult în ţară.

    Wargha Enayati, născut în Germania dintr-o familie persană, dar care în 1983 a venit în România la Facultatea de Medicină de la Cluj şi a rămas aici, spune că soluţia problemei demografice este deschiderea graniţelor. „Nu putem opri plecările de români în afară, aşa că amestecul de populaţie este salvarea noastră.” Adică nu mai putem fi rasa pură. Noi suntem la începutul amestecului de populaţie şi ne punem întrebarea dacă este bine să deschidem graniţele către asiatici, de exemplu. Lumea nu şi-ar pune această problemă de amestec dacă ar fi venit vorba de moldoveni, ucraineni şi chiar ruşi. Chiar şi eu, prin numele meu, Hostiuc, mă trag dintr-un neam de ruteni, un amestec de ucraineni şi polonezi din vestul Ucrainei care, cândva în istorie, au venit în nordul ţării. Cei 4 milioane de români care au plecat din ţară este puţin probabil să se reîntoarcă într-un număr semnificativ şi oricum cei care se întorc sunt anulaţi statistic de cei care pleacă. Cei care au apucat să-şi facă familii în afară, au copii, chiar şi nepoţi, vor reveni în ţară la pensie. Dar noi avem nevoie şi de copiii şi de nepoţii lor, care însă nu prea sunt legaţi de acest pământ. Guvernul, indiferent de numele lui şi de componenţa din punct de vedere politic, nu are un plan strategic de soluţii pentru problema demografică. Avem programe punctuale, dar nu se discută despre planuri strategice, cu cifre pe masă, care să dea o perspectivă mai largă privind evoluţia populaţiei României. Guvernul Orban din Ungaria oferă scutiri fiscale familiilor cu peste trei copii. Cred că primesc şi case. Noi nu avem aşa ceva. Ne vom trezi cu oraşe pustii, cu blocuri unde nu mai stă nimeni, cu magazine goale, cu şcoli şi grădiniţe părăsite, mai ales în oraşele fără activitate economică. La Bucureşti, unde se îngrămdeşte toată lumea, problema demografică nu este pe ordinea de zi. Şi oricum, oraşele din provincie, comunele şi satele sunt băgate în seamă doar când sunt alegeri.

    Dacă Germania aprobă noua legislaţie a muncii, care va permite obţinerea unui permis de muncă şi a unui job foarte rapid, ne vom trezi că şi aceşti asiatici care vin cu mâncarea de la TAZ vor fugi la nemţi, unde salariile sunt mai mari, iar politicile de integrare sunt mai experimentate. Viena, capitala imperiului, este plină de asiatici, de turci, de africani etc. Întrebarea este, ce facem noi, rămânem rasa pură, dar mult mai puţini, sau încercăm să ne salvăm printr-un amestec de populaţii?   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Veşti bune pentru şoferi: Ce nouă categorie de vehicule ar putea conduce dacă deţin un permis auto categoria B

    La începutul acestei săptămâni Camera Deputaţilor a votat un proiect de lege care se prevede că permisul de conducere eliberat pentru categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm cubi.

    Deţinătorii unui permis de categoria B vor putea conduce motociclete cu cilindree maximă de 125 cm cubi dacă au cel puţin 24 de ani şi au obţinut permisul de cel puţin trei ani, conform ultimelor amendamente aduse propunerii legislative iniţiale.

    Camera deputaţilor a adoptat, în data de 13 iunie 2023, propunerea legislativă cu 261 de voturi pentru, 0 voturi contra, o abţinere şi o persoană care nu a votat.

    „În România legislaţia actuală nu prevede niciun amendament care să vină în sprijinul posesorilor de permis categoria B, în vederea obţinerii permisului categoria A1 mai facil. Aceste amendamente sunt specifice fiecărei ţări din Uniunea Europeană şi se stabilesc local. Extinderea accelerată actuală a zonelor urbane şi imposibilitatea adaptării infrastructurii la valorile de trafic pentru autovehiculele pe patru roţi, obligă la propunerea de soluţii alternative pentru asigurarea unei mobilităţi urbane optime la nivelul populaţiei. Sprijinirea utilizării de motociclete uşoare prin facilitarea obţinerii permisiului categoria A1 pentru posesorii de permis categoria B este una din soluţiile alternative pentru asigurarea mobilităţii urbane”, potrivit expunerii de motive a proiectului legislativ iniţial.

    „Avantajele creşterii numărului de motociclete uşoare care se conduc cu permis categoria A, prin facilitarea obţinerii acestuia sunt: Creşterea gradului de mobilitate urbană pentru populaţie, cu implicaţii pozitive pentru economie şi confort; fluidizarea zonelor urbzane supraaglomerate; se rezolvă problema parcărilor, consum redus de combustibil şi reducerea poluării”, se mai arată în expunerea de motive iniţială.

    Pentru a intra în vigoare este necesar să mai fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Scăderea populaţiei se vede şi în educaţie

    Declinul demografic al României a afectat şi populaţia cuprinsă în sistemul de educaţie. Astfel, numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a scăzut în ultimul deceniu în 38 dintre judeţele României, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) centralizate de Ziarul Financiar.

    Cele mai mari scăderi au fost în Gorj, Vaslui şi Teleorman. În Gorj, numărul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar a scăzut cu 28% în ultimul deceniu, de la 54.900 în 2012 până la mai puţin de 40.000 copii în anul 2021. În Vaslui, scăderea a fost de 25%, de la circa 65.400 de elevi până la aproape 49.000, iar în Teleorman numărul elevilor a scăzut cu 24%, până la puţin peste 33.600.

    Creşteri ale numărului de elevi în ultimul deceniu au fost înregistrate în şase judeţe şi în municipiul Bucureşti. Cea mai mare creştere a fost în Ilfov, de 22%, de la circa 35.900 de copii la puţin peste 43.740, urmată de cea din Bucureşti, cu 13%, de Braşov, cu 8%, şi de Cluj, cu 3,4%.

    În Bucureşti, numărul elevilor a crescut de la circa 213.400 în 2012 la puţin peste 240.850 în anul 2021, în Braşov numărul lor a ajuns la 71.216 în 2021, în creştere de la 65.878 în 2012, iar în Cluj au fost 81.037 de elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar în 2021, în creştere de la 78.387 în 2021.

    În 2021, rata tinerilor de 18-24 de ani care nu au absolvit liceul şi nu sunt în învăţământ sau formare s-a îmbunătăţit uşor, atingând din nou nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, aceasta rămâne semnificativ mai mare decât media UE, care este de 9,7%.

    Rata celor care părăsesc timpuriu sistemul de educaţie şi formare diferă şi între regiuni: de la 7,9% în Bucureşti la aproape 23% în regiunea de sud-est. Elevii expuşi riscului de a abandona şcoala tind să fie concentraţi în şcolile defavorizate din zonele rurale, care nu dispun de resurse şi de profesori cu experienţă, scrie un raport al OCDE din 2022. Mulţi tineri români părăsesc sistemul şcolar fără a dobândi abilităţile necesare pentru a intra pe piaţa muncii, una cu nevoi în schimbare rapidă şi continuă.

     

    ► Numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a scăzut în ultimul deceniu în 38 dintre judeţele României.

    ► În Gorj, numărul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar a scăzut cu 28% în ultimul deceniu.

    ► În Vaslui, scăderea a fost de 25%, în Teleorman numărul elevilor a scăzut cu 24%.

    ► Creşteri ale numărului de elevi în ultimul deceniu au fost înregistrate în şase judeţe şi în municipiul Bucureşti. Cea mai mare creştere a fost în Ilfov, de 22%.

    Surse: INS

     

  • Creştere record a populaţiei într-una dintre cele mai bogate ţări din Europa. Au contribuit şi românii!

    S-a înregistrat o creştere record a populaţiei într-una dintre cele mai bogate ţări din Europa. Austria bate recordul de creştere a populaţiei pentru anul 2022. Ţara a crescut cu 126.000 de oameni anul trecut, cel mai mult din istoria sa de după Al Doilea Război Mondial.

    Rezultatele statisticii populaţiei publicate de Statistics Austria arată o creştere de aproape 126.000 de persoane, cu mult peste valorile din anii trecuţi.

    Dacă nu ar fi fost imigraţia în Austria, inclusiv sosirile de refugiaţi, populaţia austriacă s-ar fi micşorat anul trecut, arată Statistics Austria.

    Conform rezultatelor, 9.104.772 de persoane locuiau în Austria la 1 ianuarie 2023, adică cu 125.843 mai mult decât la începutul anului 2022.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cea mai puternică economie a lumii, îngenuncheată de probleme. O mare parte din populaţie nu îşi mai permite să trăiască de la o lună la alta şi se îndatorează tot mai tare

    Un număr tot mai mare de gospodării din SUA continuă să se lupte pentru a face faţă cheltuielilor lunare din prezent mai rău decât în perioada imediat următoare pandemiei Covid-19, când milioane de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, potrivit unui sondaj al Biroului de Recensământ, scrie Bloomberg.

    Aproape 38,5% dintre gospodăriile americane – echivalentul a aproximativ 89,1 milioane – s-au confruntat cu dificultăţi în plata cheltuielilor lunare între 26 aprilie şi 8 mai, potrivit celui mai recent sondaj Household Pulse Survey. Aceasta este în creştere faţă de 34,4% în urmă cu un an şi 26,7% în aceeaşi perioadă în 2021.

    Biroul colaborează cu mai multe agenţii federale pentru a realiza sondajul dezvoltat în timpul pandemiei  şi pentru a colecta date şi a măsura experienţele gospodăriilor pentru a ajuta la informarea guvernului  american.

    Ponderea gospodăriilor cu probleme variază foarte mult în funcţie de zona geografică. Locuitorii din statele cu venituri medii mai mici, cum ar fi Louisiana şi Mississippi, se confruntă cu cele mai mari probleme bugetare.

    În 15 state, mai mult de 4 din 10 adulţi trăiesc în gospodării unde a fost foarte dificil să plătească cheltuielile obişnuite lunare în ultimele şapte zile. Iar în unele zone metropolitane, cum ar fi Los Angeles şi Riverside, California, aproape jumătate dintre gospodării se confruntă cu dificultăţi.

    Pentru a combate aceste probleme bugetare, multe gospodării apelează la cardurile de credit. Mai mult de 25 de milioane de gospodării declară că au folosit carduri de credit sau au obţinut un împrumut pentru a face faţă nevoilor de cheltuieli. Această cifră este în creştere faţă de 22,4 milioane din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Utilizarea cardurilor de credit va aduce, probabil, probleme bugetare suplimentare pe termen scurt, deoarece rata medie a dobânzii la acest tip de datorie depăşeşte acum 20%.

  • Cea mai puternică economie a lumii are probleme. O treime din populaţia sa nu ştie cum să se mai descurce cu banii până la finalul lunii şi se îngroapă în datorii

    Un număr tot mai mare de gospodării din SUA continuă să se lupte pentru a face faţă cheltuielilor lunare din prezent mai rău decât în perioada imediat următoare pandemiei Covid-19, când milioane de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, potrivit unui sondaj al Biroului de Recensământ, scrie Bloomberg.

    Aproape 38,5% dintre gospodăriile americane – echivalentul a aproximativ 89,1 milioane – s-au confruntat cu dificultăţi în plata cheltuielilor lunare între 26 aprilie şi 8 mai, potrivit celui mai recent sondaj Household Pulse Survey. Aceasta este în creştere faţă de 34,4% în urmă cu un an şi 26,7% în aceeaşi perioadă în 2021.

    Biroul colaborează cu mai multe agenţii federale pentru a realiza sondajul dezvoltat în timpul pandemiei  şi pentru a colecta date şi a măsura experienţele gospodăriilor pentru a ajuta la informarea guvernului  american.

    Ponderea gospodăriilor cu probleme variază foarte mult în funcţie de zona geografică. Locuitorii din statele cu venituri medii mai mici, cum ar fi Louisiana şi Mississippi, se confruntă cu cele mai mari probleme bugetare.

    În 15 state, mai mult de 4 din 10 adulţi trăiesc în gospodării unde a fost foarte dificil să plătească cheltuielile obişnuite lunare în ultimele şapte zile. Iar în unele zone metropolitane, cum ar fi Los Angeles şi Riverside, California, aproape jumătate dintre gospodării se confruntă cu dificultăţi.

    Pentru a combate aceste probleme bugetare, multe gospodării apelează la cardurile de credit. Mai mult de 25 de milioane de gospodării declară că au folosit carduri de credit sau au obţinut un împrumut pentru a face faţă nevoilor de cheltuieli. Această cifră este în creştere faţă de 22,4 milioane din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Utilizarea cardurilor de credit va aduce, probabil, probleme bugetare suplimentare pe termen scurt, deoarece rata medie a dobânzii la acest tip de datorie depăşeşte acum 20%.

  • O criză despre care nu vorbeşte nimeni prinde contur: Îmbătrânirea populaţiei la nivel global a început deja să creeze probleme. Cele mai mari agenţii de rating din lume avertizează că declinul demografic loveşte direct în ratingurile de credit ale guvernelor care vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor fi obligate să ceară mai mulţi bani de la cetăţeni

    Îmbătrânirea populaţiei la nivel global afectează deja finanţele publice din întreaga lume, iar agenţiile de rating sunt de părere că declinul demografic, în lipsa unor reforme radicale, va aduce guvernele lumii în situaţia vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor trebui să majoreze taxele cetăţenilor, scrie Financial Times.

    „În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu şi lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”, a declarat Dietmar Hornung, associate managing director, în cadrul Moody’s Investors Services.

    Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au majorat în această lună ratele dobânzilor la cele mai ridicate niveluri de la ultima criză financiară încoace – ceea ce a dus la creşterea costurilor de împrumut ale guvernelor.

    „În timp ce evoluţiile demografice se produc într-un ritm lent, problema cauzată de acestea se agravează. Efectele negative ale declinului demografic sunt deja resimţite puternic în anumite ţări, iar problema pare să se agraveze în continuu”, a declarat Edward Parker, şeful global de cercetare pentru suverani şi supranaţionali la Fitch, care a retrogradat luna trecută ratingul de credit al Franţei.

    Agenţiile de rating spun că majorarea costurilor de împrumut impactează atât populaţia, cât şi finanţele publice, care se confruntă cu probleme pe fondul nevoilor de finanţare pentru sistemului de sănătate şi pensii.

    Acest lucru a afectat perspectivele de finanţare în UE, unde, potrivit Comisiei Europene, ponderea populaţiei de peste 65 de ani va creşte de la 20% în prezent la 30% până în 2050, precum şi în Japonia şi SUA.

    Marko Mrsnik, analist la S&P Global Ratings, a adăugat că o creştere cu un singur punct procentual a costurilor de împrumut ar creşte raportul dintre datorie şi PIB pentru Japonia, Italia, Regatul Unit şi SUA cu aproximativ 40-60 de puncte procentuale până în 2060.

    „Aceasta este o creştere foarte importantă şi implică faptul că, pentru ca datoria publică să rămână sustenabilă, ar fi probabil necesare reforme care să abordeze fie problemele legate de îmbătrânire, fie alte reforme fiscale”, a declarat analistul.

    S&P a declarat în ianuarie că aproximativ jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria „junk” până în 2060, dacă nu se vor lua măsuri pentru a atenua costurile generate de îmbătrânirea populaţiei.

    Agenţia a estimat că, în absenţa unor reforme ale politicilor fiscale legate de îmbătrânirea populaţiei, guvernele se vor confrunta cu un deficit de 9,1% din PIB până în 2060, o creştere uriaşă de la 2,4% în 2025.

    Analiştii spun că, la nivel mondial, ţările din Europa Centrală şi de Sud au printre cele mai proaste profiluri demografice, evidenţiind totodată Germania, a cărei populaţie îmbătrâneşte cu una dintre cele mai rapide rate la nivel mondial.

  • Citatul săptămânii: The Economist

    Growmania: La fel ca Italia anilor ’70, România se află astăzi pe punctul de a trece de la o ţară de emigranţi la una de imigranţi (…). Rata natalităţii s-a prăbuşit după revoluţia din 1989 şi milioane de oameni au emigrat, iar ţara se confruntă acum cu o lipsă gravă de forţă de muncă. Cu toate că mulţi români încă emigrează pentru un salariu mai bun în altă parte, alţii se întorc acasă. Între timp, populaţia de origine străină a României creşte.

     


     

     

  • Incredibil. ONU anunţă că până la jumătatea anului topul ţărilor cu cea mai mare populaţie se modifca. Care este ţara ce va depăşi China pentru prima dată din 1950 până acum

    India urmează să depăşească China ca cea mai populată naţiune din lume, cu aproape 3 milioane de oameni în plus până la jumătatea acestui an, au arătat datele publicate miercuri de Organizaţia Naţiunilor Unite.

    Pe baza previziunilor, populaţia Indiei la jumătatea anului va ajunge la 1,4286 miliarde, comparativ cu 1,4257 miliarde a Chinei – cu 2,9 milioane mai puţin – conform „Raportului privind starea populaţiei mondiale” al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) pentru 2023.

    Oficialii ONU au spus că nu este posibil să se determine data exactă pentru schimbare, din cauza „incertitudinii” cu privire la datele care vin din China şi India. Ultimul recensământ al Indiei a fost în 2011, iar cel mai recent, programat în 2021, a fost amânat în timpul pandemiei de Covid-19.

    Până în 2050, opt ţări vor reprezenta jumătate din creşterea estimată a populaţiei globale: Republica Democrată Congo (RDC), Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Tanzania, potrivit raportului UNFPA.
    China deţine distincţia de ţară cea mai populată încă din 1950 , când au început înregistrările ONU privind populaţia.

    China şi India împreună vor reprezenta mai mult de o treime din populaţia globală estimată, care se aşteaptă să atingă 8,045 miliarde până la jumătatea anului, se arată în raportul ONU. Dar, contrar percepţiei publice, creşterea populaţiei a încetinit în ambele ţări – în special în China, care a înregistrat o scădere a populaţiei pentru prima dată în şase decenii anul trecut.

    Populaţia Chinei a scăzut în 2022 la 1,411 miliarde, în scădere cu aproximativ 850.000 de persoane faţă de anul precedent, potrivit Biroului Naţional de Statistică (NBS) al Chinei. Rata natalităţii a scăzut, de asemenea, la un minim record de 6,77 naşteri la 1.000 de persoane, în scădere faţă de 7,52 cu un an mai devreme şi cel mai scăzut nivel de la întemeierea Chinei comuniste în 1949.

    Depăşirea Chinei de India va avea implicaţii economice semnificative pentru ambii giganţi asiatici. Pe lângă datele demografice în scădere, China a raportat, de asemenea, una dintre cele mai slabe cifre de creştere economică din aproape jumătate de secol anul trecut, subliniind provocările abrupte cu care se confruntă ţara, pe măsură ce forţa de muncă se micşorează şi rangurile pensionarilor cresc.
    Liderii Beijingului au încercat să minimizeze semnificaţia de a fi depăşiţi de India.

    „Dividendul demografic al unei ţări depinde nu numai de numărul total, ci şi de calitate; nu numai asupra populaţiei, ci şi asupra talentului”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Wang Wenbin miercuri, întrebat despre cea mai recentă proiecţie ONU.

    Populaţia de vârstă activă a Indiei este de peste 900 de milioane, conform datelor din 2021 de la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Se preconizează că acest număr va atinge peste 1 miliard în următorul deceniu, potrivit guvernului indian.

    Dar aceste cifre ar putea deveni o problemă dacă factorii de decizie nu creează suficiente locuri de muncă, au avertizat experţii. Datele arată deja că un număr tot mai mare de indieni nici măcar nu caută de lucru, având în vedere lipsa de oportunităţi şi salariile mici.

    Rata de participare a forţei de muncă din India, o estimare a forţei de muncă active şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, a fost de 46%, care este printre cele mai scăzute din Asia, conform datelor din 2021 de la Banca Mondială. Prin comparaţie, ratele pentru China şi Statele Unite au fost de 68% şi, respectiv, 61% în acelaşi an.

    „India se află pe o bombă cu ceas”, a declarat Chandrasekhar Sripada, profesor de comportament organizaţional la Indian School of Business, pentru CNN la începutul acestui an. „Vor exista tulburări sociale dacă nu se poate crea suficiente locuri de muncă într-o perioadă relativ scurtă de timp”.