BusinessMagazin

Tag: poluare

  • Şocant. 98% dintre europeni respiră aer poluat extrem de nociv, iar numărul deceselor anuale asociate cu poluarea au atins cifre fabuloase

    Aproape toată lumea din Europa respiră aer toxic. O investigaţie a The Guardian a descoperit că 98% dintre europeni respiră aer poluat extrem de nociv, asociat cu 400.000 de decese pe an. România se află printre ţările cu nivel dublu de particule, faţă de indicaţiile OMS.

    Europa se confruntă cu o “criză gravă de sănătate publică”, aproape toată lumea de pe continent trăind în zone cu niveluri periculoase de poluare a aerului, potrivit unei investigaţii realizate de The Guardian.

    Analiza datelor colectate cu ajutorul unei metodologii de ultimă oră dezvăluie o imagine dezastruoasă a aerului poluat. 98% dintre oameni trăiesc în zone cu poluare cu particule fine extrem de dăunătoare, care depăşesc liniile directoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Aproape două treimi trăiesc în zone în care calitatea aerului are particule în suspensie în aer mai mult decât dublu faţă de orientările OMS.

    Cea mai afectată ţară din Europa este Macedonia de Nord. Aproape două treimi din populaţia acestei ţări trăiesc în zone în care poluarea aerului depăşeşte de peste patru ori valorile recomandate de OMS pentru PM2,5, în timp ce în patru zone s-a constatat că poluarea aerului este de aproape şase ori mai mare, inclusiv în capitala Skopje.

    Situaţia din Europa de Est este semnificativ mai rea decât cea din Europa de Vest, cu excepţia Italiei, unde mai mult de o treime dintre cei care locuiesc în Valea Po şi în zonele învecinate din nordul ţării respiră un aer care este de patru ori mai poluat decât cel stabilit de OMS pentru cele mai periculoase particule în suspensie.

    The Guardian a colaborat cu experţi în poluare pentru a realiza o hartă interactivă care dezvăluie cele mai afectate zone de pe continent. Măsurătorile se referă la particule minuscule în suspensie în aer, produse în principal din arderea combustibililor fosili, dintre care unele pot trece prin plămâni şi în fluxul sanguin, afectând aproape toate organele corpului.

    Conform actualelor orientări ale OMS, concentraţiile medii anuale de PM2,5 nu ar trebui să depăşească 5 micrograme pe metru cub (µg/m3). Noua analiză a constatat că doar 2% din populaţia Europei trăieşte în zone care se încadrează în această limită.

    Experţii spun că poluarea cu PM2,5 provoacă aproximativ 400.000 de decese pe an pe întregul continent.

    “Aceasta este o criză gravă de sănătate publică”, a declarat Roel Vermeulen, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Utrecht, care a condus echipa de cercetători de pe întregul continent care a compilat datele. “Ceea ce vedem destul de clar este că aproape toată lumea din Europa respiră un aer nesănătos”.

    Datele relevă, de asemenea, următoarele:

    Aproape toţi locuitorii din şapte ţări din Europa de Est – Serbia, România, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia şi Ungaria – au un nivel dublu faţă de indicaţiile OMS.

    Mai mult de jumătate din populaţia Macedoniei de Nord şi a Serbiei trăieşte cu un nivel de aer de patru ori mai mare decât cel indicat de OMS.

    În Germania, trei sferturi din populaţie respiră aer ce depăşeşte de două ori mai mult orientarea OMS. În Spania, această cifră este de 49%, iar în Franţa de 37%.

    În Regatul Unit, trei sferturi din populaţie trăieşte în zone în care expunerea este între una şi două ori mai mare decât cea recomandată de OMS, iar aproape un sfert din populaţie trăieşte peste această valoare.

    Aproape 30 de milioane de europeni locuiesc în zone cu concentraţii de particule mici de cel puţin patru ori mai mari decât orientările OMS.

    În Suedia, în schimb, nu există nicio zonă în care PM2,5 să atingă mai mult de două ori valoarea recomandată de OMS, iar unele zone din nordul Scoţiei sunt printre puţinele din Europa care se situează sub această valoare.

    Traficul, industria, încălzirea casnică şi agricultura sunt principalele surse de PM2,5, iar impactul este adesea resimţit în mod disproporţionat de comunităţile cele mai sărace.

    Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat pentru adoptarea, până în 2035, a orientărilor OMS privind PM2,5. Legea, care trebuie încă finalizată în cadrul negocierilor cu Consiliul, ar stabili o limită obligatorie din punct de vedere juridic pentru concentraţiile anuale de PM2,5 de 5 μg/m3, faţă de 25 μg/m3 în prezent.

    Dar experţii spun că trebuie luate măsuri urgente acum. Aceştia indică un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea atmosferică afectează aproape fiecare organ din corp şi este legată de o gamă largă de probleme de sănătate, de la boli cardiace şi pulmonare la cancer şi diabet, depresie şi boli mintale la tulburări cognitive şi greutate mică la naştere.

    Un studiu recent a constatat că poluarea aerului este responsabilă pentru 1 milion de naşteri de copii morţi pe an, iar un altul că tinerii care trăiesc în oraşe au deja miliarde de particule toxice de poluare atmosferică în inimă.

    Unele oraşe din Europa, printre care Londra şi Milano, fac eforturi pentru a combate poluarea aerului, de la introducerea unor zone cu emisii foarte scăzute de noxe până la programe de reducere a traficului şi iniţiative de mers pe jos şi cu bicicleta. Însă experţii spun că politicienii trebuie să acţioneze mai urgent, având în vedere dovezile tot mai numeroase privind efectele nocive.

  • Care este cel mai poluat oraş din România. Poluarea este mai periculoasă pentru România decât alcoolul

    Viaţa este mai scurtă şi sănătatea localnicilor este mult mai şubredă în oraşele cu o poluare mare. Un studiu făcut de Universitatea din Chicago arată că particulele fine pot fi mult mai periculoase decât alcoolul.

    Datele arată că Europa de Est respiră mai mult aer poluat decât occidentalii şi asta înseamnă o viaţă mai scurtă cu 7 luni.
    Românii trăiesc cu un an mai puţin din cauza poluării aerului din marile oraşe, iar timişorenii sunt cei mai afectaţi. Ultimele studii realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii demonstrează şi faptul că aerul contaminat poate fi mai dăunător decât fumatul.

    Un studiu făcut de Universitatea din Chicago arată că particulele fine pot fi mult mai periculoase decât alcoolul, fumatul sau alte substanţe de consum. OMS a descoperit că peste o treime din cazurile de cancer pulmonar sunt cauzate de particulele fine in suspensie din aerul oraşelor. Acelaşi lucru se spune şi despre incidenţa a 34% din accidentele vasculare cerebrale şi 27% din bolile de inimă sunt asociate cu poluarea aerului.

    Dacă oraşele ar respecta pragul stabilit de OMS privind expunerea la particule fine ar creşte speranţa de viaţă globală cu 2,3 ​​ani. Estimarea a fost făcută pe baza datelor colectate în 2021.

    Ţara noastră apare cu 15 micrograme pe metru cub de particule fine, iar baremul OMS de 3 ori mai mic le-ar prelungi viaţa românilor cu 1 an. Datele din 2021 stabilesc cea mai mare poluare la Timişoara, cu 22 de micrograme de particule pe metru cub, iar coborârea la 5 micrograme ar prelungi viaţa timişorenilor cu 1 an şi 8 luni, potrivit studiului făcut la Chicago.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Andrei Gagea, Iveco România: Un program Rabla pentru camioane ar ajuta la reînnoirea parcului şi la reducerea poluării

    Vehiculele comerciale parcurg anual zeci şi sute de mii de kilometri, având un impact mult mai puternic asupra mediului, motiv pentru care şi România ar trebui să urmeze exemplul altor state europene şi să încurajeze achiziţia de utilitare „verzi“.

    „Camioanele verzi sunt tot mai cunoscute, dar ponderea lor în piaţă este de sub 1%. Aici există un potenţial pe termen mediu şi lung, dar trebuie să ne uităm şi la infrastructură – staţii pentru gaz natural comprimat sau lichefiat, staţii pentru încărcarea electrică. Ar trebui să ne uităm şi la vechimea parcului circulant – acum vechimea medie este de circa 10 ani, iar programe tip Rabla sau Rabla Plus destinate vehiculelor comerciale ar fi de foarte bun augur. Au avut un mare succes în cazul autoturismelor şi nu ar fi o idee rea să fie extinse pentru utilitare“, a explicat Andrei Gagea, managing director la Iveco România, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF&CEC Bank.

    „La nivelul autorităţilor locale pot exista noi direcţii – definirea unor zone cu emisii reduse unde accesul camioanelor Euro 3 sau 4 sa fie limitat. Acest lucru ar contribui la vânzarea vehiculelor cu combustibili alternativi şi la reducerea emisiilor poluante şi de CO2.“

    Implementarea unor programe de tip Rabla sau crearea unor zone în care să aibă acces doar vehiculele cu emisii scăzute pot susţine tranziţia către vehicule comerciale verzi, reducând astfel şi poluarea din marile oraşe. În Capitală spre exemplu, deşi Bucureştiul este un oraş poluat, au acces toate normele de camioane, în schimbul unei taxe, motiv pentru care, la ore de vârf, pot fi întâlnite pe marile bulevarde mergând bară la bară camioane de 40 de tone cu norme de poluare Euro 3 sau 4.

  • Poluare misterioasă pe coastele Croaţiei. Autorităţile curăţă plajele pe care sunt pete de petrol

    Echipe de muncitori îmbrăcaţi în salopete albe şi cu mănuşi albastre folosesc furtunuri pentru a curăţa petele de petrol care au ajuns la ţărm anul trecut în nordul coastei croate a Adriaticii. În activitate sunt implicaţi şi angajaţi de la protecţia civilă, pompieri şi voluntari.

    Operaţiunea se desfăşoară în regim de urgenţă deoarece sezonul turistic va începe în curând.

    „O mare parte a fost curăţată, se apropie sezonul turistic şi turiştii vor putea veni, dar mai este încă mult de lucru”, a declarat Silvia Buttignoni, directorul organizaţiei Natura Histrica, care gestionează zonele protejate din regiunea Istria.

    Nu a fost dată nicio explicaţie oficială pentru poluarea care a afectat stâncile şi plajele de calcar sălbatic. O variantă ar fi că poluarea provine de la centrala termoelectric din Rijeka, care a avut o defecţiune tehnică la începutul lunii noiembrie, anul trecut. Totuşi, informaţia nu a putut fi confirmată, iar compania nu a fost acuzată de poluare.

    Experţii au mai stabilit că nu există indicii că animalele şi plantele din zonă au fost afectate.

  • Ce loc ocupă Bucureştiul în clasamentul celor mai poluate capitale din UE

    IQAir măsoară nivelurile de poluare a aerului în funcţie de concentraţia particulelor atmosferice în suspensie PM2.5.
    Lahore din Pakistan a fost clasat oraşul cu cel mai poluat aer din lume în 2022.
    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă o concentraţie maximă de particule fine PM2.5 de 5 micrograme pe metru cub de aer.
    Pe primul loc se află Zagreb, capitala Croaţiei, cu 22,4, micrograme de particule fine PM2.5, pe metrul cub de aer. Locul al doilea este ocupat de Atena, capitala Greciei, cu 19,2 micrograme de particule fine PM2.5, pe metrul cub de aer.

    Următoarele sunt Sofia, capitala Bulgariei (19,1 micrograme PM 2.5) şi Bucureşti, capitala României (17,1 micrograme PM 2.5).

    Cele mai „verzi” capitale europene sunt Tallinn, capitala Estoniei (4,8 micrograme PM 2.5); Helsinki, capitala Finlandei (5,5 micrograme PM 2.5) şi Stockholm, capitala Suediei (6,8 micrograme PM 2.5).

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Care este cel mai poluat oraş din lume. Acesta a ajuns de pe locul 10 pe primul loc doar într-un an

    Lahore din Pakistan a făcut un salt de peste 10 locuri pentru a deveni oraşul cu cel mai poluat aer din lume în 2022, potrivit unui sondaj global anual realizat de un producător elveţian de purificatoare de aer.

    Raportul publicat marţi de IQAir a mai spus că Ciadul, din Africa Centrală, a înlocuit Bangladesh ca ţară cu cel mai poluat aer anul trecut.

    IQAir măsoară nivelurile de calitate a aerului pe baza concentraţiei de particule în suspensie care dăunează plămânilor, cunoscute sub numele de PM2.5. Studiul său anual este citat pe scară largă de cercetători şi de organizaţiile guvernamentale.

    Calitatea aerului din Lahore s-a înrăutăţit de la 86.5 micrograme de particule PM2.5 pe metru cub în 2021 la 97.4 micrograme de particule PM2.5 pe metru cub, devenind astfel cel mai poluat oraş la nivel global, potrivit Reuters.

    Hotan, singurul oraş chinez din top 20, a urmat Lahore cu niveluri de PM2.5 de 94.3, o îmbunătăţire faţă de 101.5 în 2021.

    Următoarele două oraşe din clasament au fost indiene: Bhiwadi, de la periferia oraşului Delhi, a avut niveluri de poluare de 92.7, iar Delhi l-a urmat îndeaproape cu 92.6.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă o concentraţie maximă de PM2.5 de 5 micrograme pe metru cub.

    În timp ce Ciadul a avut un nivel mediu de 89.7, Irakul, care a avut al doilea cel mai poluat aer pentru o ţară, a avut o medie de 80.1.

    Pakistanul, care a avut două dintre cele cinci oraşe cu cel mai rău aer din 2022, s-a situat pe locul al treilea în clasamentul pe ţară, cu 70.9, urmat de Bahrain, cu 66.6.

    Calitatea aerului din Bangladesh s-a îmbunătăţit faţă de 2021, când a fost catalogată drept ţara cu cel mai rău aer. Acesta se află pe locul al cincilea în cel mai recent raport, cu niveluri de PM2.5 care au scăzut de la 76.9 la 65.8.

    India are unele dintre cele mai poluate oraşe din lume, dar s-a clasat pe locul opt în cel mai recent raport, cu niveluri de PM2.5 de 53.3.

    Potrivit raportului, India şi Pakistanul au înregistrat cea mai proastă calitate a aerului din regiunea Asiei Centrale şi de Sud, unde aproape 60% din populaţie trăieşte în zone în care concentraţia de particule PM2.5 este de cel puţin şapte ori mai mare decât nivelurile recomandate de OMS.

    Raportul a precizat că una din 10 persoane la nivel global trăieşte într-o zonă în care poluarea aerului reprezintă o ameninţare pentru sănătate.

    Teritoriul american din Pacific Guam a avut un aer mai curat decât orice altă ţară, cu o concentraţie de PM2.5 de 1.3, în timp ce Canberra a avut cel mai curat aer pentru o capitală, cu 2.8.

    Indicele a fost întocmit cu ajutorul datelor provenite de la peste 30.000 de monitoare ale calităţii aerului din mai mult de 7.300 de locaţii din 131 de ţări, teritorii şi regiuni.

  • Apele Românea anunţat cine este persoana care a poluat râul Argeş, şi ce amendată a primit

    Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a anunţat miercuri că persoana care ar fi poluat râul Argeş cu ulei vechi sau produs petrolier a fost amendată cu 40.000 de lei.

    Potrivit ANAR, reprezentanţii Inspecţiei Bazinale de la Apele Române Argeş-Vedea au întocmit procesul verbal de constatare prin care au stabilit tipul şi încadrarea sancţiunilor contravenţionale stabilite în urma încălcării prevederilor legale.

    În urma cercetărilor efectuate, a fost identificată o persoană care deversa resturi de ulei vechi sau produs petrolier, în cantitate estimată de 200-300 de litri, într-o vale situată în apropierea râului Argeş.

    Echipele ANAR au acţionat pentru curăţarea malurilor văii poluate şi colectarea reziduurilor. În zonă se acţionează pentru a fi preîntâmpinată o nouă poluare accidentală.

    Poliţiştii din Argeş au anunţat miercuri că a fost un întocmit dosar penal.

    „În urma investigaţiilor efectuate s-a stabilit faptul că, în dimineata zilei de 31.01.2023, în jurul orei 10:00, un bărbat de 38 de ani din Suseni, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, cu sediul în municipiul Piteşti, strada Depozitelor, având ca obiect de activitate servicii de reparaţii auto, ar fi deversat, în canalul colector al apelor pluviale, cantitatea de aproximativ 300 de litri de deşeuri petroliere. Cu ocazia cercetării la faţa locului, au fost ridicate probe de sol, apă şi din substanţa cu aspect şi miros petrolier în vederea efectuării unei expertize pentru a se stabilii dacă poluarea a fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală sau dacă apa a devenit dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor, conform legislaţiei în vigoare”, transmite IPJ Argeş.

    Cercetările continuă.

    Poliţiştii argeşeni au fost sesizaţi marţi că pe râul Argeş sunt urme de reziduuri petroliere. În zonă se observau dâre de combustibil pe câţiva metri, iar oamenii s-au plâns că miroase puternic a petrol.

  • Analiză. Bucureştiul sufocant şi asurzitor: Ce înseamnă calitatea vieţii într-o capitală cu zgomot care încalcă normele şi cu noxe peste limitele admise?

    ♦ Cel mai rău pentru calitatea aerului este toamna, iarna şi primăvara, când oamenii circulă intens cu maşinile şi când au loc arderile de gunoaie. Pe timpul iernii, poluarea creşte şi din cauza încălzirii centralelor de apartament ♦ În ceea ce priveşte poluarea fonică, datele arată că 50.800 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB(A) ziua şi 25.900 de persoane sunt expuse la un nivel de peste 60 dB(A) noaptea, din cauza traficului rutier. Li se adaugă 16 şcoli şi spitale afectate de zgomote pe timpul zilei.

    În aerul din Bucureşti, noxele nu doar se simt, ci se şi văd. Măsurată cu senzorii special creaţi pentru a determina calitatea aerului, poluarea ajunge uneori la cote alarmante, cauzată de arderile de gunoaie, traficul intens, praful de pe şantiere şi multe altele. Nici cu zgomotul Bucureştiul nu stă mai bine, datele arătând că există peste 200 de zone unde acest indicator depăşeşte limita stabilită de legislaţie, de 70 de decibeli pe timpul zilei şi 60 de decibeli pe timpul nopţii, fiind afectate astfel peste 50.000 de persoane. În condiţii ca acestea, ce mai înseamnă calitatea vieţii în capitala României?

    „Aerul sufocant, din cauza poluării, generează un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor şi calitatea vieţii. Traficul rutier, producerea de energie electrică şi termică, activităţile industriale, activităţile ilegale, şantierele şi salubrizarea deficitară a oraşului sunt sursele cele mai importante de poluare generate de activitatea umană“, se arată în Raportul de cercetare privind starea mediului din Bucureşti, primul document care identifică în mod clar, organizat, problemele de mediu ale capitalei României şi soluţiile posibile.

    Cel mai rău este toamna, iarna şi primăvara, când oamenii circulă intens cu maşinile şi când au loc arderile de gunoaie. Pe timpul iernii, poluarea creşte şi din cauza încălzirii centralelor de apartament. Vara, în schimb, mulţi oameni sunt plecaţi în concedii, iar traficul este mai redus, ceea ce duce şi la o diminuare a gradului de poluare.

    Aerlive, o platformă lansată de organizaţia nonguvernamentală Ecopolis, a descoperit fenomenul de ardere a deşeurilor din jurul Bucureştiului, de care nimeni nu vorbea anterior, demonstrând astfel că cetăţenii sunt expuşi aproape zilnic poluării agresive sub diferite forme.

    Viaţa urbană este, în sine, generatoare de noxe şi de poluare, însă combaterea lor cu măsuri care să atenueze aceste fenomene este obligatorie. O perdea verde forestieră ar fi de ajutor, dar despre ea doar se vorbeşte de ani întregi, fără ca ceva să se întâmple. Primăria Bucureştiului spunea în 2021 că vrea să amenajeze 185 de hectare de spaţiu verde nou, prin realizarea unor parcuri noi, scuaruri, grădini publice, păduri urbane, refacerea aliniamentelor stradale pe arterele majore. Până acum însă, totul este în continuare în stadiul de plan.

    România se află pe locul 57 în lume din aproape 200 de state în funcţie de poluarea aerului, stând mai bine decât toate ţările din regiune, dar mult mai slab decât cele din vestul şi nordul Europei, potrivit unei statistici din 2020 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Poluarea este un factor major care poate influenţa sănătatea populaţiei, bolile respiratorii fiind unul dintre efectele calităţii slabe a aerului.

    Nici în ceea ce priveşte zgomotul Bucureştiul nu stă mai bine. Din realizarea hărţilor strategice de zgomot s-au obţinut informaţii privind estimarea numărului de locuitori, a numărului de locuinţe şi a numărului de şcoli şi spitale expuse la diferite intervale ale indicatorilor de zgomot pe timpul zilei şi al nopţii.

    „Din analiza hărţilor strategice de zgomot pentru traficul feroviar-tip tramvai nu se observă depăşiri ale valo­rilor maxime permise (…) şi nu sunt persoane şi locuinţe expuse la valori peste limita admisă. Pentru sursa de zgomot industrie, nu se observă depăşiri ale valorilor maxime permise (…) şi nu sunt persoane şi locuinţe expuse la valori peste limita admisă. Singura sursă de zgomot, pentru care s-au constatat depăşiri ale valorilor limită este traficul rutier, respectiv pentru 57 de artere de circu­laţie din municipiul Bucureşti“, au spus reprezentanţii Direcţiei de Mediu a Primăriei Municipiului Bucureşti.

    Astfel, 50.800 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB(A) ziua şi 25.900 de persoane sunt expuse la un nivel de peste 60 dB(A) noaptea, din cauza traficului rutier. Li se adaugă 16 şcoli şi spitale afectate de zgomote pe timpul zilei. Problema zgomotului generat de trafic este însă una globală, nu doar locală, după cum constată şi instituţiile europene.

    „Traficul rutier este principala sursă de zgomot ambiental în Europa. Se estimează că 125 de milioane de persoane sunt afectate de nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, niveluri care depăşesc 55 de decibeli, iar peste 37 de milioane de persoane sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 65 de decibeli“, notează Comisia Europeană.

    Pe lângă traficul rutier, alte surse de zgomot din oraşe sunt traficul feroviar, cel aerian şi cel din zonele industriale amplasate în oraşe. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat aceste surse de zgomot din oraşe drept a doua cea mai frecventă cauză ambientală a problemelor de sănătate pe care le dobândesc oamenii, pe primul loc menţinându-se poluarea aerului.

    Circa 20% din populaţia europeană este expusă la niveluri de zgomot nocive pentru sănătate, arată studiile europene, iar pe măsură ce dezvoltarea urbană ia amploare, efectele sunt din ce în ce mai pregnante şi mai rele.

    Raportul Environmental Noise in Europe, realizat de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) şi lansat în 2020, arată că 13,3% din populaţia totală a României care locuieşte în oraşe sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli generate de traficul rutier.

    Spre comparaţie, aceeaşi sursă de zgomot afectează 49,2% dintre orăşenii din Cipru, 30,6% dintre cei din Elveţia, 28,8% dintre cei din Bulgaria, 27% dintre letoni, 26,3% dintre lituanieni, 24,8% dintre spanioli, 24,5% dintre luxemburghezi, 24,2% dintre austrieci. Mai bine decât România stau croaţii (7,7%), finlandezii (8,8%), germanii (6,9%), grecii (7,9%), polonezii (11,6%), portughezii (5,2%), slovacii (6,7%), slovenii (9,8%) şi suedezii (13,2%).

    Schimbare într-un deceniu

    Datele Agenţiei Europene de Mediu arată că dacă în 2007 aproape 2,8 milioane de persoane erau afectate de zgomotele generate de traficul rutier, zece ani mai târziu numărul acestora scăzuse uşor, până la 2,75 de milioane. Astfel, tot în 2017 circa 97.000 de persoane erau expuse zgomotelor generate de traficul feroviar, 3.500 celor care ţin de circulaţia aeronavelor, iar aproape 16.000 celor care implică funcţionarea industriei.

     

    Ponderea din populaţia totală a României din oraşe expusă la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli (date la sfârşitul lui 2017)

    Sursa: raportul Environmental Noise in Europe – 2020, realizat de Agenţia Europeană de Mediu

     

  • Previziuni 2023 – Economie verde. Banii din PNRR pentru reciclare, Sistemul Garanţie-Returnare şi găsirea unor soluţii pentru poluarea din Bucureşti sunt cap de afiş în economia verde

    Presiunea de a fi sustenabile devine tot mai mare pe umerii companiilor care, dacă nu au făcut-o până acum, va trebui să se conformeze normelor în acest sens.

    „Aş preconiza un focus din ce în ce mai mare asupra măsurilor ce trebuie implementate şi o presiune mai ridicată atât în rândul agenţilor economici, cât şi în rândul populaţiei privind un management eficient al deşeurilor, dar şi orientarea către soluţii de business sustenabile, având în vedere că şi în PNRR sunt alocate fonduri pentru investiţii verzi sau valorificarea deşeurilor”, spune Daniela Dobre, directorul executiv al Green Environment Support, companie care oferă consultanţă de mediu pentru agenţii economici.

    Prevederile legislative sunt însă cele mai mari obstacole peste care trebuie să treacă businessurile active în domeniul sustenabilităţii.

    „Deşi contextul economic actual este unul incert la nivel global, cred că România are toate şansele să aibă un an bun în zona economiei verzi. Cred că cea mai mare provocare va fi în zona legislativă, dat fiind faptul că este nevoie să corectăm cu rapiditate lucrurile care încă nu funcţionează”, spune Marius Costache, CEO al GreenWeee, companie care se ocupă cu reciclarea electrocasnicelor.

    În ceea ce priveşte Bucureştiului, aici nevoile sunt acute când vine vorba de economie verde, poluarea fiind una dintre problemele principale.

    „Sper la zone cu emisii reduse în tot Bucureştiul şi la eliminarea treptată a autovehiculelor poluante, transport în comun electric şi eficient şi stabilizarea problemelor de salubrizare de la nivelul întregului oraş”, spune Oana Neneciu, directorul executiv al ONG-ului de mediu Ecopolis.

    În 2023 ar trebui făcute noi demersuri şi pentru monitorizarea zgomotului şi gestionarea lui pe baza unor politici publice.

    Cu siguranţă însă, cea mai mare aşteptare a anului 2023 din economia verde este implementarea Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), începând cu 30 noiembrie. Aceasta este, spun specialiştii, „un punct de cotitură” pentru reciclarea din România.

    „Pe lângă costurile suplimentare pentru conţinutul de zahăr, producătorii de băuturi răcoritoare vor suporta şi costurile finanţării investiţiilor în SGR. Împreună cu ei, şi ceilalţi ambalatori în plastic vor absorbi un cost suplimentar de peste 200 de milioane de euro, aferent taxei pe plasticul nereciclat pe care România o achită către UE”, spune Raul Pop, manager de programe în cadrul ONG-ului Ecoteca.

     

    PREVIZIUNI:

    ► De la 1 ianuarie 2023, se modifică ţintele de reciclare pentru anumite tipuri de materiale, iar ţinta globală va creşte cu 5%, ceea ce va presupune atât taxe mai mari pentru agenţii economici, cât şi o presiune mai mare pentru creşterea gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje.

    ► În primăvară ar trebui să fie gata planul integrat de gestionare a calităţii aerului în Bucureşti, ceea ce înseamnă măsuri clare de reducere a poluării în oraşe, precum şi politici publice adecvate.

    ► Pe 30 noiembrie 2023 devine funcţional Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) pentru ambalajele de băuturi nereutilizabile, obiectivul fiind de creştere a gradului de reciclare şi de educare a populaţiei privind colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile.

    ► Din bugetul acordat prin PNRR, ar urma să se înfiinţeze centre de colectare municipale care ar trebui să rezolve problema colectării selective de la populaţie, primăriile fiind principalii beneficiari ai acestor fonduri, precum şi noi fabrici de reciclare.

    ► Comisia Europeană va intensifica solicitările pentru date de mediu corecte şi pentru intervenţia mai promptă a autorităţilor în vederea rezolvării neconformităţilor.

     

    Surse: Green Environment Support, GreenWeee, Ecopolis, Ecoteca

     

  • UE aprobă o lege care obligă companiile aeriene să plătească mai mult pentru poluare

    În prezent, companiile aeriene care efectuează zboruri în Europa trebuie să prezinte permise de pe piaţa de carbon a UE pentru a-şi acoperi emisiile, însă UE le oferă majoritatea acestor permise gratuit.

    Acest lucru ar urma să se schimbe în conformitate cu legea convenită de negociatorii din ţările UE şi Parlamentul European, care ar urma să elimine treptat aceste permise gratuite până în 2026, au declarat pentru Reuters surse apropiate discuţiilor.

    Astfel, companiile aeriene vor trebui să plătească pentru permisele de CO2, ceea ce va reprezenta un stimulent pentru ca acestea să polueze mai puţin.

    O cantitate mult mai mică de permise gratuite de CO2 va fi pusă la dispoziţia companiilor aeriene care utilizează combustibili de aviaţie sustenabili (SAF) pentru a le compensa parţial diferenţa de preţ dintre SAF şi kerosen, un combustibil fosil mult mai ieftin, au precizat sursele.

    Până în prezent, UE şi-a limitat piaţa carbonului la acoperirea emisiilor generate de zborurile efectuate în interiorul UE, dar negociatorii au convenit că Bruxelles va evalua în 2026 dacă sistemul de compensare a emisiilor de CO2 ale zborurilor internaţionale al agenţiei ONU pentru aviaţie OACI este pe calea cea bună pentru a obţine emisii zero până în 2050 – iar dacă nu este cazul, UE va propune extinderea pieţei carbonului pentru a acoperi emisiile generate de toate zborurile care pleacă.

    Militanţii pentru combaterea schimbărilor climatice au deplâns faptul că emisiile generate de zborurile internaţionale nu vor fi adăugate mai devreme pe piaţa carbonului.

    Atât ţările UE, cât şi Parlamentul European trebuie să aprobe în mod oficial legea înainte ca aceasta să intre în vigoare.