BusinessMagazin

Tag: pod

  • Un nou dezastru în Italia: un pod rutier s-a prăbuşit pe autostradă

    Un pod rutier pe de autostrada A10 s-a prăbuşit în apropiere de oraşul Genova, a anunţat poliţia italiană, precizând că nu există momentan informaţii despre eventuale victime, relatează postul BBC News.

    Podul, parte a autostrăzii A10, are o înălţime de aproximativ 100 de metri, potrivit presei italiene, care relatează că mai multe vehicule ar fi afectate de incident.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spectacol pentru pietoni

    Printre acestea, scrie The Guardian, se numără o pasarelă ţinută de două mâini uriaşe inaugurată recent în apropiere de Da Nang în Vietnam.

    Aceasta are 150 de metri lungime, iar pietonii care o traversează pot admira peisajul montan verde. Un pod împletit de culoare roşie numit Nodul Norocos datorită formei, instalat în China la Changsha; Fan Bridge, un pod cu aspect de evantai, şi Rolling Bridge, format din elemente triunghiulare, cu aspect de roată atunci când se strânge pentru a face loc circulaţiei fluviale, ambele aflate în Londra, sunt alte exemple de astfel de pasarele inedite.

  • Un pod inaugurat săptămâna trecută în judeţul Suceava s-a stricat după 5 zile

    Prefectul judeţului, Mirela Adomnicăi, a declarat că apele crescute ale râului Suceava au spălat o parte a balastului din structura podului provizoriu. Ea a explicat că duminică seara a plouat abundent în zona comunei Brodina, iar apele crescute ale râului Suceava, ale căror cote au crescut şi cu 1,2 metri, au ajuns în zona Milişăuţi luni, în jurul orei 11:00. După o vizită la faţa locului, prefectul Mirela Adomnicăi a precizat că firma care a construit podul va începe lucrările pentru remedierea problemelor imediat ce cotele râului Suceava vor scădea.

    „În continuare pentru judeţul Suceava sunt valabile avertizări meteo de ploi abundente şi este posibil ca debitul râului să fie în continuare crescut. Dar trebuie precizat că acest pod este unul construit în albia râului şi este asumat faptul că în cazul unor debite mari ale râului este posibil ca podul să fie afectat de apele crescute, după care constructorul va remedia problemele”, a spus Mirela Adomnicăi.

    Prefectul judeţului a subliniat faptul că podul provizoriu de la Milişăuţi a fost construit pentru a fi folosit de cetăţenii şi agenţii economici din acest oraş. Mirela Adomnicăi a precizat că şi în avizul de construire se precizează că podul va fi amenajat pentru localnici. „Pe aici treceau şi maşini de mare tonaj, deşi restricţia este de până la 3,5 tone. Şi vreau să subliniez faptul că după ce va fi refăcut, acest pod este destinat localnicilor. Pentru ceilalţi participanţi la trafic există alte două rute alternative către şi dinspre Rădăuţi”, a explicat prefectul, scrie monitorulsv.ro

  • Primăria vrea să repare Podul Străuleşti, la peste trei luni de când o parte a acestuia s-a prăbuşit

    Primăria Capitalei vrea să investească peste 3 milioane de lei pentru refacerea Podului Străuleşti, de la ieşirea din Capitală spre Târgovişte.

    În luna aprilie, o parte a podului s-a prăbuşit.

    „Podul Străuleşti este amplasat pe DN 1 A şi traversează Lacul Griviţa, la ieşirea din Bucureştii Noi, spre Muncipiul Târgovişte. La sfârşitul lunii aprilie 2018, partea superioară a zidului întros amonte-mal stâng s-a răsturnat, antrenând umpluturile de sub trotuar şi parţial de sub prima bandă de circulaţie. Această sistuaţie pune în pericol siguranţa circulaţiei rutiere şi a pietonilor, existând riscul ca fenomeul de alunecare a umpluturilor din rampă să se agraveze din cauza precipitaţiilor cuplate cu posibiltatea trecerii pe banda 1 a unor camioane grele”, se arată în expunerea de motive a proiectului de investiţie, aflat pe ordinea de zi a CGMB de joi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea anunţă că Podul peste Şos.Virtuţii e aproape gata. Ce se întâmplă cu cea mai importantă parte

    „Traficul reprezintă, în momentul de faţă, cea mai serioasă problemă a Bucureştiului. Timp de 25 de ani nu s-a făcut aproape nimic pentru a se contracara efectul creşterii exponenţiale a numărului de vehicule care circulă în Capitală. De aceea, în primii doi ani de mandat ne-am concentrat eforturile în această direcţie, proiectele legate de trafic fiind, alături de cele din sănătate, prioritare pentru Primăria Capitalei, fapt reflectat şi în modul de alcătuire a bugetului Municipalităţii. Reînnoim parcul RATB cu 400 de autobuze noi, ultramoderne, am finalizat obiective de infrastructură foarte importante, care stagnau de ani de zile”, a precizat, miercuri, Gabriela Firea, prin intermediul unui comunicat de presă.

    Printre măsurile pe care Gabriela Firea a afirmat că le-a luat pentru fluidizarea traficului se numără şi construirea Podului hobanat peste Şoseaua Virtuţii din Capitală, despre care spune că este finalizat în proporţie de 85,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boris Johnson sugerează că ar trebui construit un pod între UE şi Marea Britanie după Brexit

    Johnson, unul dintre cei mai vocali politicieni care au militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, i-a transmis preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, că este ridicol că cele două ţări sunt legate de o singură cale ferată, sugerând că ar trebui construit un pod între Regatul Unit şi Franţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul oraş din România care are transport public pe apă. Vezi cum arată – VIDEO

    Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
     
    “Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
     
    Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
     
    Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.

    Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro

    “Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
     
    Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie. 
     

  • Primul oraş din România unde dacă nu vrei mergi cu autobuzul poţi merge cu vaporaşul la muncă – VIDEO

    Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
     
    “Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
     
    Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
     
    Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.

    Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro

    “Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
     
    Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie. 
     

  • Primul oraş din România unde dacă nu vrei mergi cu autobuzul poţi merge cu vaporaşul la muncă – VIDEO

    Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
     
    “Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
     
    Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
     
    Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.

    Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro

    “Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
     
    Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie. 
     

  • ”Podul care nu duce nicăieri”. Cum arată construcţia de 350 de milioane de dolari dintre China şi Coreea de Nord – VIDEO

    Podul peste râul Yalu a fost inaugurat în luna octombrie, însă în partea nord-coreeană acesta nu este finalizat. Podul se termină brusc în câmp, nu există clădiri de vamă iar drumuri spre pod nu au fost costruite, scrie Business Insider.

    Un raport publicat de Global Times sugerează că deschiderea propriu-zisă a podului lung de 3 kilometri a fost amânată ”pe termen nedefinit”.

    Oficialităţile din Beijing şi Phenian nu au făcut comentarii oficiale.

    Analiştii străini consideră că întârzierea lucrărilor din partea Coreei de Nord indică îngrijorări cu privire la influenţa economiei chineze asupra ţării. De la fondarea sa, Coreea de Nord a fost extrem de precaută în a deveni dependentă de cele două puteri economice vecine, China şi Rusia.

    Phenianul a început proiecte majore de construcţii, printre care un nou aeroport internaţional şi ansambluri rezidenţiale.

    În afara noului pod, China vrea să dezvolte şi o reţea de drumuri în Coreea de Nord, pentru ca provinciile sale să aibă acces mai uşor la porturile nord-coreene, pentru export la costuri mai mici.

    Vechiul pod dintre cele două ţări, construit în 1937, permite accesul trenurilor, al maşinilor şi camioanelor, însă traficul auto se poate face pe un singur sens. În mod normal, traficul se desfăşoară pe un sens dimineaţa şi pe celălalt după-amiaza.

    Hajime Izumi, specialist în problemele Coreei de Nord la Universitatea Shizuoka din Japonia, este de părere că întârzierile la circularea pe pod sunt un motiv pentru China şi Coreea de Nord să îşi regândească relaţia, trecând de la prietenia comună la o relaţie bazată pe interes comun.