Tag: plecari

  • O nouă destinaţie pentru cei din vestul ţării: o companie va lega Clujul de Orient

    Atlasglobal Airlines a lansat astăzi primul zbor pe ruta Istanbul – Cluj-Napoca, Cluj-Napoca – Istanbul. Compania aeriană a adăugat o nouă destinaţie în reţeaua europeană, lansând zboruri şi din Cluj-Napoca. Această decizie este parte a obiectivelor de dezvoltare şi stabilirea zborurilor spre destinaţii strategice de către compania aeriană Atlasglobal.

    Zborul din Cluj-Napoca spre Istanbul este programat de două ori pe săptămână, în zilele de luni şi vineri, din Aeroportul Avram Iancu Cluj-Napoca către Istanbul Atatürk International Airport. Zborurile cu plecări din Istanbul au loc la 10:10, cu sosire la Cluj-Napoca la ora 12:00, în vreme ce zborurile din Cluj-Napoca sunt cu plecări de la ora 12:50 şi cu sosire în Istanbul la 14:35.  Zborurile Atlasglobal Airlines din Cluj-Napoca – Istanbul au preţuri de pornire de la 79 euro/ dus-întors.

    Reprezentanţii Atlasglobal declară că începând cu luna septembrie vor oferi posibilitatea ca turiştii să se bucure de zboruri pe ruta Cluj-Istanbul 7 zile pe săptămână.

    Pasagerii Atlasglobal pot alege zborul Cluj-Napoca – Istanbul şi să conecteze astfel cu oraşe din Turcia precum Izmır, Bodrum, Antalya, Adana, Gaziantep, Kayseri ve Trabzon şi internaţionale precum Kuwait, Tehran, Doha, Tbilisi, Erbil, Sulaymaniyah, Bagdat, Dubai (Sharjah), Bishkek, Yerevan, Nizhnekamsk şi Nicosia, cu un orar de transfer convenabil.

    Atlasglobal, compania aeriană prezentă pe piaţă din 14 martie 2001, cu sediul în Turcia, este licenţiată pentru transportul de pasageri şi mărfuri, intern şi internaţional, lansând primul zbor în iunie 2001.
     

  • O nouă destinaţie pentru cei din vestul ţării: o companie va lega Clujul de Orient

    Atlasglobal Airlines a lansat astăzi primul zbor pe ruta Istanbul – Cluj-Napoca, Cluj-Napoca – Istanbul. Compania aeriană a adăugat o nouă destinaţie în reţeaua europeană, lansând zboruri şi din Cluj-Napoca. Această decizie este parte a obiectivelor de dezvoltare şi stabilirea zborurilor spre destinaţii strategice de către compania aeriană Atlasglobal.

    Zborul din Cluj-Napoca spre Istanbul este programat de două ori pe săptămână, în zilele de luni şi vineri, din Aeroportul Avram Iancu Cluj-Napoca către Istanbul Atatürk International Airport. Zborurile cu plecări din Istanbul au loc la 10:10, cu sosire la Cluj-Napoca la ora 12:00, în vreme ce zborurile din Cluj-Napoca sunt cu plecări de la ora 12:50 şi cu sosire în Istanbul la 14:35.  Zborurile Atlasglobal Airlines din Cluj-Napoca – Istanbul au preţuri de pornire de la 79 euro/ dus-întors.

    Reprezentanţii Atlasglobal declară că începând cu luna septembrie vor oferi posibilitatea ca turiştii să se bucure de zboruri pe ruta Cluj-Istanbul 7 zile pe săptămână.

    Pasagerii Atlasglobal pot alege zborul Cluj-Napoca – Istanbul şi să conecteze astfel cu oraşe din Turcia precum Izmır, Bodrum, Antalya, Adana, Gaziantep, Kayseri ve Trabzon şi internaţionale precum Kuwait, Tehran, Doha, Tbilisi, Erbil, Sulaymaniyah, Bagdat, Dubai (Sharjah), Bishkek, Yerevan, Nizhnekamsk şi Nicosia, cu un orar de transfer convenabil.

    Atlasglobal, compania aeriană prezentă pe piaţă din 14 martie 2001, cu sediul în Turcia, este licenţiată pentru transportul de pasageri şi mărfuri, intern şi internaţional, lansând primul zbor în iunie 2001.
     

  • Piaţa avocaturii de business în 2014: plecări de jucători străini, onorarii de dumping şi tăcere

    O evaluare aproximativă plasează piaţa avocaturii din România la 400 milioane de euro anul acesta, sumă împărţită între aproximativ 24.000 de avocaţi, din care 9.500 activi în Bucureşti. Spre comparaţie, cel mai mare retailer local, Kaufland, a avut afaceri de 1,64 miliarde de euro anul trecut, iar în piaţa globală a avocaturii cel mai mare jucător, DLA Piper, a avut afaceri de 2 mld. euro în 2013.

    În acest context, pentru jucători internaţionali precum francezii Gide sau americanii White & Case, mediul local a devenit nerentabil, iar aceştia au decis să se retragă din piaţa locală la începutul anului, lăsând în urmă echipe de avocaţi care au format firmele Leroy & Asociaţii şi, respectiv, Bondoc & Asociaţii.

    Decizia jucătorilor străini a venit şi în contextul în care firmele locale concurează din ce în ce mai puternic pe onorarii, participând la licitaţii cu tarife foarte mici, şi sacrifică veniturile pentru a câştiga cotă de piaţă. Un exemplu concret al acestei tendinţe a fost o licitaţie organizată de Complexul Energetic Oltenia, pentru servicii juridice, care a fost anulată în cele din urmă după ce firmele interesate au propus tarife orare între 30 euro şi 143 euro, fără a explica în mod uniform cum au calculat aceste preţuri.

    Cifre concrete, însă, cum sunt cele din licitaţia CE Oltenia, au devenit o raritate anul acesta în piaţa avocaturii, având în vedere că Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), organismul care reglementează profesia de avocat, a modificat statutul profesiei la finalul lui 2013. În noua formă a documentului, firmele de avocatură şi cabinetele de avocatură nu mai au voie să comunice în presă date despre clienţi, chiar dacă aceştia îşi exprimă acordul, despre rezultate financiare sau dosare în care sunt implicate, ceea ce aproape că a redus la tăcere jucătorii din piaţă.

    Dincolo de aspectele tehnice, în piaţă şi-au menţinut dominaţia liderii consacraţi, firmele conduse de veterani precum Ioan Nestor, Gheorghe Muşat, Florian Niţu sau Florentin Ţuca, giganţi cu echipe de multe zeci de avocaţi. La nivelul imediat următor, un eveniment important a fost scindarea firmei Vilău & Mitel, unul dintre marii jucători, eveniment care a generat apariţia firmelor Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii.

    În ceea ce priveşte veniturile, după mulţi ani de criză, cea mai importantă sursă de afaceri pentru avocaţi a devenit sectorul litigiilor, iar cei mai mulţi clienţi solicită servicii legate de insolvenţă şi executări silite. Cu toate acestea, după un an cu listări majore la bursă, cum ar fi cea a gigantului Electrica, şi cu o tendinţă de dezmorţire a pieţei imobiliare, avocaţii au perspective de creştere pentru 2015.

  • Cum a generat Şcoala Muşat o treime din piaţa avocaturii de business

    După 18 ani de „adolescenţă“ şi şase ani de criză economică, piaţa avocaturii de business a ajuns la un oarecare grad de maturitate, cu multe firme puternice, atât locale cât şi internaţionale, care concurează pentru colaborarea cu investitori şi companii. La vârf, însă, după toţi aceşti ani, dominaţia firmelor locale care s-au înfiinţat în primii ani ai pieţei rămâne constantă.

    Toate clasamentele internaţionale care abordează piaţa avocaturii de business din România – Legal 500, Chambers & Partners sau IFLR 1000 – pun pe primul palier, în fiecare an, aceleaşi nume: Muşat & Asociaţii, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi Popovici Niţu & Asociaţii, nu neapărat în ordinea asta.

    Pe celelalte paliere, aproximativ o treime din cele mai puternice firme de avocatură din România au fost înfiinţate sau sunt coordonate de oameni care au plecat din Muşat & Asociaţii.

    LA ÎNCEPUT AU FOST DOAR DOI
    Peisajul avocaturii de astăzi are la origine două nume: Gheorghe Muşat şi Ion Nestor. Imediat după Revoluţie, în 1990, cei doi îşi înfiinţau firmele într-un mediu în care România începea să descopere democraţia, economia de piaţă şi statul de drept, iar avocaţii erau în avangarda fenomenului.

    Ulterior, în 1995, au apărut alte două firme care au rămas puternice până în ziua de azi, Stoica & Asociaţii şi Boştină & Asociaţii, însă niciuna dintre acestea nu a avut un parcurs mai marcat de „divorţuri“ decât Muşat & Asociaţii.

    „S-a întâmplat ca prima generaţie de după Revoluţie să fie formată din câţiva avocaţi pasionaţi, înfometaţi de libertate şi devotaţi profesiei, care au preferat să muncească 15 ore pe zi, cu sacrificii personale, pentru a pune bazele firmelor care azi domină piaţa avocaţială“, spune acum Muşat, într-un moment în care, privind în piaţă, vede pe primul şi al doilea palier multe nume de foşti parteneri.

    După primii 10 ani de formare a pieţei avocaturii de business, odată ce economia a început să se consolideze şi investitorii străini au început să se uite în direcţia noastră, următoarea generaţie de avocaţi a observat tendinţa şi a considerat că poate mai mult. Începea să se ascută concurenţa.

    Prima plecare importantă de la Muşat a venit în 2002, când avocaţii Florian Niţu şi Ernest Popovici decideau să recreeze firma Popovici Niţu & Asociaţii, înfiinţată iniţial în 1995. Azi firma este unul dintre liderii pieţei, cu efective de 80 de avocaţi, lucrând preponderent cu fonduri de investiţii.

    În anul următor, avocaţii Dragoş Vilău şi Sorin Mitel îl părăseau pe Muşat pentru a înfiinţa Vilău & Mitel, firmă care s-a scindat anul acesta în Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii. Înainte de scindare, însă, firma celor doi era, şi ea, unul dintre cei mai puternici jucători locali.

    „Am avut întotdeauna una dintre cele mai bune echipe de avocaţi din piaţă. Iar în ceea ce priveşte asociaţii firmei, eu cred că în anii 2001-2003 am avut cel mai puternic parteneriat avocaţial care a existat vreodată în România. Sigur că, între timp, lucrurile s-au aşezat, dar piaţa s-a maturizat şi cu oamenii de atunci“, povesteşte Muşat.

    Pe fundal, în 2000 venea în România firma Linklaters, gigant londonez cu afaceri anuale de peste 1 miliard de euro. Pleca din România după opt ani, fără să fi atacat în mod concret dominaţia firmelor lui Nestor sau Muşat, deşi a fost implicată într-o serie de dosare importante, inclusiv privatizarea Sidex.

    Pentru Muşat, însă, ce a urmat după 2003 a fost o serie de plecări răsunătoare. De-a lungul timpului mai mulţi avocaţi care erau numărul doi în firmă au luat decizia să îşi înfiinţeze propriile firme.

    „Avocaţii care au plecat au simţit nevoia să meargă pe cont propriu, să-şi valorifice capabilităţile antreprenoriale dobândite la «Şcoala Muşat & Asociaţii» şi mulţi dintre ei au reuşit să construiască firme puternice, care în prezent formează elita avocaturii de business din România“, mai spune Muşat, în condiţiile în care nu el a fost cel care a folosit prima oară termenul de „şcoala Muşat“, ci foştii lui colaboratori.

  • Aeroportul Henri Coandă intră în era SF: trei asistente virtuale vor fi amplasate mâine în terminalul plecări

    “Informaţiile vor fi furnizate în română şi în engleză, holograma va transmite informaţii despre ce trebuie făcut pentru a trece mai rapid de controlul de secruitate. Oricâte afişe am avea tot nu captează atenţia aşa cum o va face asistenul virtual”, a declarat pentru ZF Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al aeroportului. Investiţia în cele trei dispoziţie, inclusiv în mentenanţa lor se ridică la circa 24.000 de euro, potrivit lui, care  a mai precizat că firma care a livrat aceste dispozitive este Fragard Iaşi.

    Mai mult, aeroportul va lansa mâine noul portal web (o investiţie de peste 20.000 de euro) dar şi paginile de Faceboob, Twitter, linkedin şi Instagram.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Zgonea: Deputaţii PSD, convocaţi pe 3 şi 4 martie. Nu se mai dau avize de plecare în străinătate

     “Trebuie să fim uniţi, să strângem rândurile. Am mai păţit acest lucru în foarte mulţi ani când nu am fost la guvernare”, a spus Zgonea.

    Întrebat dacă în şedinţa de grup s-a discutat despre majoritatea necesară trecerii noului Guvern, Zgonea a evitat să răspundă, precizând doar: “Stăm bine”.

    Zgonea a precizat că nu are ce să le reproşeze deputaţilor social-democraţi din punctul de vedere al prezenţei la plen, având în vedere că marţi au fost mai mulţi social-democraţi la vot decât au fost când atunci când s-a depus jurământul.

    “Deci mergem foarte bine”, a spus Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gara de Nord are pagină de Facebook, iar SOSIRILE ŞI PLECĂRILE pot fi văzute online, în timp real

     Sistemul online de informare a călătorilor http://www.cfr.ro/webcam.php este actualizat din minut în minut şi oferă date complete despre rangul şi numărul trenului, linia de sosire sau plecare a trenurilor, ruta de călătorie, ora de sosire/plecare, precum şi minutele de întârziere.

    În perioada de probă a acestui proiect (19 – 25 iunie 2013), pagina a înregistrat peste 9.000 de accesări directe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Astărăstoae: 580 de medici au plecat din ţară în primele trei luni ale acestui an. Motivul pentru care pleacă este o presiune extraordinară cum nu a mai existat în istoria României

     Astărăstoae a afirmat, într-o conferinţă de presă, că sistemul de sănătate românesc se confruntă cu un deficit de personal, în condiţiile în care, din anul 2007 şi până în prezent, peste 14.000 de medici au ales să părăsească România pentru că “s-au săturat de cum merg lucrurile”.

    El a spus că, în primele trei luni ale acestui an, au plecat 580 de medici, iar alţi 250 au solicitat documente pentru plecarea în străinătate în primele două săptămâni ale lunii aprilie, susţinând că acest val de plecări înregistrat în anul 2013 poate fi comparabil doar cu cel din 2007, după ce România a intrat în Uniunea Europeană.

    Potrivit acestuia, dacă în 1989 în România erau 56.000 de medici cu drept de liberă practică, în 2013 numărul acestora este de 39.896.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Astărăstoae: Peste zece mii de medici au plecat din ţară din 2007 până în prezent

    Preşedintele Colegiului Medicilor din România a spus, la un seminar de specialitate organizat de Ziarul Financiar, că în România sunt în total 56.000 de medici, 13.000 sunt rezidenţi, 2.000 sunt pensionari care au rămas în evidenţele CMR, iar restul sunt doctorii cu liberă practică. El a precizat că scăderea numărului de doctori s-a produs din două cauze, respectiv blocarea posturilor şi migraţia medicilor. “Numărul medicilor a scăzut din cauza blocării posturilor, dar şi a plecării acestora în străinătate. Statul este obligat să protejeze sănătatea şi de asemenea să-şi îndeplinească responsabilitatea socială”, a mai spus profesorul Vasile Astărăstoae, la conferinţa “Au pacienţii nevoie de o schimbare a sistemului de sănătate? Reforma, între responsabilitatea cheltuirii fondurilor şi nevoia de schimbare”, organizată de Ziarul Financiar şi Alico.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Retrospectiva 2010 – Seful cel nou

    Aproape ca nu a fost domeniu important din economie in care sa
    nu fi existat macar o schimbare de management in 2010. Au venit
    sefi noi in banci, retail, industria bunurilor de larg consum, IT
    sau telecom. Unii au fost inlaturati pentru ca rezultatele
    companiilor pe care le conduceau nu mai justificau prezenta lor in
    pozitia de conducere, in alte cazuri mandatele au expirat si nu au
    fost prelungite, altii au plecat invocand motive personale si au
    fost si cateva situatii in care schimbarea a fost motivata de o
    promovare a managerului respectiv. Plecarea Lilianei Solomon de la
    conducerea Vodafone Romania, dupa cinci ani in care a fost una
    dintre cele mai puternice femei din business, a fost cea mai
    surprinzatoare miscare de acest gen. A plecat la Londra, unde, de
    la 1 decembrie, ocupa functia de director de operatiuni pentru
    Europa. Locul sau a fost luat de un expat – Iñaki Berroeta, fostul
    sef al filialei Vodafone din Malta.

    Si Shachar Shaine, presedintele URBB, a plecat tot in luna
    noiembrie, dupa sase ani de mandat. A fost unul dintre cei mai
    longevivi manageri din industria berii si unul dintre cei mai vechi
    expati – a venit pentru prima oara in Romania in 1999. Deocamdata
    nu a fost dezvaluit numele celui care il va inlocui pe Shaine, dar
    se stie ca va fi un alt israelian. Seful URBB nu a fost singurul
    berar care a plecat in 2010 de la conducerea companiei – in
    ianuarie, Stephan Maria Weber a parasit functia de presedinte al
    Ursus, invocand motive personale. In luna martie, a fost inlocuit
    de americanul Gary Whitlie, care are o experienta de 26 de ani in
    cadrul grupului SABMiller.

    De altfel, a doua jumatate a anului a fost extrem de dinamica
    din acest punct de vedere. Groupama, Hilton, Profi, Microsoft si
    Pepsi sunt alte companii care si-au schimbat directorii generali
    din septembrie si pana acum. Doar la Groupama expatul Dennis
    Rousset a fost inlocuit de un manager roman – Sanda Nicoara, fostul
    director de operatiuni si director general adjunct al companiei.
    Aceasta a fost, de altfel, intelegerea initiala, rolul lui Rousset
    in Romania fiind clar conturat inca de la inceput – lansarea
    companiei si pregatirea unui executiv roman. In celelalte cazuri,
    alegerea actionarilor a fost de a aduce alti expati, o noua
    lovitura data managerilor romani, despre care nu de putine ori s-a
    spus ca nu ating performantele colegilor lor din strainatate.

    Un caz aparte este ING Pensii, Emilia Bunea, fostul CEO, fiind
    inlocuita de un alt roman, Marius Popescu. Bunea a plecat in luna
    martie la Amsterdam, unde coordoneaza finantele companiilor de
    asigurari si pensii ale grupului din zece tari. Mai exact, a fost
    numita director financiar al ING Central Europe.O alta miscare
    surprinzatoare si o premiera, in acelasi timp, a fost plecarea lui
    Calin Tatomir de la Microsoft Romania. In locul lui a venit un
    expat care va avea o sarcina dificila, in conditiile in care
    compania nu a mai fost pana acum condusa de un strain.