BusinessMagazin

Tag: plastic

  • CSR 2021: ASAP – Armata Selectării Atente a Plasticului

    Lidl România

     

    Motivaţie: Susţinut de Lidl România, ASAP este un program ce contribuie la obiectivele strategiei REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Aşa cum digitalizarea şi gadgeturile sunt o normalitate pentru generaţia de astăzi, aşa şi reflexul reciclării va ţine de normalitate pentru cei care acum sunt încă în şcoală, sunt de părere reprezentanţii companiei, adăugând că în contextul în care România este pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte rata colectării şi a reciclării deşeurilor municipale, este evident că soluţiile şi mecanismele clasice de reciclare nu mai sunt suficiente, ci este necesară crearea unei comunităţi de tineri, cu o voce proprie, cu o misiune comună, care să schimbe în mod concret modul în care responsabilitatea faţă de mediu se perpetuează în sociatate. Cu o astfel de soluţie vine programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), care urmăreşte să genereze schimbare în comportamentul adolescenţilor faţă de plastic, de la utilizare, la colectare separată şi reciclare, printr-un demers educaţional construit pe implicare.

     

    Descrierea proiectului: Dezvoltat de The Institute şi Lidl România, programul ASAP a început în 2019 şi şi-a propus să acţioneze în două etape. Prima este etapa de informare şi familiarizare: prin platforma www.asap-romania.ro, tinerii au acces la întregul spectru de informaţii ce ţin de plastic: istorie, legislaţie, cum afectează acest material mediul înconjurător, dar şi sănătatea noastră, sfaturi utile şi uşor de pus în practică despre utilizarea unei cantităţi reduse de plastic în viaţa de zi cu zi. A doua etapă este cea de implicare şi sedimentare a comportamentului pozitiv pentru mediu, în care au loc o serie de acţiuni alături de artiştii şi comunităţile preferate ale tinerei generaţii care să îi încurajeze şi să îi mobilizeze pe tineri să se implice în mod direct în misiunea programului. Pe termen lung, programul vizează să aducă implicarea şi schimbarea chiar în şcoli, prin implementarea unui proiect de colectare separată a deşeurilor în toate unităţile de învăţământ din România. Primii paşi în acest sens au fost realizaţi în parteneriate pilot cu şcoli din sectorul 6 al Bucureştiului, Constanţa şi Braşov, care au permis o primă cartografiere a procesului de colectare sparată în şcolile româneşti. În urma acestor parteneriate echipa ASAP a pus la dispoziţia autorităţilor publice centrale şi locale un ghid de bune practici pentru îmbunătăţirea colectării şi completarea cadrului legislativ. Experienţa ediţiilor pilot a fost una pozitivă, iar în prezent, începând cu anul şcolar 2021 – 2022, programul ASAP este implementat în 20 de oraşe şi sectoare din Bucureşti. Programul naţional ASAP a început în 2019 şi va continua cât timp este nevoie pentru schimbarea în bine a mentalităţii următoarei generaţii.

     

    Rezultate: Programul naţional ASAP a ajuns astăzi să fie prezent în şcolile din 16 oraşe şi patru sectoare din Bucureşti, în perioada următoare pragul fiind de 31 de comunităţi în care programul să fie implementat, ajungând astfel să implice un număr de 300.000 de elevi beneficiari. Până la sfârşitul anului 2021 reprezentanţii companiei estimează că vor fi peste 40.000 de tineri activi în comunitate.

     

     


     

  • Romcarbon, unul dintre cei mai mari producători de polimeri şi ambalaje din plastic din România, a încheiat primele nouă luni cu vânzări de 201 milioane lei, în creştere cu 46%; profitul net s-a dublat, la 4,6 milioane lei

    Romcarbon, unul dintre cei mai mari producători de polimeri şi ambalaje din plastic din România, a încheiat primele nouă luni cu vânzări de 201 milioane lei, în creştere cu 46%, şi un profit net de 4,6 milioane lei, dublu faţă de nivelul din perioada similară din 2020, când se situa la 1,9 milioane lei, potrivit raportului financiar publicat luni  la BVB.

    EBITDA Operational a inregistrat, de asemenea, o crestere de20% in comparatie cu perioada de 9 luni a anului 2021, la 12,5 milioane lei.

    ”Cele mai mari provocari in perioada de raportare au fost costul si disponibilitatea materiilor prime (granule din plastic). De la inceputul anului 2021, costul granulelor din plastic a crescut drastic nu numai in ce priveste pretul unitar, ci si in ceea ce priveste viteza de crestere a acestui pret. Un alt aspect critic a fost acela al disponibilitatii granulelor din plastic pe piata, care nu a mai inregistrat vreodata o astfel de instabilitate”, se arată în raport.

    La nivelul Grupului Romcarbon, vânzările au avut un plus de 28%, la 247 miilioane lei, iar profitul net s-a majorat cu 124%, la 5,6 milioane lei.

    În afara influentei rezultatului individual al Romcarbon, principalul impact provine din partea Livingjumbo Industry, firma care a inregistrat o pierdere de  2 milioane lei, din cauza schimbărilor de pe piaţa de mase plastice (tavite PET) si a dificultatilor de ajustare a preturilor de vanzare, astfel incat acestea sa reflecte cresterea preturilor materiei prime. ”Echipa de management a dezvoltat deja produse noi pentru a se adresa evolutiei pietei. Au fost gasite si surse mai competitive de materii prime pentru a reduce costurile. Drept urmare, in ultima perioada putem observa o reducere a pierderilor”.

     Grupul Romcarbon este format din Romcarbon SA, Livingjumbo Industry SA, RC Energo Install SRL, Infotech Solutions SRL, Recyplat Ltd Cipru, Eco Pack Management SA. Principalele societati cu activitati de productie ale Grupului sunt Romcarbon SA si Livingjumbo Industry SA, detinand 71%, respectiv 14% din totalul activelor imobilizate.

    Romcarbon SA deţine o participatie de 17,59% din Romgreen Universal LTD (Green-Group), principalul reciclator integrat din Europa de Sud-Est.

    Compania este deţinută în proporţie de 32,85% de Living Plastic Instrustry Buzău, în timp ce Joyful River Limited din Cipru are o participaţie de 20,5%.

    Romcarbon are o capitalizare de 72 milioane lei, iar acţiunile companiei s-au apreciat cu 80% în acest an.

  • Guvernul a decis că mai multe produse din plastic trebuie să dispară din magazine

    Guvernul a adoptat proiectul de ordine asupra reducerii impactului produsului din plastic asupra mediului, iar printre alte obiecte ce urmează să fie scoase din comerţ sunt beţişoarele de urechi şi paharele, farfuriile şi tacâmurile din plastic. 

    Proiectul aprobat de Guvern interzice punerea pe piaţă a produsului din plastic şi nu fabricarea lor, a explicat ministrul Mediului, Tanczos Barna, miercuri, la finalul şedinţei Executivului. Practic, producătorii români pot produce pentru export şi doar pentru ţările din afara UE.

    Pe lista cu produse vizate de noile reguli sunt beţişoarele de urechi, beţele pentru baloane, paiele pentru băuturi, paharele, farfuriile şi tacâmurile din plastic. De asemenea, este vorba despre pungile de transport, filtrele de tutun şi echipamentele de pescuit care au plastic.

    Ministrul Mediului a mai dezvăluit ceea ce vor fi reglementate pentru reducerea consumului, pentru marcarea unor produse ca fiind de unică folosinţă, pentru răspunderea extinsă la producător şi cerinţele pentru colectarea separată a produsului din plastic. Normele de aplicare a ordonanţei de Guvern vor fi stabilite în perioada următoare.

    Produsele de pe lista stabilită de Guvern nu o să dispară peste noapte. Ministrul Mediului a explicat că stocurile aflate pe piaţă vor fi epuizate, iar comercianţii nu vor fi amendaţi.

    „Stocurile sunt greu de estimat, cantităţi nu sunt certe … Stocurile pot fi folosite, nu mai pot ieşi produse noi din fabrică sau din import … Se utilizează treptat, nu sunt necesare nicăieri amenzi pentru stocurile care în prezent sunt pe piaţă . Amenzile, doar producătorii care nu respectă legea şi importatorii care vor încerca să pună pe piaţă ”, a mai spus ministrul Mediului.

    Produsele noi pot fi exportate doar în afara UE, a precizat ministrul Tanczos Barna.

  • Soluţia viitorului împotriva deşeurilor din plastic: O companie dezvoltă un nou tip de ciupercă ce se poate hrăni cu reziduuri sintetice

    Una dintre cele mai mari probleme ale mediului, poluarea cu deşeuri de plastic, poate fi combătută cu ajutorul ciupercilor sau bacteriilor dezvoltate special pentru consumul unor astfel de reziduuri, relatează BBC News.

    Samantha Jenkins studia o serie de ciuperci într-un proiect de cercetare pentru compania ei, când la un moment dat, una dintre specii a înregistrat un comportament neaşteptat.

    „Imaginaţi-vă un borcan plin cu cereale cu un fel de bucată de ciupercă ce iese din vârf”, spune inginerul biotehnist principal al firmei bio-producătoare Biohm.

    „La prima vedere, nu părea nimic interesant sau spectaculos. Dar de îndată ce recipientul a fost deschis, rezultatele au fost neaşteptate”.

    Ciuperca reuşise să consume buretele de plastic destinat sa o sigileze, asimilandu-l ca pe oricare alt aliment.

    Scopul proiectului a fost studiul unor ciuperci care aveau să fie utilizate în producţia de panouri izolatoare bio. Rezultatele cercetării au adus noi perspective companiei.

    Biohm lucrează acum pentru a dezvolta capacitatea ciupercii de a consuma plastic, fapt care ar putea ajuta la scăderea deşeurilor de acest tip.

    Nu este un secret că deşeurile de plastic de unică folosinţă sunt o problemă serioasă pentru mediu: până în 2015, potrivit Greenpeace, lumea a produs 6,3 miliarde de tone de plastic virgin, din care doar 9% au fost reciclate. Restul a fost ars în incineratoare sau aruncat.

    Totuşi, lucrurile se îmbunătătesc. În prezent, peste 40% din ambalajele din plastic ajung să fie reciclate în UE. Până în 2025, se doreşte ca 50% din aceste deşeuri să aibă aceeaşi soartă.

    Unele tipuri de plastic, cum ar fi PET (polietilen tereftalat) care este utilizat pe scară largă pentru sticlele de băuturi, sunt greu de reciclat prin mijloace tradiţionale. O soluţie la această problemă ar putea fi noile metode bio.

    Dna Jenkins a început deja testele pe astfel de ambalaje: „Ciupercile se pot hrăni cu plastic, iar înmulţindu-se, din ele pot fi fabricate biomateriale – pentru mâncare, hrană animală sau antibiotice”.

    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Edinburgh au folosit recent o versiune de laborator a bacteriei E. coli pentru a transforma acidul tereftalic, o moleculă derivată din PET, în vanilină, printr-o serie de reacţii chimice.

    „Studiul nostru se află încă într-un stadiu incipient. Trebuie să lucrăm mai mult pentru a face procesul mai eficient şi viabil din punct de vedere economic”, spune dr. Joanna Sadler, potrivit BBC News.

    Între timp, o echipă de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări de Mediu-UFZ din Leipzig foloseşte o bacterie găsită iniţial într-o haldă locală de gunoi pentru a descompune poliuretanul.

    Denumită Pseudomonas sp. TDA1, bacteria consumă aproximativ jumătate din plastic pentru a-şi creşte propria biomasă, restul fiind eliberat sub forma de dioxid de carbon.

    La fel ca alte organisme care consumă plastic, Pseudomonas descompune poliuretanul folosind enzime.

    Dar unii sceptici se întreabă dacă astfel de tehnici vor fi vreodată viabile din punct de vedere comercial.

    „Conversia enzimatică sau microbiană a PET-ului în elementele sale constitutive reprezintă o ştiinţă fascinantă care necesită explorată. Cu toate acestea, aceste noi metode vor trebui să concureze cu tehnologii de conversie dovedite, comerciale, folosind sisteme banale, mai puţin interesante, de catalizator de apă”, spune prof. Ramani Narayan de la Universitatea de Stat din Michigan, conform sursei citate.

     

  • Proiect futurist al unei companii. Vrea sa construiască un hotel pe o insulă plutitoare care va avea ca bază saci cu plastic

    Plasticul reprezintă o problemă pentru oceanele planetei, fiind necesară îndepărtarea lui pentru a proteja vieţuitoarele acvatice.

    El îşi poate găsi însă o întrebuinţare mai puţin obişnuită, propusă de o firmă de arhitectură britanică, Margot Krasojevic Architecture. Propunerea firmei priveşte construirea unui complex turistic pe o insulă plutitoare în Oceanul Indian, în apropiere de Australia, scrie CNN.

    Pe insula plutitoare ar urma să funcţioneze un hotel cu 75 de camere, care are deja un investitor, după cum a anunţat compania. La baza insulei vor sta saci ţesuţi plini cu plastic, ancoraţi de fundul apei şi stabilizaţi cu nisip. Construcţia va dura câţiva ani, firma de arhitectură sperând ca hotelul să se poată deschide în 2025.

  • Cum reuşeşte un artist să transforme gunoaiele altora în opere de artă

    Mirat că o cunoştinţă nu refoloseşte feţele de masă din plastic, preferând să le arunce şi să cumpere altele, un artist din San Francisco, Todd Young, a ajuns să recupereze asemenea articole şi să le folosească în creaţiile sale, începând cu un calendar de perete pentru mama sa.

    Spaţiul expoziţional al acestuia este acum grilajul din fier forjat de la intrarea blocului în care locuieşte, unde, de şapte ani de zile, realizează câte o imagine în fiecare lună, folosind bucăţi de feţe de masă din plastic de diverse culori pe care le adună cu grijă.

    Fiecare creaţie necesită între 22 şi 44 de ore de muncă, la care se adaugă retuşurile pe care artistul le face cât stă expusă opera sa. Cu timpul, intrarea clădirii unde locuieşte a devenit cunoscută iubitorilor de artă, însă multă lume descoperă „expoziţia” din întâmplare, aşa cum şi-a dorit Young, al cărui scop atunci când a demarat proiectul a fost să-i facă pe oameni să descopere lucrări noi de artă.

  • Când dispar din magazine articolele de plastic de unică folosinţă?

    Parlamentul European a adoptat acum doi ani o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosinţă, bunuri care au un impact puter­nic negativ asupra mediului.

    „Restricţiile de piaţă şi marcarea re­gu­lilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerinţele de pro­iec­tare a produselor pe­ntru sticle se aplică înce­pând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de res­­pon­sa­bilitate extinsă a pro­du­cătorului se aplică de la 31 decembrie 2024“, spun re­pre­zentanţii companiei de audit şi con­sul­tanţă PwC într-un articol pe site-ul propriu.

    Mai exact, de la începutul lui iulie se interzice comercializarea de produse speci­fice din plastic, respectiv tacâmurile şi farfuriile de unică folosinţă, beţişoarele de urechi, paiele/beţele pentru agitat băuturi, beţele care se ataşează baloanelor, pro­du­sele realizate din materiale plastice degra­dabile prin oxidare şi recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.

    În acest sens, statele membre trebuie să adopte legislaţia privind măsurile impuse pentru interzicerea sau restricţionarea comercializării produselor din plastic. Între timp însă, agenţii economici au început deja să-şi adapteze stra­te­gia de afaceri în funcţie de prevederile Directivei de plas­tic, spun reprezentanţii PwC.

    Spre exemplu, în mai 2021 Auchan România va sista vânzarea veselei din plas­­tic de unică folosinţă şi va elimina am­ba­la­je­le din plastic pentru toate pre­pa­ra­tele co­man­date la pachet. În acelaşi timp, com­­pa­nia a început să dezvolte o ga­mă pro­prie de alternative reu­ti­li­za­bile. 

    Potrivit studiilor com­paniei, la nivel mondial, industria alimentară con­­sumă cea mai mare can­titate de plastic în fabricarea am­ba­lajelor, 72% dintre aces­­tea nefiind recu­perate vreodată şi ajun­gând în natură.

    Iniţiative similare au anunţat şi alţi retaileri, unii chiar înainte ca UE să adopte această directivă. Un exemplu este REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, compania ce deţine re­ţelele Kaufland şi Lidl. Câteva dintre acţiunile ce fac parte din această strategie sunt scoaterea de la vânzare a articolelor de plastic de unică folosinţă precum ta­câ­muri, farfurii şi pahare, în 2019, şi a sa­coşelor de unică folosinţă din plastic con­venţional, în 2018, prin care compania esti­mează că sunt economisite anual apro­ximativ 598 de tone de plastic.

    În plus, în anul 2019, Lidl România a înlocuit pungile din plastic subţire pentru cântărirea fructelor şi legumelor cu o alternativă din material compostabil şi biodegrabdabil, iar la începutul lui 2020 a introdus şi săculeţi reutilizabili pentru fructe şi legume, încurajând astfel clienţii să adopte un comportament responsabil faţă de mediu. Astfel de săculeţi au fost introduşi în ofertă şi de alţi retaileri precum Mega Image sau Kaufland.

    Mai mult, de la începutul anului 2021 Lidl taxează fiecare pungă de plastic de la raionul de fructe şi legume cu 0,09 lei (nouă bani), parte a aceeaşi strategie de a reduce consumul de plastic. Kaufland a luat o măsură similară în 2019.

    „Fiind oferite în mod gratuit atâta timp, ne-am consolidat obiceiul de a considera pungile de unică folosinţă fără valoare şi de aceea să le folosim excesiv, să le irosim, fără să ne gândim că ele au un impact de mediu. Generăm foarte multe deşeuri şi este timpul să ne schimbăm obiceiurile la cumpărături. Am listat pungi biodegradabile, însă nu le vom oferi gratuit, din dorinţa de a limita irosirea lor şi a transmite clienţilor un mesaj de responsabilitate“, declara în 2019 Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs Kaufland România.

    Astfel, retailerii mari au început deja de mai multă vreme să elimine produsele din pastic de unică folosinţă din magazine. Deadline-ul oficial e foarte aproape însă pentru toată lumea, 3 iulie.

     

  • Kaufland România: Broscuţa – prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Deoarece poluarea cu plastic este una dintre cele mai grave probleme de mediu, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, care vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Anul acesta, în luna iulie, Kaufland a introdus în unităţile companiei, pe termen nelimitat, spaţii special amenajate sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, în care clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, printr-un proces ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Persoanele implicatete în proiect sunt: personalul din magazine, reprezentanţii firmei de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare al companiei. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc 3 ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG, în fiecare lună fiind activă o altă categorie de produse la reducere.

     

    Elementul de noutate:

    Broscuţa este primul program de acest tip dedicat reciclării plasticului de recipiente. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei.  

     

    Efectele inovaţiei:

    Până în prezent, au fost colectate peste 10.000 de recipiente goale. De asemenea, prin intermediul proiectului se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri, iar oamenii sunt educaţi să fie mai responsabili şi oferindu-le stimulente financiare în acest sens.

  • Trenduri în producţia de încălţăminte: Adidas dezvoltă un material pe bază de plante

    Compania Adidas a anunţat luni că lucrează la dezvoltarea unui nou material, un tip de piele organică care are la bază o ciupercă, în cadrul iniţiativelor companiei pentru producţie sustenabilă, potrivit Business Insider.

    Adidas a anunţat că lucrează cu parteneri pentru acest proiect, însă nu a menţionat când vor ajunge la vânzare primele perechi de încălţări fabricate în baza acestui material.

    Compnia a început să ofere în 2020 o versiune vegană a produsului Stan Smith, unul dintre cele mai populare ale companiei, iar pe termen mediu şi-a luat angajamentul de a elimina blana din gama de produse.

    Noul material reprezintă una dintre iniţiativele de sustenabilitate derulate de Adidas. Compania a anunţat că în 2020 a produs 15 milioane de perechi de încălţări produse din plastic reciclat şi îşi propune să ajungă la 17 milioane de perechi în 2021.

    Plasticul utilizat a fost colectat de pe plaje şi din regiuni de coastă, conform reprezentanţilor companiei.

  • SITUAŢIE ÎNGROZITOARE: cât plastic mâncăm şi bem zilnic fără măcar să realizăm. Cea mai mare cantitate de plastic se afla chiar in cea mai importantă resursă de pe planetă

    O bucată de PVC bine rumenită, burgeri cu garnitură Lego sau supă cu carduri de credit. Pare un meniu fără nicio noimă, dar reprezintă totuşi realitatea consumului zilnic de bucăţi microscopice de plastic incluse, fără să ne dăm seama, în alimentaţie.

    Oamenii ar putea ingera, săptămânal, echivalentul unui card de credit din plastic, a concluzionat un studiu din 2019 realizat de WWF International, citat de Reuters, cantităţile de plastic regăsindu-se, în principal, în apa potabilă dar şi în alimente precum crustacee, care tind să fie consumate întregi, astfel încât plasticul din sistemul lor digestiv este, de asemenea, consumat. Reuters a folosit rezultatele studiului pentru a ilustra cum arată de fapt această cantitate de plastic în diferite perioade de timp. Într-o lună, ingerăm greutatea unei piese Lego din plastic şi, într-un an, cantitatea de plastic folosită pentru casca unui pompier. Este posibil să nu pară prea mult, dar în acest ritm de consum, într-un deceniu, am putea mânca 2,5 kg de plastic, iar de-a lungul vieţii, să consumăm aproximativ 20 kg de microplastic.

    Producţia de plastic a crescut în ultimii 50 de ani odată cu utilizarea pe scară largă a produselor de unică folosinţă ieftine. Deoarece plasticul nu este biodegradabil, ci se descompune doar în bucăţi mai mici, acesta ajunge în cele din urmă peste tot, poluând plajele şi sufocând viaţa sălbatică marină.

    Malcolm Hudson, profesor de ştiinţe ale mediului la Universitatea din Southampton, spune că în mediul înconjurător există cantităţi tot mai mari de particule minuscule, numite nanoplastice, care sunt mult mai dificil de detectat, şi pe care probabil le ingerăm şi noi. „Ar putea trece în sângele nostru sau în sistemul limfatic şi apoi să ajungă în organele noastre”, spune Hudson, citat de Reuters.