BusinessMagazin

Tag: planuri

  • Efectul Elon Musk: La doar două săptămâni după ce CEO-ul Tesla a preluat Twitter, compania se confruntă cu concedieri în masă, schimbări de planuri şi pierderi de milioane de dolari pe zi

    Gigantul tech Twitter a intrat în cea de a doua săptămână de muncă sub conducerea lui Elon Musk confruntându-se cu problema concedierilor în masă, pierderi de patru milioane pe zi şi amânarea unor planuri importante pentru evoluţia companiei, scrie Bloomberg.

    Twitter a disponibilizat recent câteva mii de oameni pentru ca la scurt timp să cheme o parte din aceştia înapoi, unii dintre ei fiind esenţiali pentru planurile şi proictele pe care conducerea vrea să le demareze. Implementarea unor checking marks pentru abonaţii platformei a fost decalată pentru a evita un potenţial haos în contextul alegerilor din SUA.

    De toate problemele prin care trece acum Twitter se face vinovat Elon Musk, consideră surse anonime din interiorul companiei. Potrivit aceloraşi oameni CEO-ul Tesla şi partenerii săi au recunoscut că Twitter se confruntă cu pierderi de patru milioane de dolari pe zi.

    Compania a apelat la o disponibilizare la scară largă a angajaţilor într-o schemă de reducere a costurilor lansată după ce Twitter a fost cumpărat de Musk pentru 44 de miliarde de dolari. Mulţi angajaţi au aflat că au rămas şomeri după ce şi-au pierdut accesul la sistemele din întreaga companie, cum ar fi e-mailul sau platforma Slack. Cererile de revenire înapoi la birou n-au făcut decât să demonstreze cât de haotic şi grăbit a fost tot procesul.

    Compania mai deţine undeva la 3.700 de angajaţi. Presiunea din interior este imensă, pentru că Musk face presiuni asupra echipei sale să vină cu noi produse şi opţiuni pentru platformă, iar din această cauză angajaţii au ajuns chiar să doarmă la birou pentru a respecta termenii limită.

    Compania a anunţat noi caracteristici pentru abonamentul Twitter Blue, oferind o bifă de verificare oricărui utilizator care achită lunar taxa aferentă abonamentului. De asemenea, Twitter a promis noi schimbări pe platformă printre care se numără reducerea reclamelor şi publicităţii, posibilitatea de a posta videoclipuri cu o durată ami mare şi posibilitatea de a obţine o poziţie superioară în lista de căutări şi răspunsuri a platformei.

    Utilizatorii care îşi doresc celebra bifă albastră vor trebui să scoată din buzunar opt  dolari pe lună începând cu data de nouă noiembrie. Iniţial, lansarea acestei caracteristici trebuia să aibă loc pe şapte, cu o zi înainte de alegerile din SUA, însă a fost anulată de teama dublării unor conturi de personalităţi americane, eveniment ce ar fi putut provoca haos în ziua alegerilor.

  • Blinken: China accelerează planurile de unificare cu insula Taiwan

    China urmăreşte unificarea cu Taiwanul „într-un ritm mult mai rapid” decât se aştepta anterior, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken, potrivit BBC.

    Beijingul a decis că status quo-ul nu mai este acceptabil în cazul Taiwanului, consideră Antony Blinken.

    În discursul de duminică de deschidere a Congresului Partidului Comunist de la Beijing, preşedintele Xi Jinping a refuzat să excludă folosirea forţei pentru a se unifica cu Taiwanul. China clasifică insula autoguvernată ca fiind o parte a teritoriului său, dar Taiwanul se consideră distinct de partea continentală.

    Luna trecută, preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că forţele americane vor apăra Taiwanul în cazul unui atac chinezesc în ciuda politicii oficiale americane care nu este clară în această temă.

    Luând cuvântul marţi, în cadrul unui eveniment la Universitatea Stanford, Blinken a declarat că, dacă Beijingul nu va putea realiza unificarea prin mijloace paşnice, va recurge la coerciţie şi, eventual, la forţă.

    „Aceasta este ceea ce perturbă profund status quo-ul şi provoacă tensiuni enorme”, a spus el.

    Blinken a adăugat că SUA îşi va onora angajamentele faţă de Taiwan şi va sprijini insula pentru a se apăra singură.

    Comentariile secretarului Blinken au loc în contextul în care China organizează un congres de partid, în cadrul căruia se aşteaptă ca preşedintele Xi să fie reales. În remarcile sale de duminică, Xi a spus că „reunificarea completă a ţării trebuie şi va fi realizată”.

    „Vom continua să ne străduim pentru reunificarea paşnică cu cea mai mare sinceritate şi cu cel mai mare efort, dar nu vom promite niciodată să renunţăm la utilizarea forţei”, a spus liderul chinez.

    Tensiunile dintre SUA şi China au fost ridicate în ultimele luni, în special după o vizită la Taipei a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. China a efectuat exerciţii militare ca răspuns la vizita lui Pelosi, lucru pe care Taiwanul l-a condamnat ca fiind „extrem de provocator”.

  • Europa: criza energiei iscă planuri de relocare, de majorări salariale şi bonusuri în sectorul corporate, provocând teamă investitorilor

    Pachetul de susţinere de 200 de miliarde de euro lansat de Germania în criza energiei va asigura susţinere limitată companiilor şi nu le va descuraja probabil pe cele care au deja planuri de relocare către baze de producţie mai ieftine de peste graniţe, scrie Reuters.

    „Pachetul propus nu va schimba nimic de pe agendă deocamdată. Trebuie în continuare să găsim alternative“, arată Mads Ryder, CEO al producătorului german de porţelan Rosenthal.

    Costurile ridicate cu forţa de muncă şi alte costuri din Germania determină multe companii să-şi mute părţi din business sau întregul busi­ness către locaţii mai ieftine din economiile emergente europene sau alte regiuni sau să creioneze astfel de planuri.

    Marile companii industriale ger­ma­ne îşi pot muta producţia în alte părţi în funcţie de costuri şi clienţi, însă pentru firmele mici şi mijlocii, baza industriei germane, criza va lovi mai dur. Aceeaşi criză a energiei deter­mi­nă companiile europene să-şi facă planuri de majorare a salariilor şi de oferire de bonusuri excep­ţionale pentru a-şi ajuta angajaţii să facă faţă unei ierni aspre, iar astfel de planuri stârnesc îngrijorare în rândul investi­torilor, aceştia temându-se că aceste costuri suplimentare vor ero­da profi­tu­rile şi submina economia regiunii.

    Stellantis şi LVMH se numără printre companiile care oferă bonu­suri excepţionale majorităţii angajaţi­lor pentru a-i ajuta să facă faţă factu­rilor uriaşe în iarnă. Deşi astfel de plăţi sunt relativ uşor de digerat de către marile companii multinaţiona­le, o temere mai mare este că multe programează mai devreme negocie­rile pentru revizuirea plăţilor anuale sau au convenit majorări salariale neprogramate.

    În interviuri, investitori, analişti şi strategi creionează o perspectivă sumbră pentru restul acestui an şi sugerează provocări chiar mai mari pentru 2023.

    Hani Radha, de la PineBridge Investments, se aşteaptă ca Europa să se cufunde în recesiune în T4, ceea ce ar putea duce la o prăbuşire a marjelor de profit.

    Stephane Ekolo, de la Tradition, susţine că majorările salariale nu vor face decât să alimenteze în continuare inflaţia şi vor afecta marjele companiilor din moment ce acestea se confruntă în continuare şi cu costuri în creştere.

    Creşterea profiturilor este aşteptată să încetinească dramatic la 19,5% în T4 şi la doar 1,7% în T1, 2023, indică datele Refinitiv.

  • Restructurare la Credit Suisse: Creditorul elveţian a întocmit o serie de planuri pentru o reorganizare în trei părţi

    Credit Suisse a întocmit o serie de planuri pentru o restructurare în trei părţi, într-o încercare a creditorul elveţian de a scăpa de umbra ultimilor trei ani de scandaluri, scrie Financial Times.

    Conform propunerilor prezentate consiliului de administraţie al grupului, Credit Suisse speră să vândă o serie de unităţi profitabile, cum ar fi afacerea cu produse securitizate, în încercarea de a evita o majorare de capital dăunătoare, potrivit unor persoane familiare cu planurile în cauză.

    Preşedintele Axel Lehmann l-a numit pe Ulrich Körner în funcţia de director general în iulie, în încercarea de a efectua o schimbare radicală a băncii, puternic lovită în ultimii ani de o serie de scandaluri.

    Cele mai recente propuneri ar vedea banca de investiţii împărţită în trei sectoare: afacerea de consultanţă, care ar putea fi separată ulterior; o secţiune secundară, deţinătoare de active cu risc ridicat care vor fi lichidate; şi restul afacerii.

    Consiliul de administraţie şi echipa executivă intenţionează să dezvăluie strategia – care se aşteaptă să includă mii de reduceri de locuri de muncă – cu rezultatele băncii din trimestrul trei urmând a fi publicate pe 27 octombrie.

  • Apar primele semne de schimbări majore în industria de audit. EY, una dintre firmele Big Four, merge mai departe cu planuri de divizare. Şi alte firme mari îi vor urma exemplul, cred analiştii

    Liderii Ernst & Young sunt aştep­taţi să aprobe în această săptă­mână planul de spargere a com­paniei în două: o companie de audit şi una de consultanţă, pre­gătind terenul pentru cea mai amplă reformă a industriei de contabilitate din ultimii peste 30 de ani, au declarat surse familiare cu situaţia pentru The Wall Street Journal.

    Comitetul executiv global al gigantului, care supervizează reţeaua mondială de 312.000 de persoane a companiei, s-a întrunit recent pentru a finaliza un plan privind o divizare la nivel mondial. Comitetul este aşteptat să aprobe planul către finalul acestei săptămâni, urmând ca cei 13.000 de parteneri ai EY să-şi exprime voturile cu privire la tranzacţie. Aceştia vor beneficia probabil de câştiguri de peste un milion de dolari fiecare în medie.

    În urma divizării, prevăzută a fi finalizată către sfârşitul anului viitor, contabilii EY care verifică situaţiile unor companii ca Amazon vor fi separaţi de divizia de consultanţă ce înregistrează un ritm mai rapid de creştere.

    Planul EY ar putea transforma radical industria de audit dacă va fi pus în practică, spun observatorii industriei.

    Mişcarea EY vine în contextul în care autorităţile îşi intensifică presiunea asupra firmelor de audit să-şi soluţioneze conflictele de interese din cadrul businessului lor. Au­torităţile din multe ţări se tem că serviciile de consultanţă vândute de firmele respective ar putea eroda capacitatea acestora de a realiza audituri independente ale situaţiilor financia­re ale firmelor publice.

    Un purtător de cuvânt al EY a declarat că discuţiile continuă şi că „în acest moment nu a fost luată o decizie pentru trecerea la următoarea fază“.

    EY este una dintre fir­mele Big Four care domină servi­ciile de audit din cele mai mari pieţe financiare şi ale căror divizii de con­sul­tanţă, de ordinul mili­ar­de­lor de dolari, con­curează cu firme ca Accenture şi IBM.

    „Există şanse mari ca şi alte firme mari să urmeze o cale similară“, arată Martin White, analist la Source Global Research, o firmă de cercetare. „Cine nu vrea câştiguri masive dacă crede că sunt accesibile şi nu vor dăuna firmei pe termen lung?“.

    Rivalele EY spun că nu intenţionează să-şi separe activităţile de audit de cele de consultanţă. Deloitte a purtat discuţii cu bancherii după vestea privitoare la planurile EY, însă spune că nu are în vedere o divizare. KPMG a declarat că modelul său actual a­duce „o serie de beneficii“, iar PwC a anunţat că este dedicată în întregime strategiei sale multidisciplinare.

    În urma divizării EY, reţeaua globală cu venituri de 45 miliarde de dolari a firmei ar urma să fie împărţit 60:40 între divizia de consultanţă şi parteneriatul concentrat pe audit, care ar urma să păstreze brandul EY. Noua firmă de consultanţă este aşteptat să atragă aproximativ 10 miliarde de dolari prin vânzarea unei participaţii de 15% către public în momentul splitării, pe lângă suma de 17 miliarde de dolari ce ar urma să fie împru­mutată pentru finanţa­rea plăţi­lor către par­teneri.

    Câştigurile acestora sunt aşteptate să depăşească un mi­lion de dolari. Partenerii ameri­cani şi britanici câştigă în medie între 850.000 şi 900.000 de dolari pe an, potrivit unor surse familiare cu situaţia.

    Pe partea de consultanţă, partenerilor le sunt promise acţiuni în cadrul noii companii.

    Carmine Di Sibio, preşedinte global al EY şi CEO al companiei, care a promovat planul de divizare, ar urma să câştige zeci de milioane de dolari. Liderii EY sunt aşteptaţi să susţină că divizarea va fi benefică pentru finanţele companiei, cât şi pentru propriile finanţe. Aceştia speră că divizarea va oferi consultanţilor posibilitatea de atragere de noi tranzacţii de miliarde de dolari, nemaifiind limitaţi de reglementările de independentţă care restricţionează munca pe care firmele de contabilitate o pot face pentru clienţii din audit, susţin sursele citate.

    Oficialii comisiei de reglementare a pieţei americane a serviciilor financiare (SEC) şi alte autorităţi sunt aşteptate să fie mulţumite de diminuarea potenţialelor conflicte de interese, o problemă veche în industrie. Acestea vor dori să se asigure că divizia de audit a EY va fi suficient de rezistentă pentru a face faţă unor posibile cereri de daune consistente.

    Astfel de cereri ar putea veni din Germania şi UK, având legătură cu auditurile eşuate pentru Wirecard şi NMC Health Plc.

    O altă problemă avută în vedere de autorităţi are legătură cu brandingul. Oficialii SEC au anunţat luna trecută că după ce o firmă de contabilitate îşi vinde parte din business, noua entitate nu ar trebui să profite de pe urma numelui sau logo-ului firmei. Cele două businessuri nu pot avea în comun marketingul sau publicitatea.

    Noua firmă de consultanţă desprinsă din EY va trebui să investească masiv pentru a-şi clădi noul brand, potrivit lui Tom Rodenhauser, managing director la Kennedy Research Reports.

     

  • Giganţii din telecom Orange, Vodafone şi Telekom Mobile şi-au făcut curaj să atace împreună OUG-ul privind tarifele din energie

    Marii operatori de telecomunicaţii de pe piaţa locală Orange, Vodafone şi Telekom Mobile s-au lansat, sub umbrela organizaţiei fondate împreună – Asociaţia Operatorilor Mobili din România (AOMR) – într-o critică dură a ordonanţei de urgenţă emise de Guvern privind tarifele din energie, în contextul în care documentul prevede că jucătorii din piaţa de comunicaţii nu vor mai avea acces la tarifele plafonate pentru energie. Schimbarea, care a fost realizată fără ca măcar să se mimeze o consultare publică de către autorităţi, va perturba “grav” industria dar şi apetitul de participare la apropiata licitaţie 5G, spun operatorii.

    “Modificările din domeniul energiei aduse de Guvern prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 119/2022 produc un efect major destabilizator asupra serviciilor de telecomunicaţii şi afectează grav planurile investiţionale în domeniu.

    Prin OUG menţionată, promovată de Guvern în şedinţa din 1 septembrie 2022, fără consultare publică, fără respectarea vreunui instrument de transparenţă decizională, Executivul înlătură de la o zi la alta, cu şapte luni mai devreme, pragurile de plafonare a preţului energiei electrice pe baza cărora furnizorii de comunicaţii electronice şi-au construit planurile de afaceri pentru anii 2022 – 2023.

    Prin aceasta OUG Executivul anulează estimările de dezvoltare, de investiţii şi de cost realizate de operatorii de comunicaţii electronice pentru infrastructura specifică. Operarea reţelelor, considerate ca având importanţa strategică, în mod deosebit în contextul geo-politic actual, presupune un consum permanent şi semnificativ de electricitate.

    Având în vedere şi contextul anunţatei licitaţii de spectru 5G, care implică investiţii substanţiale din partea operatorilor telecom precum şi faptul că serviciile de telefonie şi internet sunt esenţiale şi se regăsesc în toate aspectele activităţilor economice, sociale şi educaţionale din România, adoptarea acestei Ordonanţe de urgenţă creează riscul unei perturbări majore, cu efect negativ asupra întregii economii şi asupra societăţii în ansamblul său şi pune în pericol eforturile de digitalizare ale României.

    Menţionăm că România beneficiază de cele mai mici preţuri la telefonie şi internet din Europa, venitul mediu per utilizator fiind de 6,3 Euro comparativ cu, spre exemplu, 11,38 Euro în Ungaria, 14,92 Euro în Spania, 20,17 Euro în Franţa, în vreme ce calitatea serviciilor din România este superioară calităţii serviciilor din celelalte ţări europene. Notăm că în prezent România este pe ultimul loc în indexul Economiei şi Societăţii Digitale (DESI), publicat

    de Comisia Europeană în 2022 (la fel ca şi în 2021), iar măsurile adoptate fac şi mai dificilă recuperarea decalajului digital existent faţă de celelalte state europene.

    În acelaşi timp, solicităm autorităţilor competente să analizeze conformitatea şi efectele prevederilor acestei OUG cu normele de concurenţă şi ajutor de stat în condiţiile în care sectorul de telecomunicaţii, sector de importanţă strategică al României, susţine spectrul complet al activităţilor economico-sociale ale României.

    Dat fiind faptul că efectele prevederilor OUG pe termen scurt, mediu şi lung sunt majore, considerăm că în vederea evitării acestora, este necesară includerea de urgenţă a sectorului telecom în sfera de aplicare a prevederilor referitoare la plafonarea tarifelor la energie electrică”, arată comunicatul AOMR.


     

     

  • Rusia se mai ţine pe picioare doar datorită lui: Cine este Maxim Oreshkin, unul dintre cei mai apropiaţi oameni din cercul puterii lui Vladimir Putin şi arhitectul planurilor de salvare care au scăpat ţara de la colapsul economic absolut

    Când tirul sancţiunilor europene a început să lovească Rusia din toate părţile, economistul Maxim Oreshkin a intrat în scenă şi a pariat totul împotriva Occidentului. Datorită lui ţara a rezistat şocurilor economice care ameninţau să distrugă fortăreaţa rusească, scrie Bloomberg.

    Pe 23 martie, ca răspuns la sancţiunile occidentale Vladimir Putin trece la atac şi cere Europei plata gazului în ruble. În spatele acestei decizii s-a aflat Oreshkin care a pariat pe nerespectarea contractelor pentru gazul rusesc, într-o mişcare a cărui scop a fost să oprească asediul economic al Occidentului.

    Economistul în vârstă de 40 de ani a devenit după 24 februarie unul dintre membrii cheie ai cercului intim al lui Vladimir Putin, care împreună cu dictatorul de la Kremlin decid direcţiile în care Rusia trebuie să meargă.

    Planurile lui Maxim Oreshkin a făcut posibilă evitarea celor mai sumbre scenarii pentru economia rusească atunci când sancţiunile au lovit pentru prima oară. Economiştii prognozează acum o contracţie a economiei ruseşti cu 50% mai mică decât se preconizase anterior.

    Economistul a mizat pe influenţa uriaşă pe care o are Rusia atunci când vine vorba de livrările de gaz către europeni şi a câştigat. În cele din urmă, a forţat Uniunea Europeană să dea înapoi pentru că majoritatea consumatorilor de energie importanţi au fost obligaţi să închieie acorduri speciale cu Gazprombank, a treia cea mai mare bancă din ţară. Prin această măsură, Oreshkin a ţinut departe marele creditor de sancţiunile europene.

    Mai mult, economistul a contribuit inclusiv la elaborarea planurilor care au protajat Rusia de eliminarea din sistemul SWIFT, a cărei efecte se anunţau a fi devastatoare.

    Înainte să devină unul dintre cei mai importanţi oameni din cercul lui Putin, economistul a fost bancher în cadrul filialei Societe Generale din Rusia. El face parte dintr-un grup de politicieni şi economişti care încercau înainte de război să împace nevoia de investiţii a ţării şi regimul tot mai asupru dirijat de Kremlin.

    Maxim Oreshkin este parte din generaţia care a trăit ultimii ani ai erei sovietice şi primii ani ai haosului economic şi social care au caracterizat Rusia după 1990, cunoscând o lume total diferită faţă de Rusia postbelică, în care a făcut primii paşi Vladimir Putin.

  • Doi tineri antreprenori din Braşov au pornit unul dintre cele mai în vogă business-uri. ”În numai doi ani au ajuns să refuze 1.000 de cereri pentru că nu puteau răspunde solicitărilor”

    Florin şi Andra Hriţuliac, doi tineri antreprenori din Braşov, au intrat în businessul cu autorulote dintr-o întâmplare, iar în numai doi ani au ajuns să refuze 1.000 de cereri deoarece parcul lor de case pe roţi era prea mic pentru a răspunde tuturor solicitărilor. Care sunt planurile lor în continuare pentru a răspunde dorinţei din ce în ce mai mari a românilor care s-au plictisit de călătoriile cu avionul?

    „Soţia mea are câini de rasă cu care mergeam la concursuri peste tot în Europa şi aveam nevoie de o maşină mai mare. Mergând din aproape în aproape, am descoperit un importator în Otopeni, iar după doi ani am cumpărat un autocar, care a costat aproximativ 200.000 de euro. Apoi au început să îmi vină idei şi am mai cumpărat o autorulotă”, descrie antreprenorul Florin Hriţuliac primii paşi făcuţi în direcţia businessului Haff.

    Pe 2 aprilie 2015 a venit autorulota, iar pe 4 aprilie deja o închiriase până pe data de 6 ianuarie 2016, pentru 130 de euro pe zi, printr-o singură postare pe site-ul OLX, povesteşte Hriţuliac. A descoperit astfel potenţialul businessului şi s-a grăbit să cumpere şi al doilea tip de autorulotă, un model low-cost, care a fost închiriat la fel de repede precum prima. În prezent, flota pe care o deţine, formată din 61 de autovehicule, nu este suficientă pentru a acoperi cererea care creşte de la an la an.

    Tariful de închiriere variază între 27 de euro şi 190 de euro pe zi, în funcţie de sezon, de gama din care face parte vehiculul şi de perioada pentru care este închiriată. „27 de euro pe zi costă o rulotă remorcabilă, iar autorulota din gama premium este 190 de euro pe zi.  Durata medie de închiriere este de 10 zile, dar avem şi clienţi care închiriază autorulote pentru 90 de zile şi revin în fiecare an”, explică Florin Hriţuliac.

    Anul trecut, compania Haff a avut aproximativ 860 de clienţi. Dintre ei,  majoritatea au închiriat autorulote pentru o perioadă de 10 zile şi le-au folosit pentru vacanţe în străinătate. Vânzările companiei au ajuns astfel la peste 2 milioane de lei.

    Autorulotele companiei Haff circulă 90% din timp în Europa, mai puţin în România, deoarece tarifele de închiriere sunt destul de mari, spune proprietarul Haff. „Autorulotele noastre au circulat 300 de zile în continuu în toată Europa, dar anul acesta, dacă mărim flota, estimăm că vom scădea uşor la 270 – 280 de zile de închiriere per vehicul, dar am hotărât pentru anii 2019 – 2024 să începem să aducem în medie 200 de vehicule în flotă anual.”

    Haff importă vehiculele de la unul dintre cei mai mari producători de autorulote din Europa, compania Burstner, parte a grupului Erwin Hymer Germania. „Noi reprezentăm doar branduri germane, pentru că am tot făcut teste de comparaţie şi am concluzionat că cele germane sunt ce avem nevoie. În plus, avem în spate şi finanţarea producătorului din Germania, care ne-a spus că ne oferă necondiţionat un volum de 700 de vehicule anual.”

    Pe de altă parte, Haff lucrează cu aproape toate firmele de leasing din România, care au fost deschise către acest concept de business.
    Modelul de business presupune ca flota de autorulote deţinută de Haff să fie schimbată după două sezoane de închiriere. Astfel, în luna aprilie, antreprenorii cumpără o nouă flotă de vehicule, schimbate în luna noiembrie a anului următor. Antreprenorii au creat şi o divizie în cadrul companiei Haff care oferă flote de vehicule pentru alte companii din domeniu.

    „Avem clienţi pe care îi redirecţionăm către alte firme care închiriază autorulote pentru că nu putem acoperi cererea. Facem rezervări şi cu opt luni înainte. Am sesizat că la noi acest business nu s-a dezvoltat, deşi în Europa funcţionează de 60 de ani, însă avem o divizie care înfiinţează flote de închirieri pentru alte firme din România. Avem deja două parteneriate, unul la Iaşi, unul la Suceava, şi câteva în discuţie”, descrie antreprenorul una dintre direcţiile de dezvoltare a businessului.

    „Ne-am axat pe piaţa locală intenţionat, pentru că am vrut să popularizăm acest tip de turism în România. Vrem să circule din ce în ce mai multe autorulote pe străzile din România, ca lumea să le vadă şi să le închirieze, pentru că eu aşa văd extinderea pieţei locale”, descrie el strategia conturată.

    În plus, el a sesizat că un trend care a început anul acesta este dat de turiştii români care vin în vacanţă din străinătate şi închiriază autorulote pentru a le arăta copiilor România. „Sunt mulţi români care s-au stabilit în străinătate şi copiii lor nu ştiu să vorbească limba română, dar când vin în România închiriază o autorulotă şi pleacă într-un tur al ţării.”

    El a constatat că 40% din clienţii care închiriază se întorc în fiecare an, iar mulţi dintre ei ajung să cumpere unul dintre vehicule la un moment dat.

    „Vrem ca flota noastră să nu depăşească un an şi jumătate vechime, pentru că vrem să aibă o rotaţie cât mai mare. Şi le vindem clienţilor: spre exemplu, o autorulotă care a sosit în flota noastră în 2017, achiziţionată cu 58.000 de euro, o vindem la 29.900 de euro plus TVA.” În ceea ce priveşte personalul din cadrul companiei, care în prezent numără nouă angajaţi, Florin Hriţuliac spune că vrea să construiască o echipă unită şi stabilă, iar pentru asta, la final de an, din totalul profitului pe care îl înregistrează compania, 30% se împarte între angajaţi.

    „Îmi place să practic această metodă de fidelizare a personalului.” În prezent, Florin Hriţuliac povesteşte că sunt lideri europeni în domeniu care încearcă să îi convingă să intre şi pe pieţele din jur. Astfel, în mai 2019 compania Haff va deschide simultan două noi sedii, unul la Atena şi unul la Budapesta. „În Budapesta parcul de autorulote este foarte vechi şi tarifele de închiriere sunt foarte mari, iar în Atena parcul auto este învechit şi turiştii nu vor să închirieze vehicule de acolo. Apoi, în următorii cinci – şapte ani, vrem să ne dezvoltăm la nivel regional pe pieţele din ţările fostei Iugoslavii.”

    În prezent, piaţa din România are un potenţial de 7.000 de autovehicule anual, fiind o piaţă estimată la jumătate de miliard de euro, de către partenerii germani cu care lucrează compania Haff. Alte companii care se ocupă cu închirierea autorulotelor în România sunt Joy2Wander, GeograficTravel şi GoCamper.

  • Multinaţionala americană Brillio îşi anunţă planurile de investiţii pentru România

    Brillio, o multinaţională americană care a intrat în 2020 pe piaţa românească prin achiziţia Cognetik, anunţă investiţii în România pe mai multe segmente din zona tech, precum Analytics, Data Science sau Cloud. 

    ”Pandemia, în timp ce a generat dificultăţi severe pentru mulţi dintre noi, a dus şi la o creştere semnificativă a nevoilor de transformare digitală pentru organizaţii, şi, implicit, a reprezentat o oportunitate uriaşă pentru firme precum Brillio. Noi ne-am extins semnificativ portofoliul, atât de servicii, cât şi de locaţii, organic şi prin achiziţii în 2020. Noi vedem anul 2021 ca un an şi mai bun, şi ne aşteptăm ca România să joace un rol major pentru clienţii noştri la nivel global. Vom investi în România în arii precum Product Development, Cloud Operations, Data Engineering, Analytics şi Data Science, a declarat Aftab Ullah, Chief Operating & Delivery Officer la Brillio. 

    Recent, Brillio a fost poziţionată ca un lider pe mai multe segmente de inginerie în celebrul raport Zinnov Zones 2020 pe Engineering Research & Development. În raportul Zinnov, Brillio a fost numită un lider în arii precum Enterprise Software, Consumer Software, Software Platform Engineering şi Inteligenţă Artificială.

    ”Suntem mândri să fim numiţi lideri de către Zinnov. Aceasta încadrează angajamentul nostru şi ne validează experienţa în tehnologii digitale”, a spus Raj Mamodia, fondator, preşedinte şi CEO al Brillio.

    Brillio a preluat anul trecut Cognetik, o companie de consultanţă digitală fondată de doi români şi un american, cărora li s-a adăugat un român în Oradea. Brillio, o companie din IT cu sediul în Silicon Valley, cu peste 2.600 de angajaţi, cu birouri în Statele Unite, Canada, Marea Britanie şi India, are ca acţionar majoritar fondul de investiţii gigant Bain Capital. Brillio oferă soluţii de transformare digitală prin data science şi ingineria datelor la nivel global. 

    Americanii de la Brillio îşi anunţă planurile: Viziunea noastră este să facem din România un centru de dezvoltare full-service care poate servi toţi clienţii noştri globali. „După ce a început criza COVID, toată lumea a început să ia decizii aproape instant inclusiv în legătură cu proiectele de transformare digitală“

  • Companiile europene îşi vând activele imobiliare în cel mai rapid ritm înregistrat vreodată: „Firmele încep să îşi remodeleze portofoliile pentru a-şi susţine planurile de afaceri post-pandemie”

    Companiile continuă să vândă cantităţi record de activele imobiliare pentru a-şi întări bilanţurile afectate de COVID-19, scrie Bloomberg.

    Anul trecut, firmele din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA) au vândut proprietăţi folosite în domeniul corporate în valoare de 27 de miliarde de euro, conform unui raport al grupului Jones Lang LaSalle. Suma a reuşit să depăşească nivelul înregistrat în 2019, în contextul în care – per total – afacerile din real estate s-au prăbuşit de-a lungul pandemiei de coronavirus.

    Companiile evită sectorul imobiliar pentru „a păstra capital şi pentru a elibera lichidităţi, remodelându-şi portofoliile pentru a-şi susţine planurile de afaceri post-pandemie”, spune Nick Compton, head of EMEA corporate capital markets din cadrul JLL.

    Peste o treime din vânzările corporate au fost reprezentate de spaţiile de birouri, în creştere cu 10% faţă de nivelul raportat în 2019. Conform datelor colectate de firma de cercetare Real Capital Analytics, vânzările de proprietăţi imobiliare comerciale din Europa s-au prăbuşit cu 27% în 2020.

    Perioadele de carantină au şters peste noapte veniturile multor business-uri din retail şi industria ospitalităţii. O bună parte din vânzări au constat în preluarea contractelor de leasing, mişcare ce le-a permis companiilor să acceseze capital fără să îşi părăsească sediile.

    De asemenea, tranziţia către munca în regim remote a provocat multe businessuri să îşi reconsidere spaţiul de care vor avea nevoie odată ce va lua sfârşit criza.