BusinessMagazin

Tag: plangere

  • Firea nu renunţă la stimulente, deşi s-a plâns de bugetul tăiat: Şi în 2019 vom da. Anul trecut am dat ajutoare de 400 milioane de lei

    „Aşa cum am promis, chiar dacă bugetul Primăriei Capitalei este diminuat din cauza unor decizii politice luate de Guvernul României, Primăria Capitalei va continuă să încurajeze natalitatea, să susţină educaţia copiilor şi să îmbunătăţească viaţa celor care fac parte din categorii sociale vulnerabile. Bucureştenii nu trebuie să suporte consecinţele unor răzbunări politice, aşa că vom face tot ce este necesar că cele şase programe, de care au beneficiat, numai anul trecut, peste 80.000 de cetăţeni, să se deruleze şi în anul 2019. Până în prezent s-au acordat stimulente financiare în valoare de peste 400 de milioane de lei”, precizează Gabriela Firea, printr-un comunicat de presă.
     
    Potrivit reprezentanţilor PMB, stimulentele financiare acordate până la data de 31.01.2019 sunt:
     
    Stimulentul financiar pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap în cuantum de 500 lei/luna. Total suma plătită este de 273.109.500 lei.
     
    Stimulentul financiar pentru copiii încadraţi în grad de handicap în cuantum de 1.000 lei/luna. Total suma plătită: 61.976.000 lei. Stimulentul financiar pentru nou-născuţi în cuantum de 2.500 lei net/nou-născut. Total suma plătită: 51.642.500 lei
     
    Ajutorul social comunitar pentru familia monoparentală cu un total de 267.800 lei. Programul voucher Maternă, cu un număr de beneficiari/dosare aprobate de 12.792 şi cu un total suma plătită de19.453.000 lei.
     

  • Staţii de autobuz ca în Dubai, într-o comună din Prahova; oamenii se plâng de calitatea maşinilor | FOTO

    Primarul comunei Brazi, Leonaş Radu, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că au fost montate 11 staţii de autobuz, după modelul celor din Dubai, dar acestea nu sunt încă funcţionale.

    „Sunt 11 staţii de autobuz în total. Nu e făcută recepţia. Aşteptăm să montăm contorul de energie electrică şi vor fi funcţionale”, a declarat Leonaş Radu.

    Acesta a precizat că staţiile sunt ultramoderne, au aer condiţionat pentru vară, dar şi calorifere pentru ca oamenilor să nu le fie frig iarna.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Back to school: Cât costă să cumperi rechizite şi să pregăteşti un copil de şcoală

    În timp ce pentru copii începerea şcolii vine cu teme şi trezit de dimineaţă, iar pentru părinţi reprezintă un stres în plus şi multe cheltuieli, producătorii de rechizite pot să se plângă doar de volumul de muncă, generat de dublarea vânzărilor din această perioadă. 

    “Aproximativ 40% din volumul total de rechizite vândute de companie pe parcursul unui an de zile este realizat în intervalul iulie-septembrie”, spune Marilena Zamfir, directorul executiv al Dacris, distribuitor la nivel naţional, în toate lanţurile mari de retaileri şi librării, al unei serii de branduri de profil precum Pilot, Casio şi Toy Color.

    Reprezentanta Dacris spune că în ultimii doi ani a remarcat o creştere de 10-15% a bonului mediu şi se aşteaptă ca trendul să îşi continue traiectoria ascendentă. „Din datele pe care le avem din online, valoarea medie a unei achiziţii de la persoane juridice a crescut cu aproximativ 25%, în cazul celor fizice creşterea fiind mai liniară.” Zamfir observă că printre factorii care au dus la o evoluţie pozitivă a pieţei şi a consumului de rechizite se numără creşterea puterii de cumpărare a consumatorilor şi accesul facil la o diversitate mare de produse atât în mediul online, cât şi în cel offline. Herlitz România, parte integrantă a grupului Pelikan, cu o prezenţă de peste 25 de ani pe piaţa locală, a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 11 milioane euro, iar trendul în 2018 este unul ascendent. În acest moment, compania are un număr de 77 de angajaţi, plus colaboratori externi.

    În ceea ce priveşte grupul Dacris, acesta a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 23 de milioane de euro, iar creşterea de 10% pe care reprezentanţii companiei o preconizau la începutul anului a fost deja atinsă în primul semestru al acestui an. 

    Valoarea pieţei locale de profil este greu de determinat, susţin reprezentanţii celor două companii, deoarece „piaţa rechizitelor se întrepătrunde în anumite zone cu cea de office şi există chiar şi firme care nu sunt de profil şi îşi adjudecă proiecte care fac parte din piaţa rechizitelor”, argumentează Horaţiu Nicolau, directorul general al Herlitz România.

    Totuşi, „dacă ar fi să luăm în calcul atât faptul că piaţa de articole pentru şcoală şi hobby în zona UE este estimată la 30 de miliarde de euro, din care Germania are un consum de 4 miliarde de euro şi Marea Britanie 3,5 miliarde de euro, cât şi faptul că în România piaţa de carte se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro, estimăm că în total această categorie de produse tinde spre aproximativ 100 de milioane de euro în România, din care 40-50% se realizează în perioada de Back To School”, spune Marilena Zamfir.

    În opinia lui Horaţiu Nicolau, comparativ cu pieţele din vestul Europei, România stă destul de bine, deoarece „în ultimii trei ani piaţa s-a maturizat destul de mult, devenind una la fel de dinamică şi selectivă ca şi cea din vest”.

    Pe de altă parte, Marilena Zamfir observă că, momentan, românii alocă rechizitelor circa 10% din salariul mediu lunar, valoarea medie a achiziţiilor încadrându-se între 100 şi 300 de lei, „departe de consumul înregistrat în UE unde, în medie, un consumator alocă 350 de euro acestor produse”.

    Una dintre schimbările esenţiale pe care Nicolau le remarcă pe piaţă în ultimii ani este „migrarea vânzărilor din zona tradiţională înspre online. Clientul devine tot mai comod şi mai dornic de a fi informat corect”.

    Totodată, tendinţele consumatorilor sunt orientate din ce în ce mai mult spre zona de produse premium. Zamfir remarcă o rafinare a gusturilor consumatorilor români în ceea ce priveşte alegerea rechizitelor şcolare şi că aceştia sunt tot mai atenţi la calitatea materialelor din care sunt confecţionate.

    „Consumatorul român apreciază din ce în ce mai mult diversitatea şi calitatea crescută în rândul produselor pentru şcoală şi nu numai. Vedem, din ce în ce mai des, clienţi care caută produse care îmbină eficienţa cu atenţia la detalii şi finisaje şi chiar acordă o grijă mai mare asupra calităţii materialelor folosite.” Ea spune că, în prezent, accentul nu mai cade pe preţul cel mai mic, iar acesta a ajuns să conteze mult mai puţin, aceasta fiind o consecinţă normală a faptului că avem de-a face cu un consumator cu multe surse de informare la îndemână, pe care le foloseşte, ceea ce îl face avizat, educat şi cu aşteptări mai mari.

    Ideea este susţinută şi de Horaţiu Nicolau: „Clienţii doresc să aibă cele mai noi produse, fiind la zi cu toate trendurile şi inovaţiile apărute în piaţa de profil. Deci vorbim de un client selectiv. Totuşi, în continuare un factor important, alături de gusturi, rămâne aspectul financiar, fiecare având un buget destul de clar stabilit pentru achiziţiile de şcoală”.

    În ciuda trendului digitalizării şi a dezvoltării mediilor de informare şi comunicare moderne, rechizitele rămân o categorie de produse importante în viaţa fiecărui copil. „Deşi ne-am aşteptat la o restrângere a pieţei de profil, ultimii ani au fost caracterizaţi de o creştere uşoară a apetitului de consum”, spune Horaţiu Nicolau.

    În ceea ce priveşte digitalizarea, reprezentanţii celor două companii nu o văd ca pe un pericol pentru businessurile pe care le conduc. „Digitalizarea este o realitate a timpurilor noastre şi nu vedem în ea o ameninţare. Încercăm să o integrăm, înţelegând şi explicând în acelaşi timp că tradiţia nu va dispărea niciodată. Conexiunile emoţionale, trăirile, gândirea şi creativitatea sunt stimulate de scrisul de mână”, spune reprezentantul Herlitz. „Aceasta (digitalizarea – n.red.) afectează mai mult rechizitele clasice, care sunt substituite de mijloace moderne de învăţare, însă cele două pot coexista, le putem chiar combina ca să obţinem maximul din orice situaţie educaţională.

    Digitalizarea este parte a progresului şi a schimbărilor la care asistăm”, spune şi Marilena Zamfir. 

    Se poate lua în calcul situaţia în care copiii nu vor mai apela la pix şi hârtie în cadrul cursurilor? „Putem vorbi de situaţii punctuale în care anumite materii, anumiţi profesori sau anumite şcoli vor demara proiecte pilot complet digitalizate, dar să extrapolăm asta la un astfel de scenariu este deocamdată imposibil. Modernul şi tradiţionalul se vor îmbina mereu, iar arta de a le îmbina în pas cu timpul este cheia reuşitei”, crede Nicolau. La fel, Marilena Zamfir este de părere că „este necesar un echilibru care să ne ajute să ţinem pasul cu tehnologia, dar care să nu ne îndepărteze de spiritul creativ care stă la baza caracterului uman. Părinţii şi profesorii ar trebui să încurajeze copiii să scrie şi să citească cât mai mult şi să le dea ustensilele potrivite: creioane, pixuri, stilouri, hârtie colorată, iar copiii vor avea o satisfacţie mult mai mare devenind din spectatori (la televizor), creatori”.

    Educaţia este considerată astăzi un subiect destul de controversat, crede Nicolau. „Informaţiile sunt mult mai uşor accesibile copiilor în mod direct fără intermediari, rolul educatorului schimbându-se de la cel care înainte aducea informaţia, la cel de paznic sau gardian al acesteia. Astăzi părinţii îşi asumă din ce în ce mai mult responsabilitatea educării propriilor copii, pe când copiii au posibilitatea de a încerca mult mai multe modalităţi de învăţare, se simt mai implicaţi în deciziile propriului parcurs educativ. Totodată, faptul că au în permanenţă acces la tehnologie le oferă posibilitatea să fie autodidacţi”, concluzionează el.

  • Back to school

    “Aproximativ 40% din volumul total de rechizite vândute de companie pe parcursul unui an de zile este realizat în intervalul iulie-septembrie”, spune Marilena Zamfir, directorul executiv al Dacris, distribuitor la nivel naţional, în toate lanţurile mari de retaileri şi librării, al unei serii de branduri de profil precum Pilot, Casio şi Toy Color.

    Reprezentanta Dacris spune că în ultimii doi ani a remarcat o creştere de 10-15% a bonului mediu şi se aşteaptă ca trendul să îşi continue traiectoria ascendentă. „Din datele pe care le avem din online, valoarea medie a unei achiziţii de la persoane juridice a crescut cu aproximativ 25%, în cazul celor fizice creşterea fiind mai liniară.” Zamfir observă că printre factorii care au dus la o evoluţie pozitivă a pieţei şi a consumului de rechizite se numără creşterea puterii de cumpărare a consumatorilor şi accesul facil la o diversitate mare de produse atât în mediul online, cât şi în cel offline. Herlitz România, parte integrantă a grupului Pelikan, cu o prezenţă de peste 25 de ani pe piaţa locală, a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 11 milioane euro, iar trendul în 2018 este unul ascendent. În acest moment, compania are un număr de 77 de angajaţi, plus colaboratori externi.

    În ceea ce priveşte grupul Dacris, acesta a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 23 de milioane de euro, iar creşterea de 10% pe care reprezentanţii companiei o preconizau la începutul anului a fost deja atinsă în primul semestru al acestui an. 

    Valoarea pieţei locale de profil este greu de determinat, susţin reprezentanţii celor două companii, deoarece „piaţa rechizitelor se întrepătrunde în anumite zone cu cea de office şi există chiar şi firme care nu sunt de profil şi îşi adjudecă proiecte care fac parte din piaţa rechizitelor”, argumentează Horaţiu Nicolau, directorul general al Herlitz România.

    Totuşi, „dacă ar fi să luăm în calcul atât faptul că piaţa de articole pentru şcoală şi hobby în zona UE este estimată la 30 de miliarde de euro, din care Germania are un consum de 4 miliarde de euro şi Marea Britanie 3,5 miliarde de euro, cât şi faptul că în România piaţa de carte se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro, estimăm că în total această categorie de produse tinde spre aproximativ 100 de milioane de euro în România, din care 40-50% se realizează în perioada de Back To School”, spune Marilena Zamfir.

    În opinia lui Horaţiu Nicolau, comparativ cu pieţele din vestul Europei, România stă destul de bine, deoarece „în ultimii trei ani piaţa s-a maturizat destul de mult, devenind una la fel de dinamică şi selectivă ca şi cea din vest”.

    Pe de altă parte, Marilena Zamfir observă că, momentan, românii alocă rechizitelor circa 10% din salariul mediu lunar, valoarea medie a achiziţiilor încadrându-se între 100 şi 300 de lei, „departe de consumul înregistrat în UE unde, în medie, un consumator alocă 350 de euro acestor produse”.

    Una dintre schimbările esenţiale pe care Nicolau le remarcă pe piaţă în ultimii ani este „migrarea vânzărilor din zona tradiţională înspre online. Clientul devine tot mai comod şi mai dornic de a fi informat corect”.

    Totodată, tendinţele consumatorilor sunt orientate din ce în ce mai mult spre zona de produse premium. Zamfir remarcă o rafinare a gusturilor consumatorilor români în ceea ce priveşte alegerea rechizitelor şcolare şi că aceştia sunt tot mai atenţi la calitatea materialelor din care sunt confecţionate.

    „Consumatorul român apreciază din ce în ce mai mult diversitatea şi calitatea crescută în rândul produselor pentru şcoală şi nu numai. Vedem, din ce în ce mai des, clienţi care caută produse care îmbină eficienţa cu atenţia la detalii şi finisaje şi chiar acordă o grijă mai mare asupra calităţii materialelor folosite.” Ea spune că, în prezent, accentul nu mai cade pe preţul cel mai mic, iar acesta a ajuns să conteze mult mai puţin, aceasta fiind o consecinţă normală a faptului că avem de-a face cu un consumator cu multe surse de informare la îndemână, pe care le foloseşte, ceea ce îl face avizat, educat şi cu aşteptări mai mari.

    Ideea este susţinută şi de Horaţiu Nicolau: „Clienţii doresc să aibă cele mai noi produse, fiind la zi cu toate trendurile şi inovaţiile apărute în piaţa de profil. Deci vorbim de un client selectiv. Totuşi, în continuare un factor important, alături de gusturi, rămâne aspectul financiar, fiecare având un buget destul de clar stabilit pentru achiziţiile de şcoală”.

    În ciuda trendului digitalizării şi a dezvoltării mediilor de informare şi comunicare moderne, rechizitele rămân o categorie de produse importante în viaţa fiecărui copil. „Deşi ne-am aşteptat la o restrângere a pieţei de profil, ultimii ani au fost caracterizaţi de o creştere uşoară a apetitului de consum”, spune Horaţiu Nicolau.

    În ceea ce priveşte digitalizarea, reprezentanţii celor două companii nu o văd ca pe un pericol pentru businessurile pe care le conduc. „Digitalizarea este o realitate a timpurilor noastre şi nu vedem în ea o ameninţare. Încercăm să o integrăm, înţelegând şi explicând în acelaşi timp că tradiţia nu va dispărea niciodată. Conexiunile emoţionale, trăirile, gândirea şi creativitatea sunt stimulate de scrisul de mână”, spune reprezentantul Herlitz. „Aceasta (digitalizarea – n.red.) afectează mai mult rechizitele clasice, care sunt substituite de mijloace moderne de învăţare, însă cele două pot coexista, le putem chiar combina ca să obţinem maximul din orice situaţie educaţională.

    Digitalizarea este parte a progresului şi a schimbărilor la care asistăm”, spune şi Marilena Zamfir. 

    Se poate lua în calcul situaţia în care copiii nu vor mai apela la pix şi hârtie în cadrul cursurilor? „Putem vorbi de situaţii punctuale în care anumite materii, anumiţi profesori sau anumite şcoli vor demara proiecte pilot complet digitalizate, dar să extrapolăm asta la un astfel de scenariu este deocamdată imposibil. Modernul şi tradiţionalul se vor îmbina mereu, iar arta de a le îmbina în pas cu timpul este cheia reuşitei”, crede Nicolau. La fel, Marilena Zamfir este de părere că „este necesar un echilibru care să ne ajute să ţinem pasul cu tehnologia, dar care să nu ne îndepărteze de spiritul creativ care stă la baza caracterului uman. Părinţii şi profesorii ar trebui să încurajeze copiii să scrie şi să citească cât mai mult şi să le dea ustensilele potrivite: creioane, pixuri, stilouri, hârtie colorată, iar copiii vor avea o satisfacţie mult mai mare devenind din spectatori (la televizor), creatori”.

    Educaţia este considerată astăzi un subiect destul de controversat, crede Nicolau. „Informaţiile sunt mult mai uşor accesibile copiilor în mod direct fără intermediari, rolul educatorului schimbându-se de la cel care înainte aducea informaţia, la cel de paznic sau gardian al acesteia. Astăzi părinţii îşi asumă din ce în ce mai mult responsabilitatea educării propriilor copii, pe când copiii au posibilitatea de a încerca mult mai multe modalităţi de învăţare, se simt mai implicaţi în deciziile propriului parcurs educativ. Totodată, faptul că au în permanenţă acces la tehnologie le oferă posibilitatea să fie autodidacţi”, concluzionează el.

  • S-a gândit Klaus şi a decis că mai bine PLÂNGE mama ei decât mama lui din Germania. Nu a avut bărbăţia minimă să anunţe el decizia. Codrin Ştefănescu, atac DUR după REVOCAREA lui KOVESI

    Secretarul General al PSD crede că preşedintele a revocat-o pe Kovesi pentru că i-ar fi fost teamă de suspendare şi de ce ar fi putut face Călin Popescu Tăriceanu în locul lui.

    „Sistemul a făcut nişte calcule că pierde aproape tot. Dacă vine Tăriceanu şi ne dă pe toţi afară prin decret? Nu mai bine sacrificăm noi un om? Şi atunci au luat o decizie”, a scris Ştefănescu pe reţeaua de socializare.

    Politicianul critică lipsa de curaj a preşedintelui, pentru că nu a anunţat personal decizia de revocare. „Iohannis nu a avut bărbăţia minimă să anunţe el decizia, aşa cum ne înjura de la Cotroceni pe noi.”

    „Nu Iohannis a revocat-o azi pe Kovesi, ci „Sistemul„. „Sistemul” a făcut nişte calcule, cum am făcut şi noi, despre suspendare. Nu a devenit brusc Iohannis iubitor de Constituţie”, a mai declarat Codrin Ştefănescu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • SECETĂ de primăvară în judeţul Galaţi. FĂRĂ PLOAIE, agricultura nu merge, se plâng fermierii. Ce fac autorităţile

    În judeţul Galaţi, cele mai afectate sunt culturile de grâu, sfeclă de zahăr, orz şi porumb, plante aflate în plină vegetaţie şi care au nevoie de multă APĂ.

    Ionuţ Păiş, unul dintre fermierii care se luptă cu efectele secetei a cultivat 350 de hectare cu porumb, grâu, floarea soarelui şi legume, iar pentru a salva culturile, agricultorul gălăţean irigă cu motopompele, desi costurile se ridică la 2.000 de lei pe zi.

    „Solul este foarte crăpat. Plantele se dezvoltă greu, dacă nu au umiditate. Aici avem floarea soarelui semănată mai târziu şi, după cum vedeţi, este într-un stadiu micuţ. În mod normal, floarea soarelui ar trebuie să fie mare, peste glezne. Dacă nu plouă, trebuie irigată neapărat. Ne confruntăm cu o secetă destul de mare.

    Culturile au nevoie foarte urgent de apă, în special grâul, porumbul, floarea soarelui, legumele. Ne chinuim cu mari eforturi să irigăm. Reuşim să irigăm 50 la sută din suprafaţă cu fel şi fel de improvizaţii, cu motopompe. Infrastructura din zona noastră este deteriorată, nu am reuşit să accesăm PROIECTE EUROPENE ca să modernizăm sistemul de irigaţii. În lipsa ploilor, plantele se usucă, producţiile sunt la jumătate, fără ploaie, agricultura nu merge”, explică fermierul Ionuţ Păiş.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • CFR, cu un picior în groapă. Ministrul Transporturilor se plânge de blocajul financiar al operatorului feroviar

    „În analizele pe care le fac, constat că în aproape fiecare zi de funcţionare CFR Marfă produce pierderi. Sunt o mulţime de contracte, cu mari companii energetice, făcute sub standardele de cost ale CFR Marfă”, a declarat Lucian Şova.

    „Şi managerii, şi liderii dev sindicat de la CFR Marfă ştiu că eu sunt implicat de o manieră legală, fără a-mi depăşi atribuţiile. La următoarele contracte, ar trebui ca CFR Marfă să oferteze la standardele corecte. O subofertare generează şi concurenţă neloială în piaţă”, a mai spus ministrul Transporturilor.

    CFR SA (administratorul infrastructurii feroviare) şi CFR Marfă „sunt două companii publice, nu se poate ca Infrastructura să nu-şi exercite prerogativele – impuse de lege – pentru recuperarea creanţelor. Manifest, însă, atenţie pentru că executorul judecătoresc ar putea într-o jumătate de oră să blocheze activitatea CFR Marfă”, a subliniat Lucian Şova.

    Oficialul a mai menţionat: „Eu nu înţeleg, ca ministru, să-i dau ordin directorului de la o companie de la care prertind să aibă o anumită calitate a şinelor, să nu fie atent cu ceea ce are de încasat de la client, oricare ar fi acel client”.

    CFR Marfă are de plătit datorii de 835,8 milioane de lei către CFR SA, dar are şi de încasat creanţe de 650,5 milioane de lei de la diverşi clienţi, fiind prinsă într-un blocaj financiar periculos. La sfârşitul lunii martie, sindicatele feroviare au cerut Preşedinţiei medierea conflictului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce decizie a luat o stewardessă epuizată de muncă de la British Airways

    Stewardessa Laura Birbeck, de 27 de ani s-a plâns în mod constant de ritmul epuizant de lucru. Până într-o zi, când a schimbat macazul şi a intrat în entertainmentul pentru adulţi.
     
    Laura Birbeck a devenit star porno pe webcam pentru canalul Studio 66. Stewardessa şi-a luat şi un nume de scenă: Laura Laine.
     
    Laura a renunţat la uniforma conservatoare de la British Airways, scrie Daily Mail.
     
    Femeia este foarte apreciată pentru calităţile de stewardessa: picioare lungi şi atenţie deosebită pentru clienţi. Plus că îi duce pe clienţi în al nouălea cer.

  • Un exemplar are un cost de producţie de 800 de dolari, dar se vinde cu peste 7000 de dolari. Cum arată cea mai scumpă geantă din lume – FOTO

    Genţile Birkin, produse de Hermès  sunt unele dintre cele mai scumpe din lume, dar, în ciuda cererii mari, compania produce, anual, doar un număr limitat de articole. De ce nu produce Hermès mai multe genţi Birkin, când vânzarea lor într-un număr mai mare i-ar putea creşte substanţial cifra de afaceri?

    Principala problemă este legată de găsirea personalului calificat şi a materialului din care este confecţionată – piele exotică de calitate, printre cele mai scumpe fiind cele din piele de crocodil, cu accesorii şi închizători din aur alb. Anual, Hermès angajează 200 de meşteşugari, pe care îi pregăteşte timp de doi ani. De aceea, numărul genţilor produse este unul limitat. Costul de producţie al unei genţi Birkin este de aproximativ 800 de dolari.

    Pe de altă parte, nesatisfacerea cererii face parte dintr-o strategie bine gândită. Deoarece trebuie să aştepte chiar şi un an pentru a primi geanta mult-dorită, în acest timp, mulţi clienţi sunt tentaţi să cumpere alte produse, precum portofele, curele sau prosoape de plajă, pentru a-şi satisfice setea de shopping.

    Cu toate că, în cazul cumpărătorilor obişnuiţi, cererea scade odată cu creşterea preţului, în cazul produselor de lux lucrurile stau diferit. Cu cât preţul este mai mare, cu atât calitatea se presupune că este mai bună, iar imaginea posesorului creşte.

     

  • Olandezii s-au săturat de muncitorii români. Noua regulă pe care vor să o impună pentru migranţi

    Iniţiativa a fost exprimată după ce locuitorii s-au plâns că au început să se simtă minoritari mai ales în perioadele în care sosesc zilierii care muncesc la fermele din zonă, relatează  nltimes.nl.

     
    Numărul muncitorilor migranţi din Europa de Est a crescut semnificativ în acestelocalităţi, în ultimii ani. Localnicii se plâng de poluarea sonoră şi de străzile pline cu maşini cu plăcuţe de înmatriculare din România şi Polonia.
     
    În Tiel, de exemplu, muncitorii migranţi din România şi Polonia reprezintă aproximativ 10% din populaţie. Mulţi muncitori locuiesc şi în localităţile limitrofe oraşului Tiel.
     
    Autorităţile doresc acum să pună în aplicare o limită de patru lucrători migranţi pe fiecare casă şi, de asemenea, să limiteze numărul de locuinţe ale lucrătorilor migranţi pe o stradă.
     
    În Olanda, regula aceasta a fost deja aplicată în mai multe localităţi, în cazil studenţilor.
     
    De asemenea, angajatorii cumpără de multe ori case ieftine pentru a-şi caza lucrătorii migranţi şi de multe ori, din cauza aglomerării, sunt ridicate probleme privind siguranţa la incendiu şi igienă.