BusinessMagazin

Tag: pieţele financiare

  • Guvernul trebuie să ceară acum, nu mâine, 20 mld. euro de la FMI, înainte ca businessul, economia şi veniturile românilor să se prăbuşească de tot, iar România să fie sfâşiată de pieţele financiare: sectorul privat nu mai are resurse să susţină 1,2 milioane de angajaţi la stat, 5 milioane de pensionari şi peste 3 milioane de şomeri, câţi vor fi

    Nu trebuie să mai repetăm greşeala din 2008-2009, când ne-au trebuit şase luni între începutul crizei, în toamna lui 2008, şi primăvara lui 2009, să realizăm că avem nevoie de FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi de acordul de la Viena, ca băncile străine prezente să nu-şi retragă liniile de finanţare locale.

    Chiar şi în condiţiile acelui acord de 20 mld. de euro, care acoperea finanţarea externă, economia României s-a prăbuşit cu aproape 10% în 2009 şi 2010, datoria publică a crescut de la 10% din PIB la 30% doar pentru a finanţa statul şi fără nicio investiţie publică, cursul leu/euro a crescut 30-40%, TVA s-a majorat de la 20% la 24%, salariile în sectorul privat au scăzut cu 20-50%, într-un an au apărut 700.000 de şomeri iar în sectorul public salariile s-au tăiat cu 25%.

    Acum este mai rău, criza în care am intrat va lovi mult mai rapid şi mult mai dur.

    Deja se întâmplă acest lucru, o dată cu închiderea turismului, transporturilor, HoReCa, auto (12% din PIB).

    Nu numai România, ci toată lumea este într-o degringoladă sanitară şi economică totală din cauza COVID-19, virusul care a apărut de nicăieri şi care închide economii întregi. Să nu uităm că econoia Italiei este închisă aproape total, urmează Spania, America este la limită, Germania face eforturi să mai stea în picioare.

    Nicio ţară nu poate trăi mai mult de o lună cu businessul prăbuşit şi economia închisă. Statele pot suţine angajaţii doar o lună.

    Şi Germania, şi Franţa au nevoie de bani pentru a limita pierderile.

    Pentru a nu ajunge ca acum 10 ani sau chiar mai rău, ca în marea criză din 1929, guvernul României trebuie să apeleze acum la FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană, BERD, la toţi marii creditori internaţionali.

    Guvernul va avea nevoie de cel puţin 20 de miliarde de euro, adică 10% din PIB pentru a susţine bugetul – cheltuielile vor creşte exploziv, iar veniturile vor scădea dramatic – şi pentru apărarea poziţiei valutare externe a României.

    Fără un acord cu FMI băncile nu vor mai finanţa statul, pieţele financiare îşi vor cere tainul, iar investitorii vor sta deoparte.

    Toată lumea discută despre amânarea ratelor, restructurarea şi reeşalonarea creditelor persoanelor fizice şi companiilor care sunt afectaţi de această criză.

    Dar şi băncile au o limită până la care vor putea face acest lucru, iar acţionarii nu vor mai trimite capital şi linii de finanţare decât dacă România va avea un acord cu FMI ca măsură de protecţie.

    România are 106 miliarde de euro datorie externă, din care numai 35% este a statului, iar 65% este datorie privată, în final, a noastră.

    În condiţiile în care exportul se va prăbuşi, deja cei mai mari exportatori ai României – Dacia, Ford şi Aramis Baia Mare – şi-au închis fabricile, investiţiile străine şi finanţările externe private nu mai vin, iar din câştigul din exportul de servicii – tranportatori şi IT-işti – au mai rămas numai IT-iştii, de unde vor mai avea băncile şi BNR valută pentru ca România, formată din stat şi companiile private, să-şi plătească datoria externă?

    Isărescu poate ţine cursul leu/euro pe termen scurt, dar pe măsură ce această criză va muşca din companii şi economie, presiunea pe curs va creşte din ce în ce mai mult.

    Când panica va atinge apogeul în următoarele două săptămâni şi când nimeni nu va putea oferi ceva concret privind stoparea epidemiei coronavirus, cursul va fi extrem e vulnerabil, mai ales că guvernul se va finanţa din ce în ce mai greu.

    Între timp, România va intra pe lista roşie a agenţiilor de rating, pe fruntea noastră deja scrie calificativul “junk”, iar pieţele financiare de-abia aşteaptă.

    Înainte de criză, cifra de afaceri a tuturor companiilor din România era de aproape 1 miliard de euro în fiecare zi (mai precis, 926 de milioane de euro), din care PIB-ul -adică valoarea adăugată din care se plătesc salariile, taxele, impozitele, se obţine profit şi se fac investiţii – era de 610 milioane de euro.

    Înainte să apară acest dezastru sanitar, iar acum economic, guvernul avea cheltuieli de 216 mil. euro pe zi, din care încasările erau 188 mil. euro, iar restul era datorie.

    Masa salarială este de 235 milioane de euro pe zi.

    Toate aceste date se vor prăbuşi în trimestrul doi cu 30%, conform analiştilor economici, dar s-ar putea să se ajungă chiar şi la 50%.

    Guvernul nu are bani să finanţeze diferenţa, este imposibil din resurse interne.

    Nu ştiu dacă guvernul PNL realizează cât de mare va fi căderea economică. Probabil că cifrele vor ieşi la iveală destul de rapid, când toată lumea se va uita în conturi şi va vedea cum scad încasările.

    În sectorul privat o tăiere a salariilor cu 30% va fi norma generală, şi chiar se va ajunge la 50%.

    Florin Cîţu, ministrul finanţelor, crede că vom avea un milion de angajaţi care vor intra în şomaj tehnic, pentru care statul va trebui să plătească 4 miliarde de lei, adică 830 de milioane de euro numai într-o lună.

    Este o sumă imensă.

    Garanţiile pentru IMM-uri sunt nişte garanţii care vor fi date şi executate cândva, nu implică o plată imediată.

    Cine crede că 2-2,5 din 3,8 milioane de angajaţi din sectorul privat care vor mai avea job, dar cu veniturile tăiate, vor putea să susţină 1,2 milioane de bugetari cu salarile intacte, 5 milioane de pensionari şi 2,5-4 milioane de şomeri, este nebun.

    Cu acest tablou în faţă, guvernul PNL indiferent de riscul politic, trebuie să ia următoarele decizii imediat:

    1. Anunţarea că majprarea pensiilor din toamnă cu 40%, se suspendă pe termen nelimitat pentru a linişti pieţele, analiştii şi agenţiile de rating.
    2. Îngheţarea cheltuielilor publice şi a salariilor la stat, cu excepţia celor din prima linie care se luptă cu coronavirusul.
    3. Un acord cu băncile din România pentru finanţarea bugetului de stat într-un mod fluent şi coerent, nu prin telefoane.
    4. Acordul de la Viena trebuie să devină acordul de la Bucureşti.
    5. Garantarea de către stat a liniilor de finanţare date de către bănci pentru ţinerea companiilor pe linia de plutire, astel încât să nu se prăbuşească tot businessul.
    6. Pe măsură ce companiile îşi revin în 5-10 ani, garanţiile date de stat pot fi restrase.
    7. Desemnarea unei echipe independente de negociere, mai mult tehnică decât politică şi cu sprijinul BNR, pentru încheierea imediată a unui acord cu creditorii internaţionali (va fi coadă la uşa FMI într-o lună pentru a lua bani, iar resursele fondului sunt limitate, mai ales că va trebui salvate Italia şi Spania) pentru o finanţare de cel puţin 10% din PIB, adică 20 de miliarde de euro, ca să ajute România să nu se prăbuşească din punct de vedere al businessului şi economic de tot.
    8. O prăbuşire a businessului şi a economiei înseamnă prăbuşirea veniturilor pentru toţi românii.
    9. În schimbul banilor de la FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană, BERD, BEI, guvernul trebuie să accepte restructurarea administraţiei publice (1,2 milioane de angajaţi la stat sunt mult prea mulţi), restructurarea cheltuielilor publice (instituţiile de stat şi administraţiile locale au aruncat în ultimii cinci ani cu bani în dreapta şi-n stânga), stoparea creşterilor salariale la stat, plafonarea pensiilor pe termen scurt şi creşterea lor în funcţie de creşterea încasărilor bugetului pe termen lung, informatizarea fiscului, trecerea la plăţile electronice şi nu prin cash, pentru urmărirea surselor de bani, privatizarea şi restructurarea mamuţilor de stat, proces blocat de cinci ani şi, nu în ultimul rând, creşterea taxelor într-un mod rezonabil şi nu abrupt, ca la criza precedentă.
    10. România nu poate trăi cu un TVA de 19% şi cu atât de multe facilităţi fiscale.

    România nu-şi poate permite să intre într-o carantină economică, pur şi simplu nu are bani pentru acest lucru, şi la un moment dat totul va exploda dacă guvernul nu apelează la creditorii internaţionali pentru finanţare şi pentru o plasă de siguranţă, ca să oprească undeva, cât mai sus, prăbuşirea businessului, economiei, şi în final a veniturilor tuturor.

  • O „gafă” de comunicare a şefei BCE a provocat panică pe pieţele financiare

    O declaraţie a şefei BCE a stat joi la baza uneia dintre celei mai mari lichidări de pe piaţa secundară de obligaţiuni din istorie, chiar dacă Christine Lagarde a anunţat lansarea unui pachet de măsuri menit să amelioreze haosul economic cauzat de răspândirea coronavirusului, scrie Financial Times.

    Fiind caracterizată de investitori drept o “gafă” de comunicare, Lagarde a spus că rolul Băncii Centrale Europene nu este să răspundă la mişcările din pieţele de titluri suverane sau să închidă spread-ul -diferenţa – dintre dobânzile ţărilor din zona euro.

    Comentariile ei au venit în cadrul conferinţei de presă ce a urmat şedinţei de politică monetară în care BCE a decis extinderea programului său de cumpărare de obligaţiuni cu achiziţii suplimentare în valoare de 120 de miliarde de euro, lansarea unui program de împrumuturi ieftine către băncile europene ce eliberează 500-600 miliarde de euro şi îndulcirea schemei de susţinere pentru bănci.

    “Nu suntem aici să reducem spread-urile, asta nu este o funcţie sau misiunea BCE”, a spus Christine Lagarde, adăugând că “există alte instrumente pentru asta şi alţi actori care să se ocupe de aceste probleme”.

    Lagarde a respins de asemenea sugestiile că încearcă să îl imite pe Mario Draghi, fostul preşedinte al BCE, spunând că nu caută să fie “orice este necesar, numărul doi”, ea făcând referire la celebrul discurs din 2012 al lui Draghi care a calmat pieţele financiare la apogeul crizei datoriilor suverane din zona euro.

    Declaraţiile sale au fost percepute drept inversul discursului lui Draghi din 2012 în care spunea că va face orice este necesar pentru salvarea euro, a comentat Richard McGuire, strateg de investiţii la Rabobank.

    Pieţele bursiere europene s-au prăbuşit ieri iar dobânzile plătite de statul italian au înregistrat cea mai mare creştere de o zi din istorie după declaraţiile preşedintei BCE. Banca centrală a decis de asemenea ieri să menţină rata dobânzii de politică monetară în condiţiile în care investitorii aşteptau o reducere suplimentară după modelul băncilor centrale din Marea Britanie şi Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce a fost în 2019: Nu a venit criza, pariurile au ajuns motor de creştere economică, Dascălu pune pe masă 2 mld. euro pentru o dezvoltare imobiliară imensă în mijlocul Bucureştiului, IRCC a înlocuit ROBOR, vânzările de apartamente scad dar preţurile cresc, iar Ungaria are câteva idei pentru creşterea natalităţii (poate le luăm şi noi)

    Anul 2019 se termină răsuflând uşuraţi că nu am avut o criză economică pe care o aşteptăm în fiecare an de cel puţin 2-3 ani încoace.

    România este la al nouălea an de creştere economică neîntreruptă, un ciclu început din 2011 încoace, perioadă în care am adunat un plus de 35%, ceea ce s-a tradus printr-o dublare de PIB, dublarea salariilor în termeni nominali şi un plus de 70-80% în termeni reali, dar acest lucru nu-i împiedică pe români să plece în continuare din România, pierderile anuale depăşind 100.000 de oameni.

    Toată această creştere economică duce în spate însă o creştere a deficitelor macro şi a datoriilor statului şi a persoanelor fizice, care pot peste noapte să devină nesustenabile dacă condiţiile din lume şi din România se schimbă.

    Deficitul comercial – diferenţa dintre importuri şi exporturi,  se apropie de 20 de miliarde de euro şi se transpune în final printr-o creştere a deficitului de cont curent, la parametri care atrag atenţia pieţelor financiare. IT-iştii şi transportatorii nu reuşesc să compenseze cât mâncăm noi din import.

    Pentru cât este gaura comercială şi gaura bugetară, creşterea cursului valutar leu/euro de numai 2,5% este prea mică, iar amânarea corecţiilor nu va aduce România într-o poziţie mai bună.

    Deşi România nu are o datorie publică mare – numai 35% din PIB -, structura bugetară actuală este de coşmar, adică aproape 100% din bani se duc pe salarii, pensii şi dobânzi la datoriile acumulate anterior. Pentru investiţii aproape că nu mai rămâne nimic.

    Deşi România traversează cea mai bună perioadă economică din toată istoria ei, cel puţin aşa spun toate datele statistice, românii sunt extrem de nemulţumiţi, pentru că nu au drumuri, şcoli, spitale deşi plătesc taxe şi impozite, iar acest lucru îi face să se întrebe unde se duc banii şi pe ce.

    Oricum, toată lumea crede că statul este incapabil să facă autostrăzi şi spitale, iar în privinţa educaţiei, toată lumea vrea să-şi trimită copiii la şcoli private sau în străinătate. 

    IT-iştii, transportatorii şi corporatiştii sunt câştigătorii acestei perioade, de aproape 10 ani, dar România nu este compusă numai din ei.

    Realegerea lui Mugur Isărescu la conducerea BNR din octombrie, pentru al şaselea mandat, a liniştit pieţele financiare care deveniseră extrem de nervoase la începutul anului, când Dragnea şi PSD l-au chemat la ordine din cauza contestaţiilor la adresa OUG 114, cu celebra taxă bancară, la care s-a adăugat creşterea cursului leu/euro şi a ROBOR.

    Creşterea deficitului bugetar peste 3% din PIB era aşteptată de pieţe, care au fost liniştite imediat prin oferirea de către Ministerul Finanţelor a unor dobânzi mai mari, în condiţiile în care lumea din jur practică dobânzi negative.

    Datoria externă – din care, atenţie,  65% este privată şi numai 35% a statului – a depăşit din nou 100 de miliarde de euro, ajungând la 108 miliarde de euro, ceea ce se va vedea în rapoartele analiştilor din ce în ce mai des. Problema nu este mărimea datoriei, ci faptul că România nu se finanţează atât de uşor în momentele de criză, iar statul va trebui să plătească, ca în 2008-2009, şi pentru datoria privată.

    Bursa de la Bucureşti a oferit investitorilor o creştere de peste 40%, dar acest câştig incorporează şi căderea de la începutul anului, după celebra ordonanţă OUG 114, care a dus la scăderea preţului acţiunilor băncilor şi companiilor din energie.

    Bursa de la Bucureşti este a treia din lume în 2019 din perspectiva câştigului adus investitorilor, după Grecia şi Rusia.

    Businessul a avut un an 2019 bun şi mai mult ca sigur că se va ajunge la o cifră de afaceri totală, pentru toate companiile din România, de peste 350 de miliarde de euro, faţă de 320 de miliarde de euro în 2018. Dar această creştere este extrem de polarizată: companiile mari, în marea lor majoritate multinaţionale, şi-au luat partea leului, singurele lor probleme fiind lipsa forţei de muncă şi presiunea crelterilor salariale pe care trebuie să le acorde, iar companiile mici şi mijlocii, 580.000 din 600.000, se luptă de la o zi la alta.

    Scăderea economică şi recesiunea din Europa a afectat industria românească, care bate pasul pe loc de doi ani. Industria de construcţii locală a revenit în prim-plan cu o creştere de 30%, dar acest lucru nu se datorează exclusiv facilităţilor fiscale date de guvernul PSD şi menţinute de guvernul PNL, ci şi banilor ieftini şi lichidităţii disponibile din piaţă şi de peste tot în lume, care îi face pe investitori să creadă că pot câştiga mai mult din dezvoltarea rezidenţială decât din plasarea banilor la bancă cu o dobândă de zero la sută.

    Pe scena politică, prăbuşirea lui Dragnea şi a lui PSD a fost majoră, iar acum preşedintele Iohannis – proaspăt reales cu un vot majoritar, are guvernul lui, dar toată lumea se întreabă ce poate face mai mult decât a făcut în precedentul mandat, având în vedere că nu este un preşedinte atât de prezent în treburile ţării dincolo de subiectele legate de corupţie şi de jos PSD.

    Acesta este peisajul macro şi politic al anului 2019, dar pe lângă acest lucru mi-au atras atenţia şi câteva cazuri particulare:

    1. Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar de malluri din România, şi-a dezvăluit proiectul pentru Bucureşti, unde nu este prezent: la Romexpo vrea să facă cea mai mare dezvoltare din istoria României – 1,2 milioane de metri pătraţi în birouri, blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, un nou mall şi spaţii de entertainment în aer liber. Acest proiect va depăşi 2 miliarde de euro şi va fi construit în zece ani. Centrul Bucureştiului va deveni zona Romexpo.

    2. Pariurile încep să devină o industrie în România şi motor de creştere economică: acest lucru l-a descoperit Sorin Pâslaru, redactorul şef al ZF, iar datele oferite de preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, confirmă acest lucru. Spre exemplu, în mediul rural sunt 15.000 de agenţii de pariuri şi jocuri de nocorc, de trei ori mai multe decât numărul de farmacii.

    3. Superbet , o companie românească, a atras atenţia gigantului american Blackstone, cel mai mare fond de investiţii din lume, care a pariat 125 de milioane de euro, cumpărând un pachet minoritar de acţiuni.

    Superbet – o companie controlată de Sacha Draghic, un investitor sârb pentru care România a devenit prima casă – a avut o creştere exponenţială în ultimii 5 ani, ajungând să valoreze peste 700 de milioane de euro când Blackstone a intrat, la mijlocul anului 2019, în companie. Americanii nu intră într-un business dacă valoarea unei companii nu se numără în miliarde de euro şi dacă nu o pot extinde internaţional.

    Superbet are cel mai mare potenţial de creştere al unei companii din România la nivel internaţional, mai ales acum că s-a deschis şi piaţa americană de pariuri. La ce valoare va ajunge Superbet în următorii cinci ani se va vedea.

    Oricum, prin investiţia în Superbet, România a atras atenţia celui mai mare fond de investiţii din lume.  

    4. UiPath, cel mai valoros start-up din IT pornit din România, a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari.

    Dacă în 2018 UiPath valora 1 miliard de dolari, în 2019 a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari, fără să intre pe break-even. Investitorii care au pus 500 de milioane de dolari în Uipath în 2019 cred că compania va ajunge să valoreze peste 15 miliarde de dolari în următorii 2-3 ani. Asta dacă şi vânzările de aplicaţii RPA (Robotic Process Automation)  vor depăşi 1 miliarde de dolari, faţă de 300 de milioane de dolari acum. Oricum, Daniel Dines, fondatorul companiei, a ajuns miliardar în dolari, având în vedere că mai deţine 20% din companie.

    5. IRCC a înlocuit ROBOR.

    În ciuda protestelor băncilor, deputatul Daniel Zanfir, “prietenul” bancherilor, a reuşit să înlocuiască ROBOR-ul, indicele de referinţă în acordarea creditelor, cu IRCC, un indice care reflectă tranzacţiile efectiv realizate pe piaţa interbancară şi nu percepţiile dealerilor în cotarea ROBOR-ului.

    Guvernul PNL şi actualul ministru de finanţe Florin Cîţu, fost director de trezorerie la ING Bank România, au menţinut IRCC-ul şi nu au mai revenit la ROBOR acum, când anulează taxa bancară, ceea ce înseamnă că nu a fost o măsură tocmai rea ideea lui Zanfir.

    6. Continuă scăderea vânzărilor de apartamente, dar preţurile cresc.

    Un trend care a apărut în 2018, odată cu introducerea restricţiilor de creditare imobiliară de către BNR prin creşterea avansului la 15% la împrumuturile în lei şi 25% la cele în euro, a continuat şi în 2019. Creşterea vânzărilor de apartamente a scăzut, iar acest lucru s-a văzut şi în scăderea creditelor ipotecare acordate de către bănci cu 15%.

    Deşi parametrii de creditare sunt cei mai buni din ultimul deceniu ca raport între valoarea unei rate în salariul mediu, vânzările scad, ceea ce arată că s-ar putea să fie şi o schimbare socială şi demografică. Noile generaţii preferă ca între 20 şi 35 de ani, până când îşi întemeiază o familie, să nu se lege la cap cu un credit pe termen lung, pe 30 de ani, ca părinţii lor. Preferă chiria şi flexibilitatea de a se muta dintr-o parte în alta, în funcţie de job. Cu toate că vânzările au scăzut, preţurile cresc pentru că dezvoltatorii ştiu că apartamentele din principalele oraşe sunt ieftine, dacă ne uităm la Varşovia, Budapesta, Praga, Bratislava şi, de ce nu, Viena.

    7. PNL ratează să crească salariile din România într-un trend general de creştere regională şi globală.

    PNL avea şansa să împingă salariile din România mai sus, într-un trend care se petrece peste tot în lume din motive sociale şi mai puţin din motive de productivitate. Creşterea cu numai 83 de lei a salariului minim, adică 7,2%, este prea puţin şi va ţine România la viteza întâi, în loc să-i dea un impuls mai puternic acum când se poate. Polonezii vor să majoreze salariul minim cu 80% în următorii 3 ani pentru a nu mai fi o economie care să piardă sânge şi să fie văzută de companii ca fiind o piaţă cu o forţă de muncă ieftină. Guvernul PNL este prizonierul unor teorii economice  de acum 30 de ani, care sunt date peste cap în prezent de ce se întâmplă în lume.

    8. Apariţia lui Rareş Bogdan ca lider politic şi cei aproape 1 milion de votanţi din diaspora.

    Clasa politică a fost resetată de alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale. PSD şi Liviu Dragnea s-au prăbuşit, ultimul ajungând în închisoare deşi a fost al treilea om din stat, iar la putere a venit PNL, iar Klaus Iohannis a fost reales preşedinte al României cu un vot covârşitor, ceea ce îi dă o legitimitate majoră. Iohannis are guvernul lui şi trebuie să livreze rezultate rapid, pentru că altfel PSD se va reîntoarce.

    Introducerea lui Rareş Bogdan, moderatorul de la Realitatea TV, în politică a adus voturi PNL-ului şi a schimbat imaginea unui partid care se mulţumea să stea mai mult în opoziţie decât la putere. Ascensiunea lui Rareş Bogdan a fost fulminantă, el ajungând peste noapte prim-vicepreşedinte al PNL şi principala portavoce a partidului. Fără să intre în ghilotina guvernării, Rareş Bogdan se poziţionează ca principal urmaş al lui Iohannis, asta dacă nu va fi contrat de Nicolae Ciucă, ministrul Apărării.

    Diaspora, cu aproape un milion de voturi la alegerile prezidenţiale, are potenţial de a schimba multe pe scena politică, de afară şi nu din interior.

    De asemenea, marile oraşe încep să aibă un cuvânt mai greu de spus, având în vedere că lipsa de infrastructură – de transport, de sănătate, de educaţie, de administraţie – începe să devină extrem de enervantă.

    Zona rurală va pierde teren politic din motive demografice şi sociale.

    9. Dobânzile la euro vor rămâne în continuare mici pentru cel puţin un deceniu.

    Scăderea economică care s-a instalat în Europa şi recesiunea din Germania au determinat Banca Centrală Europeană să dea din nou drumul la tiparniţa de bani şi să reducă dobânzile la euro, afirmând că această politică se va menţine mulţi ani de-acum încolo. Asta înseamnă că lichiditatea va fi în continuare din abundenţă, iar dobânzile extrem de mici, chiar negative, îi vor face pe investitori să facă pariuri riscante mai puţin în economia reală, ci mai mult pe burse şi în real-estate.

    Şi America a oprit creşterea dobânzilor la dolari pentru a ţine aprinse motoarele economiei, care încetinesc din cauza războiului comercial al lui Donald Trump cu China, Germania şi Europa.

    Din păcate România, statul, nu ştie ce să facă cu aceste dobânzi mici din întreaga lume şi ratăm o oportunitate imensă  de a face investiţii publice care să mai aducă încă cel puţin un deceniu de creştere economică.

    10. Ungaria propune ceva concret pentru creşterea natalităţii, iar guvenul PNL şi Iohannis ar trebui să ia notiţe.

    Premierul Viktor Orban nu vrea imigranţi în Ungaria, şi de aceea a pus pe tapet câteva măsuri economice pentru creşterea natalităţii: familiile cu peste 3 copii primesc 30.000 de euro, femeile care au sau care vor să aibă de la 4 copii  în sus nu vor mai plăti impozit pe venit toată viaţa, familiile cu minim doi copii primesc credite preferenţiale pentru achiziţia unei case, la fel ca şi femeile care se căsătoresc prima dată. Bunicii care îngrijesc copii primesc o indemnizaţie de îngrijire, iar statul ungar promite să facă 21.000 de creşe.

    Nu ştiu ce are în minte guvernul PNL, dar sigur nu are o politică coerentă de creştere a natalităţii. Măcar de-am copia ce face Orban în Ungaria în această privinţă.

     

    Cam aceste sunt 10 evenimente care mi-au atras atenţia în 2019.

    Dacă vreţi să ştiţi ce a fost în 2018: 2018 este cel mai bun an economic şi de business din istoria României, cu cele mai mari salarii şi cu cea mai mare criză de forţă de muncă, dar care se termină într-o revoltă şi nemulţumire generală

    Dacă aveţi şi alte evenimente majore, puteţi să le scrieţi şi să le comentaţi.

    Până la anul vă doresc toate cele bune, cu pace şi prosperitate.

    Să ne vedem cu bine în 2020!

  • A început războiul pe cursul valutar! Ce spun BNR, PSD, analiştii şi proprietarii de case de schimb valutar

    Adrian Codîrlaşu, preşedinte asociaţiei analiş­tilor financiari CFA România, apreciază că şocul s-a mai temperat în privinţa cursului leu/euro, însă pentru viitor anticipează creşterea volatilităţii pe pieţele financiare româneşti din cauza ordonanţei de urgenţă 114/2018, care a determinat o aversiune la risc puternică a investitorilor.

    „Cred că acum cursul este într-un echilibru relativ. Şocul s-a mai temperat poate pentru o perioadă, însă opinia mea este că vom avea volatilitate în viitor, în general pe pieţele financiare româneşti, din cauza acestei situaţii cu ordonanţa. Nu numai pe curs de schimb, ci şi pe celelalte pieţe“, a declarat Adrian Codîrlaşu la emisiunea ZF Live.

    Pe pieţele internaţionale cursul euro/leu a deschis ieri la 4,634, iar la prânz un euro se tranzacţiona cu 4,77 lei, în creştere cu 0,15% faţă de nivelul de deschidere, potrivit investing.com. Cea mai recentă cotaţie oficială a BNR, din 23 ianuarie, afişa un curs euro/leu de 4,7569. Faţă de ziua de marţi, leul s-a depreciat miercuri cu aproape 1%, în timp ce faţă de finalul anului 2018 leul a pierdut aproape 2% din valoare.

    A început războiul pe cursul valutar!  Ce spun BNR, PSD, analiştii şi proprietarii de case de schimb valutar

  • Vine vremea schimbărilor pentru pieţele financiare odată cu sfârşitul banilor ieftini

    Cele patru mari bănci centrale ale lumii – Rezerva Federală din SUA, Banca Centrală Europeană, Banca Ja­po­niei şi Banca An­gliei – au pom­pat în eco­nomia mondială aproxi­mativ 13 bi­lioa­ne de dolari începând cu anul de criză 2009, extinzându-şi puternic propriile bilanţuri de active financiare, scrie Reuters. În timp ce pieţele au ajuns, propulsate de aceşti bani ieftini, la înălţimi ameţitoare, mareea riscă să se retragă până la sfârşitul anului. Pentru prima dată din 2011 încoace, este de aşteptat ca în 2019 băncile centrale să absoarbă de pe pieţe mai mulţi bani decât pompează.

    BCE va opri achiziţiile supli­men­tare de obligaţiuni la sfârşitul acestui an, iar, în timp ce îşi reduce bilanţul de aproape un an, banca centrală ame­ri­cană va accelera ritmul din octombrie, extrăgând 50 de miliarde de dolari pe lună de pe pieţe. Obligaţiunile în valoare de 470 de miliarde de dolari vor ieşi din bilanţ anul viitor.

    După aproape un deceniu de tipărire de bani şi de rate de dobândă zero, schimbările de pe pieţe vor fi remarcabile.

    Steve Donze, stra­teg la Pictet Asset Mana­ge­ment, estimează că anul viitor vor fi eli­minate 100 miliarde de dolari din lichiditatea globală.

    Băncile centrale vor trece de la a genera 500 de miliarde de dolari pe an „la zero până la sfârşitul anului 2018, apoi anul viitor va fi negativ … un punct de cotitură clar“, a explicat el. „Asta face ca 2019 să fie un an periculos pentru activele financiare.“

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cornel Coca Constantinescu (ASF): Asiguratorii au un rol semnificativ în finanţarea economiei

    “Industria asigurărilor are un rol social şi economic important  şi contribuie semnificativ la dezvoltarea economică prin compensarea pierderilor accidentale rezultate din activitatea companiilor şi prin punerea la dispoziţie a resurselor necesare reluării activităţii. În acelaşi timp, însăşi activitatea de asigurare promovează managementul responsabil şi recompensează utilizarea mijloacelor adecvate de administrare a riscului aferent activităţii. 

    Asigurările stimulează piaţa creditului, inclusiv cel imobiliar, impulsionează comerţul şi tranzacţiile prin acoperirerea riscului derivat din pierderi neprevăzute, dar posibile. 

    Societăţile de asigurare au rolul de catalizator al resurselor financiare atrase prin intermediul produselor de asigurări de viaţă şi efectuează distribuţia acestora în economie prin investiţiile realizate.

    Contribuţia societăţilor de asigurare la succesul ofertelor publice din ultimii ani nu a fost de neglijat.

    Societăţile de asigurare îndeplinesc şi rolul de investitor instituţional pe termen lung, prin investirea fondurilor în diferite societăţi, de regulă cele tranzacţionate pe piaţa de capital care îndeplinesc cerinţele de guvernanţă corporativă şi transparentă faţă de investitori, contribuind astfel la dezvoltarea pieţei de capital.

    Rolul pieţelor financiare în economie si al activităţii de intermediere este vital. Asiguratorii au un rol semnificativ în finanţarea economiei.

    Structura investiţională agregată a societăţilor de asigurare din România, reflectă faptul că 85% din plasamentele financiare ale asiguratorilor sunt orientate către instrumente financiare lichide, de tipul obligaţiunilor.’’

     

     

     

  • O mare bancă europeană prognozează că bitcoin va ajunge la 60.000 de dolari înainte de a se prăbuşi până la 1000 de dolari

    Saxo Bank, bancă globală de investiţii, specializată în tranzacţionări online şi investiţii pe pieţele financiare internaţionale, a lansat cele zece predicţii scandaloase pentru anul viitor, evenimente cu probabilitate de producere destul de redusă, dar cu un impact mai mult decât semnificativ pe pieţele globale în cazul în care se vor adeveri.

    1. Bitcoin se va prăbuşi la 1000 de dolari

    Anul trecut, banca a prevăzut faptul că valoarea bitcoin-ului se va tripla “cu uşurinţă ajungând la o valoare de peste 2100 de dolari”. Nu numai că bitcoin-ul a ajuns la 2100 de dolari, ci chiar a depăşit pragul de 16.000 de dolari.

    Banca prevede că valoarea monedei va ajunge până la 60.000 de dolari apoi mai multe guverne vor lansa un atac coordonat asupra tuturor criptomonezilor. Simultan, guvernele îşi vor lansa propriile monezi virtuale, astfel valoarea bitcoin va ajunge la 1000 de dolari.

    2. Rezerva Federală Americană pierde controlul

    Saxo prevede faptul că economia americană va suferi în 2018, iar piaţa obligaţiunilor se va prăbuşi. Dobânzile vor creşte puternic. Trezoreria preia puterea in caz de urgenta si forteaza banca centrala sa plafoneze randamentele guvernamentale SUA la 2,5% pentru titlurile pe termen lung pentru a impiedica o prabusire a pietei de obligatiuni.

    3. China lansează “petro-renminbi”

    Preţul petrolului tot timpul a fost în dolari americani, fie că este vorba de preţul unui baril de petrol din Brazilia sau Arabia Saudită. Oricine cumpără şi vinde petrol o face în dolari, iar asta înseamnă extrodinar de mult pentru SUA.

    Banca prezice că în 2018 China îşi va lansa “petro-renminbi” (nu are aceeaşi sonoritate ca petro-dolarul), iar asta înseamnă că guvernul chinez va cumpăra petrol cu propria monedă.

    4. Banca Japoniei, fortata sa abandoneze controlul curbei de randament

    Pe masură ce inflaţia creşte şi randamentele vor creste, rezultatul va fi o prăbuşire uriaşă a yenului.

    5. Creşteri ale volatilităţii după prabuşirea rapidă a burselor

    Minimele istorice ale indicilor VIX (indicele de volatilitate) şi MOVE sunt însoţite de maxime record în acţiuni şi în sectorul imobiliar, iar rezultatul este un butoi cu pulbere gata să explodeze pe masură ce S&P 500 pierde 25% din valoare.

    6. Americanii trec pe stânga

    Generaţia Millenials devine majoritară în SUA şi asta va avea impact asupra politicii în 2018: repulsia tinerilor faţă de Donald Trump va împinge alegerile în favoarea democraţilor cu lideri de stânga precum Sanders.

    7. Imperiul austro-ungar ameninţă să preia UE

    Diferenţa dintre vechii membrii ai UE şi noile ţări membre se va mări şi va ajunge la o prăpastie de netrecut în 2018 astfel centrul politic actual franco-german se va muta către europa centrală şi de est. Blocajul instituţional al UE va îngrijora pieţele financiare.

    8. Primavara sud-africană duce la înflorirea Africii de Sud

    Demiterea forţată a preşedintelui din Zimbabwe, Robert Mugabe, la finalul lui 2017, declanşează un val de schimbari politice în ţările africane.

    Jacob Zuma din Africa de Sud este înlăturat de la putere, iar Joseph Kabila din Congo se confrunta cu proteste fără precedent ce-l împing să părăsească ţara. Însă Africa de Sud este principalul câştigator, pe masură ce ZAR (rand sud-african) devine favorita pieţelor emergente şi revine la 30% faţă de valutele G3.

    9. Tencent depăşeşte Apple

    La finalul lui 2017, Tencent a trecut în top 5 în termeni de capital al pietei, atingând o valoare de aproape 500 miliarde de dolari. În 2018, Tencent lasă giganţii în urmă, actiunile sale cresc cu 100%, furând astfel coroana capitalului de piaţă la nivel mondial de la Apple la mult peste 1 trilion dolari.

    10. Tot mai multe femei ajung în poziţii de conducere

    În 2017, doar 6,4% dintre persoanele care detin functia de CEO din lista Fortune 500 sunt femei. Asta se va schimba în anul următori, banca previzionând că o femeie va ocupa funcţia de conducere în peste 60 de companii din Fortune 500 până la finalul anului 2018.

  • Internetul ”se va închide” pentru 24 de ore în 2017

     

    În decembrie – o serie de experţi în diferite industrii se întrec în profeţii, însă una dintre acestea a atras atenţia presei internaţionale: tot internetul va fi închis timp de 24 de ore. 

    Previziunea a fost făcută de un specialist al companie americane de soluţii de securitate LogRhytm – potrivit lui James Carder, şeful de securitate şi vicepreşedintele acestei companii, va exista o problemă care nu va ţine doar de aspectele tehnice şi care îi va împiedica pe oameni să îşi încarce selfie-urile pe Instagram, de pildă.

    ”În 2017, vom avea o lovitură mare la un moment dat, undeva. Dacă internetul se va prăbuşi, pieţele financiare vor cădea”, spune el.

    Expertul de securitate a declarat jurnaliştilor de la Business Insider că au existat o serie de semne în acest sens pe parcursul anului 2016. ”Am văzut atacuri de securitate care au oprit funcţionalitatea Twitter şi Spotify pentru câteva ore. Acestea erau doar teste”, a spus el.

    Carter a prezis şi că problema ştirilor false se va înrăutăţi, iar hackerii vor ţinti instituţii media importante precum CNN şi Fox News.”Cred că hackerii se vor concentra pe două-trei instituţii media importante în vederea promovării libertăţii de exprimare.”

    Specialistul australian Simon Howe a prezis că atacurile tip ransomware pe dispozitivele mobile vor prevala în anul care urmează, în scopul furtului de bani de la utilizatorii acestora. 

    ”Spre exemplu, atacatorii vor ameninţa trimiterea sau ştergerea fotografiilor utilizatorilor, în cazul în care răscumpărarea solicitată nu va fi plătită. Gândiţi-vă – cam cât aţi plăti ca să vă recuperaţi fotografiile?”

     

    http://www.businessinsider.com/the-internet-will-shut-down-for-24-hours-next-year-2016-12

  • Retragerile masive afectează strategia de risc a fondului suveran al Norvegiei

    Cel mai mare fond suveran din lume, de 890 de miliarde de dolari, este pus în faţa unui pericol de către guvernul Norvegiei, care face retrageri tot mai mari, scrie Bloomberg.

    Managerii fondului susţin că ieşirile de cash pun presiune pe capacitatea fondului să genereze profituri mai mari şi să lucreze cu titluri cu randament negativ.

    Ieşirile nete sunt “relevante pentru ceea ce credem despre capacitatea fondului de a-şi asuma riscuri”, a spus Egil Matsen, guvernatorul băncii centrale a Norvegiei, care este responsabil cu supravegherea fondului.

    “Dacă ai un declin în piaţa de capital, iar acele retrageri au finanţat guvernul. Vreţi ca variaţiile din pieţele financiare internaţionale să aibă un impact direct asupra politicii fiscale?”, a spus guvernatorul.

    Fondul, menit să păstreze averea Norvegiei din petrol, a acţionat de multă vreme ca un paravan pentru pieţele financiare globale, pentru că putea să măsoare riscul în termeni de decenii. În primele şase luni ale anului, retragerile au fost de 5,4 miliarde de dolari.

  • Isărescu: Nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară. Cursul s-a corectat de la sine

    Impactul votului pro-Brexit asupra pieţelor financiare a fost ”emoţional”, iar BNR nici măcar nu s-a gândit să intervină pe piaţa valutară, cursul de schimb corectându-se „de la sine” a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    „A fost mai degraba un şoc emoţional. Pe piaţa monetară a fost imperceptibil. Cred că s-a exagerat când s-a spus că s-a mişcat ROBOR-ul. Mişcarea nu a fost determinată de intervenţia BNR. Noi nu comentăm intervenţiile noastre, ce facem pe piaţa valutară. Însă, pentru a arăta maniera emoţională în care s-au transmis informaţiile, vă spun că cel puţin nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro