BusinessMagazin

Tag: PICCJ

  • Parchetul ICCJ începe urmărirea penală pentru ameninţare, în cazul plângerii lui Robert Negoiţă

    “În cauza având ca obiect plângerea formulată de numitul Negoiţă Robert împotriva lui Ghiţă Sebastian, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus astăzi, 16.05.2014, începerea urmăririi penale cu privire la fapta sesizată, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare”, se arată într-un comunicat al PICCJ.

    Sursa citată a precizat că în perioada următoare vor fi făcute audieri în această cauză.

    Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a depus marţi, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, o plângere penală în cazul deputatului Sebastian Ghiţă, după ce acesta l-ar fi ameninţat cu moartea la telefon.

    “Aici am o plângere penală împotriva numitului Sebastian Ghiţă, deputat, care acum o săptămână m-a sunat şi m-a ameninţat la telefon într-un mod josnic şi ruşinos. M-a ameninţat inclusiv cu moartea, adică o chestiune, în opinia mea, foarte gravă şi, din această perspectivă, cred că este de datoria mea să dăm un semnal în această ţară că cu astfel de securisme şi cu astfel de comportament mergem mai departe. Este mare păcat că un deputat în România, în Europa, ameninţă cu moartea un primar de sector”, declara Negoiţă, la intrarea în PICCJ.

    Edilul Sectorului 3 a mai arătat că justiţia trebuie să lămurească acest caz şi că are încredere în anchetatori.

    Întrebat cum au sunat ameninţările, în special cele cu moartea, Negoiţă a răspuns: “Mi-a spus: «Te termin. Ai intrat pe mâna mea, o să te termin. Mori de mâna mea, nu o să te las». Astea sunt cuvintele pe care mi le-a spus”.

    Robert Negoiţă a mai spus, întrebat dacă a înregistrat convorbirea telefonică în care a fost ameninţat: “Nu fac aşa ceva, nu sunt securist”, el precizând, în acelaşi context, că ştie că instituţii abilitate ale statului înregistrează convorbiri telefonice.

    Primarul a mai arătat că nu era în relaţii de prietenie sau de afaceri cu Sebastian Ghiţă.

    Negoiţă a spus că va reveni la Parchet atunci când va fi chemat de un procuror, pentru declaraţii.

    Robert Negoiţă şi Sebastian Ghiţă sunt colegi de partid – PSD, unde primul este vicepreşedinte, iar al doilea, deputat de Prahova.

    Sebastian Ghiţă a declarat, potrivit rtv.net, că nu a vorbit de foarte multe zile cu Robert Negoiţă şi că i se pare incredibil ceea ce susţine primarul.

    “Nu am mai vorbit cu domnul Negoiţă nici direct şi nici la telefon de foarte multe zile. Nu am avut niciodată legături de nici un fel. Ori a visat urât ieri noapte, ori l-a păcălit cineva aseară la telefon”, a declarat Sebastian Ghiţă, potrivit sursei citate.

    Acesta a mai spus că poate pune oricând la dispoziţia jurnaliştilor listingul telefonului, pentru a demonstra că nu a vorbit cu Robert Negoiţă: “Dacă te simţi ameninţat cu moartea nu aştepţi 10 zile să reacţionezi. Oricând pot pune la dispoziţia jurnaliştilor listingul telefonului meu”.

    Ghiţă a mai declarat că plângerea penală poate fi parte a campaniei electorale: “Poate e o strategie de campanie electorală pe care nu o înţeleg. Am văzut-o şi la PDL şi la alţi adversari politici. Campania «Sebastian Ghiţă există». Nu sunt aşa de important. E ciudat, incredibil şi incorect ce se întâmplă acum cu Robert Negoiţă”.

  • PICCJ: Societatea de asigurare Omniasig încheia poliţe de asigurare facultativă pentru locuinţe şi le antedata

     Procurorii şi poliţiştii au făcut, miercuri, 49 de percheziţiile la sedii centrale şi la sucursale ale Omniasig din Bucureşti şi din toate judeţele, într-un dosar în care a fost începută urmărirea penală pentru abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a arătat joi, într-un comunicat de presă, că în această cauză au fost audiate mai multe persoane, iar în urma efectuării percheziţiilor au fost identificate şi ridicate mai multe înscrisuri, care urmează să fie analizate în cadrul probatoriului administrat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Accidentul din Apuseni: PICCJ a început urmărirea pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală

     “În continuarea cercetărilor în cauza privind accidentul aviatic din data de 20 ianuarie 2014, înregistrată la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a declinării de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, procurorii au dispus, la data de 11.02.2014, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale cu privire la comiterea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu”, arată joi PICCJ, într-un comunicat de presă.

    După ce documentele cu caracter tehnic vor fi transmise şi analizate, procurorii vor audia persoanele cu atribuţii în pregătirea şi coordonarea zborului aeronavei YR-BNP, tip BN2, precum şi pe cele care au coordonat operaţiunile de alarmare, localizare, căutare şi salvare a victimelor catastrofei aviatice, a precizat sursa citată.

    Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, declara recent că în cazul accidentului aviatic din Apuseni pot răspunde penal atât persoane fizice, cât şi persoane juridice.

    Tiberiu Niţu preciza că experţii de la CIAS nu s-au pronunţat cu privire la epavă, aceştia fiind “în fază preliminară de evaluare”.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Niţu: Nu este o situaţie plăcută că un procuror al PICCJ este implicat într-un dosar de corupţie

     “Personal, ca şi conducător de instituţie, sunt mâhnit, nu este o situaţie plăcută. (…) Imaginea Parchetului General ar putea să nu fie afectată deloc sau absolut deloc în situaţia în care se va stabili că procurorul, chiar cu funcţie de conducere, nu a acţionat în legătură cu interesele de serviciu, ci a acţionat în nume personal şi în interes personal”, a spus Tiberiu Niţu, la ieşirea de la Consiliul Superior al Magistraturii.

    Procurorul general al României a precizat că urmează ca cercetările să stabilească în ce măsură procurorul Angela Nicolae “a acţionat în legătură cu atribuţiile de serviciu sau nu”.

    “Urmează ca ancheta să lămurească acest lucru. Nu ştiu mai mult decât ceea ce scrie în comunicatul de presă. (…) Nu pot să vă dau mai multe detalii pentru că dosarul este la Direcţia Naţională Anticorupţie, este un dosar pe rol şi dumnealor cu siguranţă vor face precizările necesare în momentul în care au mai multe informaţii”, a mai spus Tiberiu Niţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PICCJ: Nu s-a făcut plângere la adresa procurorului de caz în dosarul corupţiei la bacalaureat

     “Verificarea actelor şi măsurilor procurorului este o procedură pe care o poate declanşa orice parte interesată, în condiţiile legii (articolele 275-278 Cod procedură penală, Plângerea contra actelor procurorului). Controlul ierarhic se realizează în primul rând prin verificarea, pe căile procedurale, în cursul efectuării cercetărilor de către procurorul ierarhic superior, în speţă, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, asigurând deplinul exerciţiu al drepturilor procesuale ale părţilor”, arată, marţi, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.

    Sursa citată a precizat că, potrivit informaţiilor comunicate de Parchetul Capitalei, nu au fost formulate astfel de plângeri în cauza de corupţie privind examenul de bacalaureat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victor Ciorbea, audiat la Parchetul ICCJ în cazul unei plângeri a unui fost coleg din PNŢCD

     Victor Ciorbea s-a prezentat vineri, în jurul orei 11.00, la sediul Parchetului instanţei supreme, însoţit de soţia sa, care este avocat, şi timp de mai bine de două ore a dat o declaraţie în faţa anchetatorilor.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că la Parchetul instanţei supreme există un dosar pe numele fostului premier Victor Ciorbea, constituit în urma depunerii unei plângeri la adresa acestuia, fără a preciza ce obiect are aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM: Mandatul lui Morar la PICCJ încetează din 15 aprilie. Acesta va fi consilier al Oanei Hăineală

     Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, cu unanimitate de voturi, încetarea detaşării lui Daniel Morar în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), cu începere din 15 aprilie. Hotărârea a fost luată la solicitarea lui Daniel Morar, se arată într-un comunicat de presă al CSM.

    Totodată, Secţia pentru procurori a CSM a decis detaşarea lui Daniel Morar în funcţia de consilier al preşedintrelui CSM, începând din 14 aprilie, pe o perioadă de şase luni. Decizia a fost luată la solicitarea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, în baza articolului 58, alineatul 1 din Legea 303/2004 şi articolului 40, alineatul 1, litera a din Legea 317/2004.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O jucărie pe care toţi copiii încearcă s-o strice: ciocănelul justiţiei

    Părţile sunt cunoscute – de o parte “băsiştii” (majoritatea CSM şi actuala conducere interimară a PICCJ şi a DNA), de cealaltă parte “antibăsiştii” (Ministerul Justiţiei, Asociaţia Magistraţilor – AMR, Uniunea Naţională a Judecătorilor – UNJR). Cum scopul USL e să-i schimbe pe susşinătorii lui Traian Băsescu din sistem, iar desemnarea procurorilor-şefi ai PICCJ şi DNA depinde de propunerile ministrului justiţiei, pentru care CSM dă numai un aviz consultativ, preşedintele Traian Băsescu a sugerat o revenire la legislaţia veche, când propunerile pentru procurorii-şefi erau făcute de CSM, nu de ministrul justiţiei. Legislaţia a fost schimbată de ministrul Monica Macovei în 2005, când CSM era “antibăsist”, iar schimbarea a fost recunoscută ca atare de UE şi de CCR.

    Ca să se protejeze acum de o schimbare a schimbării, USL a încercat promovarea unor “antibăsişti” la CSM. Numai că la alegerile de la CSM a fost votată în fruntea instituţiei Oana Schmidt-Hăineală, fosta vicepreşedintă, iar pentru vicepreşedinţie şi-au depus candidatura fosta preşedintă, Alina Ghica, şi Cristi Dănileţ – una peste alta, trei “băsişti”. Ministrul justiţiei, Mona Pivniceru, AMR şi UNJR au contestat votul, pe motiv că Hăineală e procuror, nu judecător (deşi legea permite alegerea unui procuror ca şef al CSM), iar facţiunea “antibăsistă” din CSM, în frunte cu fostul preşedinte Horatius Dumbravă, a încercat să provoace, fără succes, o repetare a procedurii de vot.

    AMR şi UNJR, alături de câteva Curţi de Apel, au iniţiat revocarea din CSM a lui Ghica şi Dănileţ, fără a se mai obosi să explice de ce, iar Curtea de Apel Bucureşti, enervată de manevrele facţiunii “antibăsiste” din CSM, a decis să ceară revocarea întregului CSM, ca să pună capăt scandalului. E greu de spus însă cum ar putea fi readus CSM la normalitatea dinainte de izbucnirea acestui prelungit conflict.

  • Bătălia pentru fotoliile lui Kovesi şi Morar a intrat într-o nouă fază

    Dintre cei 4 procurori recomandaţi (câte doi pentru fiecare funcţie), Pivniceru i-a ales în această săptămână pe Tiberiu Niţu, fost adjunct al Laurei Codruţa Kovesi la PICCJ, respectiv pe Ioan Irimie de la DNA Cluj. Justificarea ei a fost că “atâta a avut pe masă” – cu alte cuvinte, alte propuneri mai bune au lipsit, inclusiv fiindcă o serie de procurori (între care şi Daniel Morar, şeful în exerciţiu al DNA) au refuzat să intre în cursă, pe motiv că selecţia s-ar face pe bază de ordine de la USL. Intenţia Monei Pivniceru a fost însă, dimpotrivă, să desemneze nişte candidaţi cât mai puţin susceptibili de criticile PDL, având în vedere că Tiberiu Niţu a fost adjunct al Laurei Kovesi timp de trei ani la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, iar Ioan Irimie a activat la DNA Cluj, aceeaşi pepinieră care l-a dat şi pe Daniel Morar.

    Niţu şi Irimie trebuie să primească acum avizul CSM, care a anunţat că îi va intervieva la 22 noiembrie, înainte ca numirea lor să fie supusă aprobării preşedintelui Traian Băsescu.

  • Kovesi şi Morar au toate şansele să rămână la post până după alegeri

    Mandatul Codruţei Kovesi la Parchetului de pe lângă ICCJ expiră la 2 octombrie, iar cel al lui Daniel Morar la DNA a expirat la 12 august, dar a fost prelungit prin delegare cu încă şase luni de Codruţa Kovesi, după prelungirea din februarie. Conform legii, Ministerul Justiţiei face propuneri pentru şefia Parchetului şi a DNA, care sunt avizate consultativ de CSM şi apoi pot fi respinse o singură dată de preşedintele Traian Băsescu.

    Partea cea mai interesantă a poveştii este că sunt cel puţin două obstacole în calea numirii înainte de alegerile din 9 decembrie a unor înlocuitori ai lui Kovesi sau Morar agreaţi de USL. Pe de o parte, în iulie, vicepreşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, declara că legea permite exercitarea funcţiei de procuror-şef al DNA prin delegare pe timp nedeterminat, dând exemple de alte funcţii de conducere în procuratură ocupate prin delegare mai mulţi ani în anumite situaţii speciale în care s-a apreciat că schimbarea nu e de dorit (cazuri de corupţie, instabilitate instituţională).

    Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii a îngreunat considerabil, printr-o decizie adoptată la 10 iulie, procesul de selecţie a propunerilor pentru funcţiile de conducere în PICCJ şi DNA. Anterior, propunerile se făceau de către ministrul justiţiei şi erau avizate consultativ de CSM, care trebuia să se pronunţe în 15 zile; acum, procedura de avizare se lungeşte la 90 de zile, iar ministrul nu poate înainta Preşedinţiei propunerile înainte de emiterea avizului de către CSM. Mona Pivniceru, pe atunci membră a CSM, a votat şi ea aceste modificări ale legii.