BusinessMagazin

Tag: PICCJ

  • Gheorghe Stan, şeful secţiei care o anchetează pe Kovesi, candidat la CCR: E grav că Secţia Specială e denumită SS. Nu e suspendată în aer, ci în cadrul PÎCCJ

    „Mi se pare foarte grav ca această Secţie (Secţia specială de anchetare a magistraţilor, n.r.) să fie denumită de mass-media ca fiind SS. Să aducem actul de justiţie atât de jos. Această secţie nu e suspendată în aer, e în cadrul PICCJ. În anii anteriori, a existat în cadrul Parchetului General şi, ulterior, în cadrul DNA. Ea nu are puteri discreţionare, cum se spune în mass-media. Deci legalitatea şi temeinicia actelor întocmite de aceasta sunt verificate de procurorul general. Această discuţie am avut-o şi cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia”, a declarat Gheorghe Stan, şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor, în plenul Camerei Deputaţilor.
     
    Totodată, Stan a mai subliniat că judecătorul judecă fapte, nu persoane.
     
    „Referitor la întrebarea cine reprezintă România la Consiliul Europei, ştim cu toţii – avem răspunsul în Constituţie!, a mai spus şeful Secţiei de anchetă.
     

  • Miting pentru susţinerea Jandarmeriei, la PÎCCJ: Dacă nu te îndepărtezi de huligani, îţi asumi bătăiţa

    „Azi sunt diverse cunoştinţe de pe Facebook. Democratic este să protestezi, dar s-o faci în mod civilizat. Nu am fost (la protestul din 10 august) De ce au aruncat jandarmii cu spray? Eu zic că o bordură e ceva violent. Acum sunt în jur de 30 de persoane, autorizaţia este pentru 100. (…) Trebuie să plătească cei care au greşit şi de o parte şi de cealaltă. Dacă avem numai victime, aş vrea să văd şi plângeri de la jandarmi pe ultraj. Nu Jandarmeria singură a reacţionat violent, în timp ce cetăţenii aruncau cu borduri şi cu altele. (…) Le mulţumesc pentru încredere (jandarmilor, n.r.) şi mi se pare normal să lăsăm parchetul să stabilească cine a greşit. Nu putem judeca o întreaga instituţie care reprezintă o instituţşie a statului raportat la cazuri individuale”, a declarat organizatoarea manifestării, Mihaela Marinescu.

    O altă tânără, prezentă şi ea la acţiune, consideră că jandarmii trebuie să continue acţiunile similare celor de la protest şi că în România sunt „misogini” care au criticat-o pe femeia jandarm că „este vie”, după ce a fost lovită la miting.

    „Spiritul de turmă funcţionează foarte bine şi mişcarea Rezist mizează pe treaba asta. O parte din ele, cu siguranţă da (plângerile sunt întemeiate, n.r.), dar în niciun caz toate. Din păcate, se arată doar secvenţe, nu se arată tot filmulleţul. Dacă li s-a cerut să evacueze piaţa, erau obligaţi. Nu pot să îmi dau cu părerea, pentru că am văzut doar secvenţe. Îi susţin până la capăt. Un mesaj este să continue ceea ce fac, pentru că au făcut foarte bine. Am observat că suntem în continuare o ţară de misogini şi mi se pare inuman faptul că i-au reproşat Ştefaniei (femeia jandarm lovită de protestatari, n.r.) că este vie”, a spus tânăra.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conducerea ANRP, plângere penală împotriva a patru judecători pentru abuzuri privind despăgubirile

    Plângerea, obţinută de MEDIAFAX, este făcută împotriva judecătoarei Simona Gheorghe de la Tribunalul Tulcea, precum şi împotriva judecătorilor Marius Cristian Epure, Ecaterina Grigore şi Roxana Nicoleta Bacu de la Curtea de Apel Constanţa şi este adresată procurorului general Tiberiu Niţu.

    Conform documentului citat, cei patru magistraţi ar fi săvârşit fapte ilegale şi abuzuri în procedura de acordare a unor despăgubiri în beneficiul Aurorei Florind Moruzow, fiica fostului şef al Serviciului Secret de Informaţii, Mihail Moruzov.

    Potrivit unor surse judiciare, avocatul Aurorei Moruzow este Teodor Borisov, fost preşedinte al Tribunalului Tulcea şi avocatul primarului din Tulcea Constantin Hogea, acuzat de fapte de corupţie.

    Conducerea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) reclamă că asupra membrilor Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) însărcinaţi să rezolve acest dosar au fost făcute “presiuni”, prin amenzi dispuse de Tribunalul Tulcea, în baza unor decizii ale instanţei care încălcau legile în vigoare în materie de despăgubiri. Judecătorii ar fi dispus astfel acordarea unor despăgubiri ilegale, care ar duce la prejudicierea statului cu aproximativ 1,2 milioane de lei.

    Plângerea adresată procurorului general vine ca urmare a acestor presupuse ilegalităţi, în urma unor decizii definitive ale instanţei, considerate abuzive.

    Conform acestei plângeri, înaintate Parchetului instanţei supreme de către conducerea ANRP, în septembrie 2009 Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a primit un dosar de despăgubire, emis de Primăria Tulcea, prin care aceasta a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru un imobiil şi un teren în suprafaţă de un hectar în favoarea Aurorei Moruzow. Conform legii în vigoare, la acea dată, în iulie 2011, un evaluator privat, S.C. Natworld SRL, a transmis către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) un raport prin care imobilul a fost evaluat la suma de 3.445.804 de lei.

    Potrivit plângerii, raportul nu a fost niciodată aprobat de CCSD, având în vedere că procedura de evaluare şi emitere a titlurilor de despăgubire a fost suspendată în perioada martie 2012 – iunie 2013, ultima şedinţă a CCSD desfăşurându-se în iunie 2011, cu o lună înaintea depunerii dosarului de evaluare. La data de 20 mai 2013 a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013, prin care s-a instituit o nouă procedură de soluţionare a dosarelor de despăgubire şi au fost abrogate dispoziţiile referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare. Astfel, rapoartele de evaluare întocmite, dar neaprobate de CCSD, nu mai puteau fi valorificate, potrivit legii. De altfel, Curtea Constituţională a României a stabilit aceste principii potrivit unei decizii din 2015.

    De altfel, în această situaţie s-au aflat alte aproape 3.000 de dosare, însumând circa 3 miliarde de lei în despăgubiri. Potrivit plângerii, în niciun alt caz instanţele judecătoreşti nu au considerat că ar trebui plătite cu titlu de despăgubire sumele astfel stabilite în rapoarte de evaluare neaprobate, însă cei patru judecători au decis să-i acorde Aurorei Moruzow despăgubirile solicitate.

    În plângere se mai menţionează că în urma unui proces în care ANRP a fost chemat în judecată de Moruzow, “prin nesocotirea dispoziţiilor legale şi în contradicţie cu realitatea, doamna judecător Simona Gheorghe a stabilit prin sentinţa civilă nr. 1728/30.09.2014 că dosarul de despăgubiri a fost aprobat de C.C.S.D. şi a obligat C.N.C.I. să emită titlu de despăgubire şi titlu de plată. În situaţia unui dosar aprobat se impune plata sumei stabilite prin raportul de evaluare (…), iar în speţa de faţă valoarea este de 3.445.804 lei”.

    “Deşi era exclusă cu desăvârşire ipoteza că acest dosar să fi fost aprobat, doamna judecător Simona Gheorghe, prin Sentinţa civilă nr. 1728/30.09.2014 a Tribunalului Tulcea, a obligat CNCI şi ANRP să emită titlu de despăgubire, respectiv titlu de plată”, se mai arată în plângerea obţinută de MEDIAFAX.

    ANRP şi CNCI au pierdut procesul şi în recurs, iar Aurora Moruzow a solicitat în instanţă aplicarea unor penalităţi de 1000 lei pe zi de întârziere atât preşedintelui CNCI, cât şi preşedintelui ANRP.

    Ca reacţie la dosare, ANRP a decis emiterea unei Decizii de compensare pentru Aurora Moruzow, în valoare de 2.233.850 de lei, sumă stabilită prin aplicarea unei grile notariale stabilite în noua lege privind despăgubirile. Legea prevedea însă ca astfel de despăgubiri să intre în plată abia din 2017 în cazuri precum cele ale Aurorei Moruzow. Mai mult, ulterior, Tribunalul Tulcea a dispus amendarea preşedintelui Comisiei cu câte 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere în executarea deciziilor instanţei, fapte catalogate de cei care au depus plângerea ca fiind modalităţi de “presiune”. În plus, s-a stabilit de către Tribunal şi penalităţi de 100 lei pe zi de întârziere.

    “Membri C.N.C.I. au apreciat că emiterea unui titlu de despăgubire pentru suma de 3.445.804 lei ar conduce la prejudicierea bugetului statului, în condiţiile în care în speţa de faţă nu există un dosar aprobat”, se arată în plângere.

    Membrii CNCI notează că există “o importantă reţinere de a emite titlul de despăgubire”, având în vedere dispoziţiile legale. “Dată fiind insistenţa doamnei judecător Simona Gheorghe în a aprecia că dosarul de despăgubiri al doamnei Moruzow a fost aprobat de C.C.S.D. şi că C.N.C.I. trebuie să emită titlu de despăgubire, s-a creat premisa prejudicierii statului cu suma de 1.211.954 lei, reprezentând diferenţa dintre suma stabilită prin raportul de evaluare (neaprobat de C.C.S.D.) şi suma stabilită prin aplicarea grilei notariale, conform Legii nr. 165/2013”, se precizează în plângere.

    “În condiţiile în care există indicii concrete că hotărârea pronunţată este vădit netemeinică, vă rugăm, domnule procuror general, să luaţi toate măsurile legale pentru urgentarea verificării aspectelor semnalate şi constatarea eventualelor fapte de natură penală săvârşite în procesul de stabilire a despăgubirilor care conduc la prejudicierea statului român cu suma de 1.211.954 lei”, se arată în finalul plângerii.

    Aceasta este semantă de şeful ANRP, George Băeşu, precum şi de restul membrilor CNCI: Alexandru Bala, Sorin Lazăr, Claudiţa Selavărdeanu, Bogdan Tohăneanu, Dumitru Daniel Botănoiu, Ilie Dumitru, Haralambie Mitea, Alin Lucian Antochi, Ion Claudiu Teodorescu, Ciprian George Ardelean şi Aledin Amet.

  • Parchetul cere documente despre 144 de parlamentari, pentru verificări privind angajarea unor rude

    Documentele justificative au fost cerute Parlamentului de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului instanţei supreme, au declarat, pentru MEDIAFAX, sursele citate.

    Potrivit aceloraşi surse, documentele solicitate de procurori vizează parlamentari din toate partidele.

    În ultimii ani, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să facă verificări în cazul unor actuali şi foşi deputaţi şi senatori, care şi-au angajat rude în birourile lor parlamentare. În mai multe cazuri, Parchetul instanţei supreme, a făcut cercetări pentru conflict de interese şi a trimis în judecată dosarele în care sunt acuzaţi foşti şi actuali parlamentari.

    Potrivit Codului penal, “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    Conform prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.

  • Dacian Cioloş, audiat ca martor la PICCJ, după o plângere făcută de un condamnat din dosarul ICA

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Dacian Cioloş, fost comisar european pentru Agricultură şi fost ministru al Agriculturii, a fost citat să se prezinte la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) pentru a dat declaraţii în calitate de martor, într-un dosar în care se fac cercetări in rem.

    Potrivit surselor citate, dosarul a fost deschis în urma unei plângeri făcute de Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din Agenţia Domeniilor Statului (ADS), condamnat la şase ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare. Sandu a reclamat modul în care Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civilă în timpul judecării dosarului ICA.

    În 8 august 2014, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare. În acelaşi dosar, fostul director al ADS Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS. Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În timpul judecării dosarului ICA, la un termen din august 2014, fostul ministru Sorin Pantiş spunea că Dacian Cioloş a dat curs, fără avizele necesare, cererii DNA de constituire a Ministerului Agriculturii ca parte civilă, ceea ce a fost “un abuz”.

    “Ministrul Dacian Cioloş, fără a avea nicio viză juridică legată de legalitatea constituirii ca parte, niciun aviz economic care să stabilească că prejudiciul este corect sau nu, Dacian Cioboş a dat curs cererii procuraturii, s-a constituit parte cu acel prejudiciu, pur şi simplu şi-a pus o semnătură fără să aibă în spate avizele necesare. Eu am fost ministru şi ştiu cum lucrează un minister şi cum trebuie să lucreze un ministru. În consecinţă, acela este un abuz”, declara atunci Pantiş, la intrarea în sediul Curţii de Apel Bucureşti.

    În opinia lui Sorin Pantiş, dacă un minister se constituie parte civilă prin semnătura unui ministru şi se constată un prejudiciu, acel prejudiciu trebuie să fie cuantificat şi “trebuie prins pe partea cu creditori în contabilitatea ministerului”.

    “Nu s-a făcut niciun fel de demers pentru a stabili acurateţea unei erori, pentru a stabili corectitudinea unor evaluări. Sunt greşeli uriaşe pe care Dacian Cioloş le-a făcut şi a deturnat acest proces pentru că un om, specialist DNA, cu voie sau fără voie, face nişte greşeli. Cealaltă instituţie a statului (Ministerul Agriculturii – n.r.) trebuia să constate ilegalitatea şi greşelile fundamentale”, a adăugat Pantiş.

    Dacian Cioloş a fost ministru al Agriculturii din octombrie 2007 până în decembrie 2008, iar din iulie 2009 a fost şeful comisiei prezidenţiale pentru agricultură. Cioloş a fost comisar european pentru Agricultură din 2009 până în 2014.

  • Traian Băsescu a venit la PICCJ pentru a fi audiat în dosarul de şantaj. La intrare a fost huiduit

    Traian Băsescu a fost aşteptat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) de mai multe persoane care, în momentul în care a coborât din maşină, l-au huiduit şi fluierat, strigând “Băsescu, la puşcărie!”.

    Întrebat, la intrarea în sediul PICCJ, cum vede noua postură în care se află, fostul şef al statului a răspuns: “Este una normală în România”.

    La Parchetul instanţei supreme se află şi avocatul lui Traian Băsescu, care va asista la audierea fostului preşedinte.

    Fostul preşedinte a fost şi în 18 martie la Parchetul instanţei supreme, însă atunci el nu a fost audiat, ci doar i s-a adus la cunoştinţă faptul că este urmărit penal pentru şantaj.

    Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu.

    Anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Traian Băsescu de şantaj, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Cercetările în acest dosar fuseseră suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, a precizat Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie 2014, într-o emisiune televizată, “un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.

    “Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

    În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.

  • PICCJ: Băsescu, urmărit penal pentru şantaj. Avocaţii au cerut termen pentru consultarea dosarului

    Potrivit PICCJ, în cauza constituită ca urmare a plângerii formulate de senatorul Gabriela Firea, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au dispus, prin ordonanţa din 11 martie, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Traian Băsescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj.

    “Azi, 18 martie 2015, domnul Băsescu Traian s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-i fi adusă la cunoştinţă învinuirea, context în care apărătorii acestuia au solicitat un termen pentru consultarea dosarului”, a precizat sursa citată.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a a fost citat să se prezinte miercuri la Parchetul instanţei supreme, în calitate de suspect, în dosarul care senatorul PSD Gabriela Firea îl acuză de şantaj.

    Traian Băsescu a stat în sediul PICCJ aproximativ 20 de minute, iar la plecare nu a dorit să spună ce a discutat cu procurorii şi dacă a fost pus sub urmărire penală.

    Întrebat dacă a sunat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după ce a fost pus sechestru pe terenuri din localitatea Nana, în dosarul în care se fac cercetări, aşa cum a afirmat procurorul general al României, Tiberiu Niţu, Traian Băsescu a negat.

    Atât la intrare, cât şi la ieşirea din sediul PICCJ, fostul preşedinte a fost huiduit de mai mulţi oameni, care au scandat “Băsescu, la puşcărie”, “PMP şi ticălos, ai întos ţara pe dos”, “Spune, Băse, adevărat, câţi dolari pe flotă ai luat”, “Douăzeci de ani de puşcărie, după zece ani de domnie”, “Zece ani ai stat în deal, acum te duci la canal”, “Domnule Niţu, puneţi-i cătuşele”. Aceştia au avut pancarte pe care scria “PMP – Partidul Moştenitorilor Penali”, “Cloşca Mafiei, la puşcărie”, De Băsescu ne-am sătura, dă înapoi ce-ai furat”, precum şi caricaruri cu Traian Băsescu îmbrăcat în deţinut, lângă care sunt mesajele: “Am cărat şpaga cu roaba, acum e nasoală treaba”, “Vestimentaţia: Casa de modă Jilava”. În faţa protestatarilor a stat un cordon de jandarmi, printre aceştia fiind şi negociatori.

    Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat, miercuri, că fostul preşedinte Traian Băsescu a sunat la “cabinetul” de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce a fost pus sechestru pe terenuri din localitatea Nana, în dosarul în care se fac cercetări. Întrebat ce anume a cerut Băsescu, Niţu a răspuns: “Nu eu vă pot răspunde, cel care iniţiază un apel ştie de ce-l iniţiază şi pentru ce. (…). Nu am avut nicio discuţie cu dumnealui”.

    Anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Traian Băsescu de şantaj, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Cercetările în acest dosar au fost suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale. Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că “preşedintele României se bucură de imunitate”.

    Această problemă a ajuns pe masa judecătorilor Curţii Consituţionale, care au decis în 13 noiembrie 2014 că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, a precizat Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, “un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.

    “Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

    Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea “mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului”.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

    În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.

  • Traian Băsescu, la Parchetul ICCJ, pentru a fi audiat ca suspect în dosarul de şantaj. Fostul preşedinte a fost huiduit

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

     

  • Cererile DNA în cazul celor nouă foşti miniştri vizaţi în dosarul Microsoft, trimise la MJ, Preşedinţie şi PE

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, marţi, că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiile articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    • senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; 

    • deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; 

    • senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: 

    • Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu;

    • Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

     

  • Dosarul în care Robert Negoiţă l-a acuzat de şantaj pe Sebastian Ghiţă a fost clasat

     “S-au vehiculat informaţii conform cărora domnul Negoiţă şi-ar fi retras plângerea şi, de aceea, dosarul a fosat clasat. Se pare însă că el nu şi-a retras plângerea penală, motivele pentru care dosarul a fost clasat fiind altele”, au mai spus sursele citate.

    Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a depus în 13 mai, la Parchetul instanţei supreme, o plângere penală împotriva deputatului Sebastian Ghiţă, după ce acesta l-ar fi ameninţat cu moartea la telefon, edilul neoferind, la ieşirea de la parchet, lămuriri despre posibilele motive ale gestului demnitarului.

    “Aici am o plângere penală împotriva numitului Sebastian Ghiţă, deputat, care acum o săptămână m-a sunat şi m-a ameninţat la telefon într-un mod josnic şi ruşinos. M-a ameninţat inclusiv cu moartea, adică o chestiune, în opinia mea, foarte gravă şi, din această perspectivă, cred că este de datoria mea să dăm un semnal în această ţară că cu astfel de securisme şi cu astfel de comportament mergem mai departe. Este mare păcat că un deputat în România, în Europa, ameninţă cu moartea un primar de sector”, declara atunci Negoiţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro