BusinessMagazin

Tag: piata constructiilor

  • Construcţiile în 2014: investiţii publice mai puţine, fuziuni şi achiziţii pe bandă rulantă

    Industria locală a construcţiilor a stat anul acesta sub semnul reducerii drastice a investiţiilor publice, ca urmare a încercării guvernului de a realiza un deficit bugetar cât mai mic. După ce în perioada 2009-2013 piaţa construcţiilor consemnase unul dintre cele mai puternice declinuri din economie, de circa 40%, anul acesta scăderile au continuat să afecteze un sector care dă de lucru pentru peste 300.000 de angajaţi.

    Astfel, în primele 10 luni ale acestui an lucrările de construcţii au consemnat un minus de aproape 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai importantă scădere fiind în zona construcţiilor inginereşti (de infrastructură), care s-au redus cu circa 27%, pe fondul unei micşorări masive a investiţiilor de stat.

    Situaţia pieţei construcţiilor este cu atât mai dramatică cu cât din 2009 până anul trecut sectorul deja fusese afectat de o scădere de 40%, ajungând la o valoare de 9,6 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). De altfel, sectorul construcţiilor, altădată un motor de creştere economică, a ajuns să aibă un impact negativ, de -0,2%, la avansul PIB din primele nouă luni ale anului, de 2,8%. În acest context, o serie de firme din sectorul construcţiilor se confruntă cu probleme. Numai anul acesta au intrat în incapacitate de plată companii de construcţii de anvergură, precum Tehnologica Radion (controlată de Theodor Berna) şi Vega 93 (Corneliu Istrate).

    Dincolo de scăderea investiţiilor publice, care i-a lăsat pe jucătorii din construcţii dependenţi preponderent de proiectele private, anul 2014 a însemnat şi o reconfigurare a pieţei din perspectiva tranzacţiilor. Cea mai importantă veste a fost anunţul fuziunii dintre giganţii cimentului, elveţienii de la Holcim şi francezii de la Lafarge, care va afecta în mod direct şi piaţa locală. Astfel, francezii sunt nevoiţi să-şi vândă activele din România, printre care şi două fabrici de ciment, în contextul în care odată cu tranzacţia noua entitate ar fi avut o poziţie dominantă în România, controlând peste jumătate din piaţa cimentului, evaluată la 500-600 de milioane de euro anual.

    Alte tranzacţii care şi-au pus amprenta asupra pieţei construcţiilor de anul acesta au fost preluarea producătorului german de profile PVC Gealan de către nemţii de la VEKA, care activează în acelaşi domeniu, precum şi intrarea fondului de investiţii Asia Debt Management Capital (ADM Capital) din Hong Kong în acţionariatul producătorului de cărămizi Ceramica Iaşi. Aceasta a fost de altfel şi prima investiţie a unui fond de investiţii asiatic pe piaţa locală. De asemenea, o efervescenţă a putut fi observată şi în zona bricolajului, de la preluarea magazinelor nemţeşti Praktiker de către omul de afaceri turc Omer Susli până la închiderea unităţilor Obi sau apariţia unui nou brand şi concept – Brico Depôt – care a înlocuit magazinele Bricostore.

    O veste care a marcat piaţa de materiale de construcţii pe final de an a fost cea prin care Ruukki România, parte a furnizorului finlandez de soluţii metalice Ruukki Construction, anunţa că va opri în această iarnă producţia fabricii pe care o deţine în Bolintin-Deal, lângă Bucureşti, deschisă în 2008 şi care a atras investiţii de peste 35 de milioane de euro. Această măsură include şi disponibilizarea a 110 angajaţi.

    Dincolo de veştile mai bune sau mai puţin bune de anul acesta, cert este că singurele domenii unde lucrurile s-au mai mişcat în 2014 au fost rezidenţialul şi birourile, semn că proiectele private dau semne de revenire.

  • Prometal estimează că afacerile sale vor creşte cu 10% în 2014

    Prometal, unic producător din România de plafoane metalice, estimează pentru acest an venituri în creştere cu 10% faţă de nivelul anului trecut, când a înregistrat o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei.

    Compania împlineşte opt ani de existenţă pe piaţă construcţiilor din România, ajungând ca după investiţii totale de 750.000 de euro, să producă şi să comercializeze, în 2013, 60.000 mp de plafoane metalice speciale şi standard.

    Piaţa autohtonă de plafoane este estimată la 1.000.000 mp, din care plafoanele metalice reprezintă 10%. Conform estimărilor companiei, Prometal a avut anul trecut o cotă de 50% din piaţa de plafoane metalice, cealaltă jumătate fiind completată de importuri.

    ”Chiar dacă acest sector este încă slab dezvoltat, vom asista la o creştere în anii următori, când ponderea clădirilor de birouri care vor fi amenajate cu sisteme de plafoane metalice suspendate va ajunge la 50%. Asta pentru că plafoanele metalice prezintă, în primul rând, o durată de viaţă în exploatare net superioară tavanelor folosite în prezent. După care, parametri superiori de izolare acustică şi termică, reacţia la foc de clasă “0”, rezistenţa în spaţii umede sau în spaţii ce impun un standard riguros de igienă, uşurinţa instalării şi întreţinerii, flexibilitatea încorporării aparatelor de iluminat / de ventilaţie / de siguranţă, varietatea finisajelor şi cromaticii, sunt alte caracteristici tehnice ale plafoanelor Prometal. Toate aceste aspecte duc la eficientizarea costurilor care reprezintă unul dintre principalele obiective ale oricărui sediu de birouri. Acesta este şi motivul pentru care plafoanele metalice devin soluţii fezabile preferate de administratorii sau proprietarii sediilor de birouri”, declară Cătălin Fecioru, director general Prometal.

    Prometal a înregistrat în primele trei luni al acestui an o cifră de afaceri în creştere cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013. Pentru sfârşitul lui 2014 reprezentantul companiei estimează o creştere similară cu cea din prima parte a anului, cu o producţie de aproximativ 66.000 mp de plafoane casetate.

    ”Pentru 2014 estimăm o creştere a cifrei de afaceri cu 10 procente. Linia de producţie a trapelor de vizitare (care permite accesul la instalaţii) şi linia de vopsitorie în câmp electrostatic, care au fost puse în funcţiune la începutul anului 2014, vor avea o contribuţie semnificativă în creşterea business-ului. Investiţia în cele două linii s-a ridicat la 150.000 de euro. De asemenea, se simte o revigorare a pieţei spaţiilor office prin renovarea sediilor de bănci şi a spaţiilor comerciale. în multe din aceste cazuri, tavanele cu fibră minerală se înlocuiesc cu plafoanele metalice. Estimăm că în următorii trei ani, România va urma trendul din Europa, unde aproximativ 70% din piaţa de plafoane este reprezentată de plafoanele metalice.  Acest aspect se va simţi într-un mod pozitiv şi în business-ul nostru”, declară Cătălin Fecioru.

    Prometal, societate membră a grupului Menatwork, este unicul producător din România de plafoane metalice standard şi speciale, cu o capacitate anuală de producţie de 150.000 mp. Compania îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de 1000 mp unde se produc şi depozitează peste 30 de tipuri de plafoane: casetate cu structură la vedere şi cu structură ascunsă, tip grilă sau lamelare

    Afi Cotroceni, pasajul de la Piaţa Victoriei, pasajul de la Universitate, sau supermarketurile Kaufland, sunt doar câteva dintre proiectele realizate cu plafoanele metalice fabricate de Prometal.

  • În şapte ani trebuie reabilitate 85% dintre case. E loc de creştere

    Producătorii de plăci de gips-carton estimează că piaţa de profil a rămas pe minus anul trecut în volum, pe fondul contextului economic actual şi al situaţiei din sectorul construcţiilor. Pentru 2013 jucătorii prognozează revenirea pe plus a pieţei, iar speranţele de creştere sunt nu doar la nivel declarativ, ci sunt susţinute de planuri sau proiecte de investiţii.

    Piaţa sistemelor de gips-carton s-a situat în 2012 la un volum de circa 38 milioane metri pătraţi, în uşoară scădere faţă de anul precedent, conform esti­mărilor companiei Siniat România (fosta Lafarge Gips România), şi au fost influenţate negativ de scăderea investiţiilor în construcţii şi amânarea finalizării unor proiecte din lipsă de creditare, gestionarea defectuoasă a fondurilor europene destinate construcţiilor, creşterea preţu­rilor la materiile prime, precum şi de fluctuaţiile schimburilor valutare.

    „Efecte pozitive au avut proiectele finanţate de la bugetul de stat pentru infrastructură, reabilitarea termică a clădirilor şi Prima casă, precum şi investiţiile private în centre de business şi con­strucţii industriale“, afirmă Marc-Andre Fritsche, directorul general al companiei controlate de grupul belgian Etex.

    Compania ia în calcul, în planurile de afaceri, o creştere anuală de 5% a volumului pieţei de profil, susţinută de cererea de sisteme de gips-carton şi tencuieli pe bază de ipsos pentru investiţii private în centre de business şi în sectorul industrial.

    „Se vor continua, de asemenea, lu­cră­rile de reabilitare termică a construc­ţiilor vechi cu fonduri europene şi de la bugetul de stat, având în vedere că în 2020 acest program trebuie finalizat şi, în prezent, au fost reabilitate doar circa 15% din totalul clădirilor incluse în program“, a adăugat şeful Siniat România. În plus, în România există un poten­ţial ridicat pentru investiţiile care vizea­ză reabilitarea şi renovarea locuin­ţelor private, acestea putând fi deblocate prin reluarea creditării în domeniul construcţiilor, potrivit lui Fritsche.

     

    Ca în Vest. „Deşi trendul general al pieţei locale de gips-carton a consemnat anul trecut al patrulea an consecutiv de scăderi cantitative, nivelul absolut al consumului reflectă o piaţă dezvoltată pentru acest produs. În 2012 s-au vândut pe piaţa din România circa 2 metri pătraţi de plăci din gips-carton/locuitor, ceea ce reprezintă un nivel similar cu cel actual în multe ţări din Europa de Vest“, afirmă Mihai Marinescu, director executiv al firmei Knauf Gips România.

    Reprezentantul companiei controlate de grupul german Knauf estimează că segmentul de ipsosuri a înregistrat o evo­luţie „cel puţin stabilă“ anul trecut, iar pe fondul general de scădere a cererii, această piaţă se dezvoltă şi câştigă teren, înlocuind alte soluţii.

    „Concurenţa între producători s-a accentuat, iar atenţia consumatorilor a fost atrasă mai mult decât în alţi ani spre ipsosuri, ca soluţie optimă pentru tencuirea şi finisarea la interior a zidăriilor. Pe termen mediu estimăm o dezvoltare a acestui segment independent de evoluţia generală a pieţei de materiale de construcţii, pentru că în acest caz consumul din România este încă inferior altor pieţe din proximitate“, a adăugat Marinescu.   

     

    Investiţie de 50 mil. euro. Grupul Etex a fixat un buget de investiţii de 50 de milioane de euro pentru construcţia unei fabrici la Turceni. Terenul este deja în pro­prietatea Siniat, au fost obţinute apro­bările pentru construire, lucrările vor începe în luna iunie a acestui an, iar în martie 2015 va începe livrarea primelor plăci de gips-carton către clienţi, potrivit reprezentantului companiei.

    Proiectul noii unităţi de producţie este unul mai vechi, Complexul Energetic Turceni semnând încă din 2008 un acord cu Lafarge privind construirea fabricii în apropierea termocentralei de la care va primi materiile prime. Lafarge Arcom Gips a devenit Siniat România după ce grupul francez a cedat către Etex activele diviziei de gips din Europa şi America Latină, păstrând o participaţie de 20% în noul parteneriat.  Siniat deţine în prezent două unităţi de producţie, la Bucureşti (plăci de gips-carton) şi Aghireşu, jude­ţul Cluj (tencuieli). În 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de 97,1 milioane lei (21,8 mil. euro), în creştere cu circa 1,5% faţă de anul precedent.

    Şi reprezentantul Knauf a afirmat că grupul, care deţine peste 150 unităţi de producţie la nivel mondial, rămâne interesat de a investi în continuare în România, a doua piaţă ca mărime după Polonia din Europa Centrală şi de Est. „Imediat ce evoluţia cerererii în regiune va avea un ritm susţinut, planul de inves­tiţii se va reactiva, finanţarea şi infrastuctura acestuia fiind asigurate“, a spus Marinescu.

    Knauf Gips deţine o unitate de producţie de ipsosuri la Aghireşu, judeţul Cluj, deschisă în anul 2012, de unde acoperă zona vestică a ţării, partea de sud-est fiind aprovizionată de unitatea de producţie ipsosuri din Bălţi, Republica Moldova. Plăcile din gips-carton sunt livrate din Bulgaria, iar profilurile şi accesoriile metalice din Germania.

    Directorul executiv al Knauf Gips Ro­mânia a afirmat că afacerile companiei s-au situat în 2012 la un nivel ase­mănător anului precedent. Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, afacerile Knauf Gips s-au ridicat la 97,6 milioane de lei (23 mil. euro) în 2011. Grupul Knauf este activ pe piaţa românească şi prin alte companii, respectiv Knauf Insulation, Lasselsberger-Knauf (joint-venture), Knauf AMF, PFT Systems şi Norgips.

    Pe piaţa locală de gips-carton concurează şi francezii de la Saint-Gobain, prin divizia Rigips.

    Citiţi mai multe despre piaţa construcţiilor pe www.zfcorporate.ro