BusinessMagazin

Tag: piata constructiilor

  • TeraPlast Group şi-a dublat cifra de afaceri în primele nouă luni din 2018

    Totodată, în aceeaşi perioadă de referinţă, EBITDA consolidată a grupului a crescut cu 60%, de la 32,9 milioane de lei la 52,8 milioane de lei.
    Grupul s-a axat pe dezvoltarea reţelei de distribuţie, creşterea prezenţei pe pieţele europene, precum şi pe dezvoltarea de noi produse şi a portofoliului de clienţi pentru acestea. În plus, rata EBITDA a ajuns la 9% faţă de 8,4% în primele 6 luni.

    Totodată, în primele nouă luni din 2018, divizia Steel, formată din TeraSteel Serbia, TeraSteel România şi Depaco a înregistrat o cifră de afaceri de peste 350 milioane de lei, mai mult decât triplul valorii din perioada de referinţă a anului trecut. Totodată, EBITDA diviziei a depăşit dublul valorii din perioada ianuarie-septembrie 2017, ajungând la 31,7 milioane de lei (+120%).

  • Vitacom Electronics: sectorul construcţiilor susţine creşterea pieţei de electro-retail din Iaşi

    Această creştere a influenţat pozitiv afacerile Vitacom Electronics din regiune, compania înregistrând în 2017 un volum al vânzărilor de aproximativ 8.500 de produse comercializate, peste 50% dintre acestea adresându-se segmentului rezidenţial. Cele mai mari vânzări s-au înregistrat pe partea de conectică, iluminat, securitate, smart living şi timp liber. O cerere foarte mare a fost raportată pentru camerele video de supraveghere. Creşterea volumelor din vânzări a coincis cu sezonul construcţiilor, fără a exclude lunile octombrie şi noiembrie, atunci când noile locuinţe au fost date spre folosinţă.

    Pentru anul 2018, Vitacom Electronics vizează o creştere de cel puţin 20% a volumelor pentru reprezentanţa din Iaşi, respectiv peste 10.000 de articole şi produse comercializate. Obiectivul companiei este ca peste 50% din acest volum să fie reprezentat de produsele pentru segmentul rezidenţial, în linie cu rezutatele din 2017.

  • TeraPlast aşteaptă în 2018 vânzări cu 50% mai mari faţă de anul precedent

    Potrivit reprezentanţilor companiei, TeraPlast a vândut anul trecut circa 4,1 milioane de metri liniari de ţeavă din polietilenă, printre cei mai importanţi clienţi numărându-se constructorii şi distribuitorii. Conform estimărilor, compania ţinteşte până la sfârşitul acestui an o creştere cu 50% a vânzărilor, comparativ cu 2017.

    „Cu toate că piaţa locală de materiale de construcţii trece printr-o perioadă dificilă din cauza marilor lucrări de infrastructură, puţine fiind în faza de desfăşurare şi multe stagnate, în sectorul privat şi al revânzătorilor înregistrăm o direcţie ascendentă. Această tendinţă pozitivă se reflectă, de altfel, şi în previziunile noastre pe anul acesta”, spune Ovidiu Gurău, director comercial TeraPlast. 

     

  • Filosofia de business a francezilor de la Saint-Gobain: Investiţie după investiţie

    ”Decizia de a extinde linia de producţie de vată bazaltică de la fabrica din Ploieşti a fost generată de evoluţia pozitivă a pieţei de construcţii în ultimul an, care ne aşteptăm să continue şi în anii ce vor urma“, descrie Ovidiu Păscuţiu, directorul general al Saint-Gobain Construction Products România – Rigips şi Isover, decizia de modernizare a fabricii de vată minerală din Ploieşti.

    În România, grupul francez axat pe producţia de materiale de construcţii Saint-Gobain controlează cinci companii, respectiv Saint-Gobain Construction Products, Saint-Gobain Glass România, Saint-Gobain Abrazivi şi Brodrene Dahl. Grupul a atins anul trecut în România o cifră de afaceri cumulată de 200 de milioane de euro, potrivit reprezentantului companiei. În prezent, compania operează o linie de vată minerală bazaltică la fabrica din Ploieşti şi lucrează la modernizarea liniei existente de vată de sticlă, o investiţie de 4,8 milioare de euro anunţată de Saint-Gobain cu câteva luni în urmă. Reluarea producţiei la fabrica de vată minerală Isover din Ploieşti este programată pentru trimestrul al treilea din 2018. ”Renovarea liniei de vată bazaltică anunţată recent este o investiţie suplimentară şi semnificativă, având scopul de a moderniza complet obiectivul strategic pe care situl industrial din Ploieşti îl reprezintă pentru Saint-Gobain“, explică Păscuţiu, fără să ofere detalii referitoare la cifra exactă a noii investiţii.

    El adaugă că, prin renovarea acestei linii de producţie, Saint-Gobain îşi propune să îşi adapteze capacitatea de producţie la cererea în creştere de pe piaţa regională. Această decizie face parte dintr-o strategie mai amplă a grupului Saint-Gobain, de a se concentra pe situl său industrial din Ploieşti, ce include decizia anunţată anterior de companie privind renovarea liniei de producţie a vatei de sticlă, constând în reconstrucţia cuptorului şi alte câteva îmbunătăţiri tehnologice. Decizia şi anunţul formal despre renovarea liniei de producţie a vatei bazaltice au fost transmise în luna martie a anului curent, iar modernizarea va fi finalizată în al doilea semestru al anului 2019. Principalul obiectiv vizat de modernizarea acestei linii de producţie constă în extinderea gamei de produse disponibile pentru piaţa românească şi regiunile vecine. Saint-Gobain Isover va furniza de la fabrica din Ploieşti produse şi soluţii atât pieţei naţionale, cât şi altor pieţe din regiune, precum Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Croaţia, Bosnia, Macedonia, Kosovo şi Albania.

    Totodată, modernizarea liniei de producţie de vată bazaltică va creşte capacitatea de producţie a fabricii, ajungând la 30.000 de tone pe an. Saint-Gobain Isover estimează că va ajunge la un total de 170 de angajaţi în departamentele de producţie, comercial, logistică, financiar şi resurse umane. Odată cu renovarea liniilor de producţie, 50 de noi locuri de muncă directe vor fi create în departamentele de producţie, logistică şi administrativ, precum şi multe alte locuri de muncă indirecte în servicii conexe pentru comunitatea din Ploieşti, potrivit lui Păscuţiu. ”În România, la fel ca în alte ţări, Saint-Gobain umăreşte să fie lider al pieţelor de habitat“, descrie el planurile pe termen lung ale companiei.

    Totodată, observă că specificul local este important pentru companie, Saint-Gobain operând pe fiecare piaţă în parte pentru a identifica cele mai potrivite soluţii care să răspundă nevoilor în creştere privind eficienţa energetică a clădirilor noi sau pentru renovarea celor existente. ”Pentru 2018 şi anii următori, vedem un potenţial mare de creştere. Ţinând cont de evoluţia constantă înregistrată de grupul Saint-Gobain în ultimii ani, estimăm că rezultatele din 2018 vor continua pe aceeaşi linie ascendentă.“ Directorul general este optimist şi în ceea ce priveşte evoluţia pieţei materialelor de construcţii în continuare. Potrivit celor mai recente cifre citate de Păscuţiu, piaţa totală a materialelor pentru izolaţii din România este estimată la peste 130 de milioane de euro, fiind cea mai mare piaţă din regiunea Europei de Sud-Est. În ultimul trimestru al anului trecut, cererea de piaţă a crescut semnificativ, spune el, fiind determinată mai ales de creşterea segmentelor rezidenţial şi industrial. ”Apreciem că piaţa produselor pentru construcţii evoluează spre clădiri mai eficiente energetic şi o calitate mai mare a soluţiilor şi materialelor de construcţii utilizate“, descrie Păscuţiu evoluţia pieţei.

    În ceea ce priveşte provocările pieţei pe care activează, directorul general al Saint-Gobain Construction Products spune că una dintre acestea se leagă de  implementarea pe piaţă a standardelor şi reglementărilor privind calitatea produselor şi a soluţiilor pentru construcţii. ”Performanţa în construcţii este dată de sistem în integralitatea sa şi nu de componentele separate“, explică el. O altă provocare sesizată de Păscuţiu se referă la capacitatea soluţiilor şi produselor existente pe piaţă de a răspunde nevoilor globale prezente şi viitoare, precum schimbările climatice, protecţia mediului inconjurător şi eficienţa energetică. Grupul Saint-Gobain este activ pe piaţa din România pe mai multe segmente de piaţă, de la sticlă la rigips, şi operează zece unităţi de producţie în şapte situri industriale situate în Brăneşti, Călăraşi, Ploieşti, Satu Mare, Tulcea, Turda şi Suceava. În total francezii au 800 de salariaţi; în afara fabricii din Ploieşti, francezii au anunţat anul trecut o investiţie de circa 5,5 milioane de euro pentru modernizarea fabricii pe care o are în comuna Stroieşti, din judeţul Suceava. În segmentul producţiei de vată minerală, şi danezii de la Rockwool au anunţat, potrivit ZF, că investesc într-o fabrică similară, tot în judeţul Prahova. Investiţia lor ajunge la 50 de milioane de euro.

  • TeraPlast preia controlul asupra Depaco

    Teraplast a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare cu asociaţii minoritari ai Depaco, pentru restul participaţiei deţinute de aceştia de pana la 100% din companie. Tranzacţia se va realiza în termen de cel mult 4 ani, la un preţ corelat cu rezultatele Depaco din anii următori.

    Grupul TeraPlast a dobândit controlul asupra Depaco după ce a primit aviz favorabil din partea Consiliului Concurenţei. Avizul vine după ce Grupul TeraPlast a ajuns la o deţinere de 67% din capitalul social al Depaco în luna noiembrie a anului trecut.

    Afacerile Depaco au crescut în 2017 înregistrând o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro, cu o creştere de 45% faţă de 2016. Pentru 2018, TeraPlast îşi propune să continue această ascensiune şi să realizeze o creştere de peste 50% a business-ului Depaco.

    În prezent, Depaco derulează planuri de dezvoltare ale fabricii de la Băicoi (jud. Prahova) şi a celei din Podari (jud.Dolj) cu scopul de a mări capacităţile de producţie şi logistică.
     

  • Grupul Teraplast a preluat integral compania Politub

    Teraplast anunţă că s-a finalizat procesul de achiziţie a pachetului de acţiuni reprezentând 50% din părţile sociale ale Politub, deţinut de compania franceză Socotub, prin operarea, la dată de 11 octombrie 2017, în registrul acţionarilor societăţii Politub S.A. a transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor. Astfel, Teraplast are o participaţie de 99,99% din capitalul social Politub, iar Terasteel S.A. o participaţie de 00,01%. Anterior achiziţiei, Teraplast deţinea 50% din acţiunile Politub SĂ, iar odată cu finalizarea procesului de achiziţie a restului de acţiuni, grupul Teraplast dobândeşte control unic asupra societăţii Politub SA.
     
    „Preluarea integrală a companiei Politub este un pas important în dezvoltarea grupului Teraplast, în sensul consolidării poziţiei noastre de jucător cheie pe piaţă construcţiilor şi instalaţiilor. Odată cu această achiziţie portofoliul nostru este completat de produse complementare, având astfel posibilitatea de a oferi soluţii diversificate partenerilor noştri. Suntem încrezători că prin dezvoltarea acestui segment de produse, grupul Teraplast va trece într-o nouă etapă de evoluţie”, a declarat Mirela Pop, director general Teraplast. 
     
    Grupul Teraplast rulează o cifra de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe şase linii de business: Instalaţii & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate şi Tâmplărie termoizolantă, deţinând poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mama Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule, şi este al doilea jucător de pe piaţă de canalizări interioare. Subsidiară TeraSteel este al doilea jucător de pe piaţă de panouri sandwich şi liderul pieţei de structuri metalice zincate.

  • Grupul Teraplast a deschis TeraSteel Serbia, prima fabrică românească inaugurată în străinătate după 1990

    „Extinderea activităţii grupului Teraplast în Serbia, odată cu deschiderea fabricii din Leskovac este un nou pas în procesul nostru de dezvoltare, în linie cu obiectivele grupului pe termen lung. În 2018, pentru TeraSteel Serbia, ţintim vânzări în valoare de 28 de milioane de euro, iar în ceea ce priveşte pieţele deservite, majoritatea panourilor produse în această fabrică vor merge către piaţă din Serbia, dar şi către export în ţări din zona Balcanică”, a declarat Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al Teraplast.
     
    Fabrica din Serbia are o capacitate de producţie similară celei a subsidiarei TeraSteel Bistriţa, unul dintre liderii pe piaţă de panouri sandwich, adică 2,2 milioane mp/an, dar şi utilaje similare. TeraSteel Serbia va deservi în principal ţări precum Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Croaţia şi Muntenegru, dar şi pieţe secundare precum Ungaria, sudul României şi nordul Greciei. Panourile sandwich sunt folosite în realizarea construcţiilor de tip industrial, precum hale, depozite, centre comerciale şi depozite frigorifice.
     
    „Leskovac a arătat din nou faptul că este un oraş oportun în atragerea de investiţii, dovadă că prietenii noştri din România au ales să deschidă o fabrică aici. Un investitor mulţumit va atrage întotdeauna alţi potenţiali investitori, de aceea ne vom asigura că TeraSteel va beneficia de toate condiţiile necesare derulării activităţii  în oraşul nostru”, a declarat Goran Cvetanovic, Primarul oraşului Leskovac.
     
    În iunie 2017, Grupul Teraplast a cumpărat cu 4,3 milioane de euro producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia. Fabrică va beneficia până la sfârşitul acestui an de investiţii de 2,7 milioane de euro în dezvoltare şi capital de lucru de 4 milioane de euro.
     
     

  • Teraplast are un nou director general

    Mirela Pop este de profesie economist şi face parte din echipa Teraplast de 9 ani. Pop a condus iniţial diverse departamente din sectorul financiar, iar din 2014 a trecut în zona comercială, fiind responsabilă de managementul liniei de business Instalaţii & Amenajări. De anul trecut, a preluat şi conducerea liniei de business profile tâmplărie şi activităţile de logistică. Business-urile gestionate de Mirela Pop generează aproximativ 50% din cifra de afaceri consolidată a Grupului Teraplast.
     
    “De-a lungul ultimilor 10 ani, Teraplast a avut mai multe echipe de management nelocate la Bistriţa. Acum, odată cu hotărârea lui Mircea Hotoleanu de a părăsi compania din motive personale, am decis să promovăm în funcţia de Director General un om cu performanţe dovedite în cadrul Grupului. Suntem convinşi că, sub conducerea Mirelei Pop, toate eforturile echipei vor fi canalizate înspre realizarea obiectivelor propuse pentru acest an”, a declarat Dorel Goia, Preşedinte al Consiliului de Administraţie Teraplast. 
     
    Printre responsabilităţile importante ale Mirelei Pop în cadrul Grupului Teraplast a fost crearea departamentului de credit, în vederea recuperării creanţelor. Acest departament a adus compania la un nivel în care valoarea creanţelor litigioase este aproape zero. 
     „În cei 9 ani petrecuţi în Teraplast am lucrat în multe proiecte, destul de diferite de ceea ce făcusem până atunci. Nu mi-e teamă de provocări, pentru că nu sunt singură, am în spate o echipa puternică şi profesionistă. Nu va fi un an uşor, dar suntem un Grup mare cu capital românesc, stabil din punct de vedere financiar, avem un portofoliu de produse care ne permite să ne reinventăm în permanentă, astfel că suntem încrezători că vom reuşi să ne atingem ţintele de venituri şi de profitabilitate bugetate pentru 2017”, a declarat, la rândul sau, Mirela Pop, noul Director General al Teraplast. 
     
    Grupul Teraplast include compania Teraplast (producător de ţevi, granule şi profile din PVC), subsidiară TeraSteel (producător de panouri sandwich şi structuri metalice zincate), subsidiară Teraglass (producător de ferestre şi uşi din PVC), subsidiară Teraplast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activităţile logistice ale Grupului) şi Politub (producător de ţevi din polietilenă).
    Grupul Teraplast şi-a bugetat pentru anul 2017 o cifra de afaceri de 434,6 milioane lei şi un profit net de 38,1 milioane lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 milioane lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifra de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 milioane lei şi EBITDA de 6,6 milioane lei.
     
    Teraplast activează pe pieţele de instalaţii şi amenajări, profile tâmplărie, panouri sandwich şi structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă şi granule PVC şi deţine poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mama Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule, şi este al doilea jucător de pe piaţă de canalizări interioare. Subsidiară TeraSteel este al doilea jucător de pe piaţă de panouri sandwich şi, începând de anul trecut, este liderul pieţei de structuri metalice zincate.

  • Lider în ţara buldoexcavatoarelor

    Liviu Neagu a fost primul angajat al Bergerat Monnoyeur în România, în anul 1991. După mai bine de 24 de ani de dezvoltare a pieţei şi de vândut buldoexcavatoare şi alte utilaje cu nume complicate, Liviu Neagu este convins de legătura indestructibilă dintre calitatea guvernării şi predictibilitatea mediului de business. În ultimii ani, s-a vehiculat intens ideea că mediul de business se poate dezvolta independent de politic şi că multe dintre investiţiile care s-au făcut în România pot acţiona independent de deciziile guvernanţilor. Dacă sunt unele segmente de piaţă în care cererea cu oferta s-au reglat (cum este cazul outsourcingului sau al lohnului), industriile de anvergură au nevoie de ceea ce Liviu Neagu numeşte viziune.

    Managerul care conduce vânzările utilajelor CAT în România, dar şi ADUC (Asociaţia Distribuitorilor de Utilaje de Construcţii) crede că ceea ce se întâmplă acum pe piaţa utilajelor are strictă legătură nu numai cu starea economică a Europei, dar mai ales cu lipsa de viziune a guvernelor care au condus până acum România. „Piaţa construcţiilor e un domeniu ciudat. Sunt realizări, în oraşele mari s-au făcut schimbări, dar foarte încet şi nu sunt duse până la capăt. Chiar dacă o parte din transformare a avut loc, ea nu este completă. Din păcate însă, calitatea pieţei construcţiilor şi viziunea din spatele ei sunt primele care se văd. Dacă ai autostrăzi, dacă ai parcări, dacă ai parcuri de birouri, dacă e frumos.“

    Piaţa construcţiilor a fost în creştere în 2015, anul fiind considerat cel mai bun de la debutul crizei economice încoace; creşterea s-a bazat însă aproape exclusiv pe investiţiile private, lucrările de infrastructură întârziind încă să genereze un avans important pentru această piaţă. În primele şapte luni ale acestui an, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că volumul lucrărilor de construcţii a crescut în total cu 11,6%, în contextul în care clădirile nerezidenţiale au înregistrat un plus de 17,7%, cele rezidenţiale – o creştere cu 11,5%, în timp ce construcţiile inginereşti, sau de infrastructură, au consemnat un plus de doar 2,4%.

    Efectul creşterii pieţei s-a văzut imediat şi în excelurile lui Liviu Neagu: piaţa de utilaje a crescut anul acesta cu 20% şi a ajuns până la 1.600 utilaje noi vândute – „Chiar dacă este cel mai bun an de după criză, suntem încă la jumătate faţă de ceea ce se întâmpla în perioada de vârf a pieţei (în anul 2008 s-au vândut 3.400 de utilaje noi). Problema nu este însă că nu se vând la fel de multe utilaje, pentru că trebuie să ne obişnuim cu noile date de piaţă, cu realitatea. Problema este că nu se vând utilaje pentru că România nu e pe harta investiţiilor mari şi pentru că nici măcar utilajele existente în piaţă nu lucrează la capacitate – un utilaj lucrează în medie 2.000 de ore pe an la nivel mondial, or în România media este sub 1.000 de ore“.

    Cifrele nu arată ca în vremurile bune, dar ar fi arătat şi mai prost dacă nu ar fi fost active subvenţiile din exerciţiul bugetar 2007-2013, pentru care România a avut o perioadă de graţie de doi ani. „Subvenţiile au aceelerat mult achiziţia de utilaje, ceea ce e bine pentru că este nevoie în piaţă de utilaje de construcţii, dar pe de altă parte ar trebui să le dăm şi de lucru“, spune Liviu Neagu, care precizează că impactul achiziţiilor pe baza subvenţiilor europene a fost undeva la 45% din piaţa totală de utilaje a acestui an, iar în tot acest exerciţiu bugetar subvenţiile au însemnat între 40 şi 70% din piaţă. Două treimi din utilajele vândute fac parte din brandurile  premium: Caterpillar, Komatsu, Volvo, Wirtgen, Liebherr sau Aman. Cumpărătorii sunt, conform lui Liviu Neagu, în proporţie de 90% companii româneşti, „oameni care au pornit cu un copiator şi vânzând telefoane mobile şi au făcut mai târziu construcţii, sau firme care au lucrat proiecte mici şi vor să se extindă“. 

    Din cele 1.600 de utilaje vândute anul acesta, 25% au plecat către clienţi de la Bergerat Monnoyeur, grup care va atinge astfel afaceri de 50 de milioane de euro în 2015. Bergerat Monnoyeur face parte din grupul Monnoyeur, care este prezent în România prin patru companii cu afaceri toate estimate pentru 2015 de 170 milioane de euro. Dintre acestea, cel mai mare business îl aduce IPSO (dealer oficial al tractoarelor John Deer şi axat în general pe utilaje agricole), care va atinge afaceri de 110 milioane de euro la finalul acestui an. Din grup mai fac parte Sitech şi Energia, specializate pe noi tehnologii, respectiv pe energie (motoare, power systems, cogenerare, energii convenţionale şi neconvenţionale). „Ca grup, suntem prezenţi doar în domenii cheie: agricultura, energia, construcţiile şi noile tehnologii. Suntem mereu prezenţi în acele segmente pe care le considerăm calde. În tot ceea ce facem, suntem lideri de piaţă, pentru că sloganul nostru este «game changers» şi trebuie să fim mereu capabili să schimbăm regulile jocului, să dăm un nou sens businessului în care activăm. Aceasta este cerinţa acţionarilor şi avem sistematic şedinţe în care ei ne cer să le dăm idei, să analizăm trenduri sau să le prezentăm studii de caz pe care să le exporte şi în alte ţări“, spune Liviu Neagu, care consideră că viziunea pe care grupul a avut-o pentru România (şi nu numai) i-a făcut lideri de piaţă.

    Managerul povesteşte că Bergerat Monnoyeur a intrat pe piaţa din România la începutul anilor ’90, când utilajele de construcţii erau un lux pentru o piaţă care trecea prin schimbări masive. „În primii 10 ani, nu s-a vândut nimic sau aproape nimic; era însă vorba de o strategie pe termen lung, era o piaţă care în sine se construia şi trebuia să fim aici, să avem răbdare, să educăm piaţa. Eu am fost primul angajat. În primii zece ani, vorbeam numai la viitor despre planurile şi vânzările de aici. Atunci, îi spuneam unui potenţial client că un Caterpillar costa cam 100.000 de dolari şi el îmi spunea că echivalentul rusesc al acelui utilaj era cam 10.000 de dolari. Cum să dea de zece ori mai mult? Dar lucrurile s-au schimbat. E nevoie de viziune şi proiecte pe termen lung. Este ceea ce se întâmplă în ţările foarte dezvoltate sau în ţările mai puţin dezvoltate, dar bogate, cum este China. Ne trebuie viziune nu ca să vindem utilaje, ci ca să putem lăsa ceva în urmă.“ 

    Pentru strategie însă, „e nevoie de jucători de şah care să vadă 20-30 de mutări înainte“, crede Liviu Neagu, care nu vrea să intre în politică, dar şi-ar oferi serviciile într-un grup de strategie care să ofere consultanţă guvernului. Unul dintre primele sfaturi pe care le-ar da ar fi ca statul să dea drumul la lucrările mari, de anvergură, care ar pune România pe harta marilor proiecte şi care ar impulsiona toate pieţele conexe. Ar impulsiona, desigur, şi vânzările de utilaje şi poate, astfel, România nu ar mai fi ţara unde vânzările de utilaje sunt dominate autoritar (cu 40% din vânzări) de buldoexcavator, utilajul multifuncţional pe care cunoscătorii îl numesc maşina săracului, deşi costă de la 60.000 de euro în sus. „Este o maşină polivalentă, dar nu este o maşină de productivitate. Când o ţară vinde predominant buldoexcavatoare, denotă că nu derulează proiecte mari. În alte ţări, utilajele de productivitate ajung să depăşească piaţa BSP“, explică Liviu Neagu. 

    Pentru 2016, directorul Bergerat Monnoyeur este optimist-realist-rezervat. Vorbeşte despre o creştere de 5% faţă de 2015, când vânzările au crescut cu 20% faţă de 2014, dar vorbeşte şi despre faptul că va fi primul an fără subvenţii şi încă nu poate estima ce efect va avea acest lucru asupra pieţei, indiferent de trendul pe care merge aceasta.


     

  • AdePlast a crescut în primele trei luni cu 25%

    Din perspectivă europeană, România trebui să-şi facă temele la capitolul termoizolare pentru a nu ajunge în situaţia Ungariei, care este la un pas să plătească sute de mii de euro pe lună penalităţi pentru că nu este în grafic cu implementarea unei legislaţii care să transpună la nivel naţional prevederile aşa numitei Directive Europene “20/20/20”. „Din acest punct de vedere ţara noastră este cu un pas în faţa Ungariei, deoarece avem o lege adoptată în acest sens în cursul anului trecut, dar asta nu înseamnă totul. Este nevoie şi de implementarea măsurilor dedicate reducerii consumurilor de energie, printre care se află şi programul de termoizolare a locuinţelor. Aceste programe pot genera destulă piaţă pentru producătorii români de materiale de construcţii” declară Bogdan Pîrvu.

    AdePlast continuă să crească la 3 luni cu peste 25 de procente, ajungând la o cifră de afaceri de aproximativ 59 mil lei in primul trimestru. La 3 luni AdePlast are un avans pe zona de termosistem de peste 30 procente, aceasta categorie incluzând toate cele trei componente de bază produse de fabricile AdePlast: polistiren, adezivi şi tencuieli decorative.

    „Lunile de început de an nu sunt cele mai importante din perspectiva fluxului de business în industria noastră, dar performanţa economică bună dintr-un an se poate întrezări încă din primul trimestru. Am reuşit performanţe superioare faţă de primul trimestru din 2014, cu toate ca şi anul trecut am avut creşteri masive fata de anul precedent, chiar mai mari decât acum. Cele 25 de procente ne arată că partenerii de afaceri ai AdePlast au semnale că anul acesta va merge mai bine ca 2014”, precizează Bogdan Pîrvu.

    În acest început de an, atât autorizaţiile de construcţii, dar mai ales lucrările noi de construcţii au deja un avans de mai bine de 15% faţă de 2014. „Piaţa se poate dezgheaţa şi probabil că în perioada următoare vor fi cereri mai consistente dinspre dezvoltatori. Asta e bine pentru că nu este sănătos ca o piaţă ca a noastră să se întreţină doar din recondiţionări şi reamenajări. Oricum, avansul pieţei trebuie să rămână în parametri uşor scalabili pentru a nu ajunge într-o zonă de dezvoltare haotică”, consideră Bogdan Pîrvu.

    “Pentru trimestrul doi suntem puţin mai rezervaţi în ceea ce priveşte evoluţia pieţei, comparativ cu anul trecut. Să ne aducem aminte că în 2014 atât Paştele ortodox, cât şi cel catolic, au fost în aceeaşi zi, ceea ce a însemnat că s-a lucrat mai mult în luna aprilie, faţă de anul acesta.  De asemenea, nici vremea nu a mai fost atat de prietenoasă. Aşteptăm de la lunile mai şi iunie o creştere a pieţei, dar suntem de un optimism moderat”, precizează Bogdan Pîrvu.

    Membranele hidroizolante vândute de AdePlast au avut o contribuţie semnificativă  la cifra de afaceri consolidată a firmei. „Pentru acest an ţinta noastră este sa dublăm cifra de afaceri pe acest segment. Ne-am facut deja loc pe piaţă şi acum suntem în grafic cel puţin pentru atingerea targetului nostru,” declară Alex Bărbuţ, Export & Development Manager AdePlast.

    Pentru export, balonul de oxigen al AdePlast a fost obţinerea anul trecut a certificatului ETAG, care certifică european termosistemul AdePlast. „Marca AdePlast este deja cunoscută în ţări ca Ungaria, Bulgaria, Austria sau chiar mai la vest. Pentru a depăşi cele 3 milioane de euro realizate la export anul trecut, ne bazam cel mai mult pe platforma noastră din Oradea, care este cel mai bine pozitionată sa livreze catre Vestul Europei” declară Alex Bărbuţ.

     „Totuşi, trebuie să fim precauţi cu avansul pieţei de construcţii cu toţii: dezvoltatori, reseleri, clienţi finali. Trebuie să se înţeleagă nevoia de calitate a materialelor folosite în construcţii. Nimeni nu are de câştigat dacă se va produce ieftin şi prost. Meseriaşul  îşi va strica reputaţia, iar clientul final va cheltui mai mult fiind nevoit să refacă lucrarea în scurt timp. Situaţia este şi mai gravă în cazul lucrărilor de anvergură. Deci, noi suntem pentru dezvoltare, cu conditia ca aceasta sa să fie durabilă”, este de părere Bogdan Pîrvu.

    AdePlast este cel mai important producător roman de material pentru construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, la care se adaugă  fabrica de vopsele,, tencuieli decorative, lacuri şi emailuri, cu o capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.